Adjectiv

Rezumat

Adjectivul este partea de vorbire flexibilă care exprimă însușirea unui obiect. Adjectivele pot fi simple sau compuse, variabile sau invariabile. Ca parte de propoziție, adjectivul este de regulă nume predicativ sau atribut adjectival. Gradele de comparație ale adjectivului sunt: pozitiv, comparativ (de superioritate, de inferioritate, de egalitate) și superlativ (relativ de superioritate sau de inferioritate; absolut). Există și adjective care nu admit grade de comparație. Adjectivul se poate substantiva și poate juca rolul de adverb de mod. Din punct de vedere stilistic, adjectivul este epitet în majoritatea cazurilor.

Clasificare

A.După numărul de cuvinte prin care sunt exprimate

1.Adjective simple

Ex: frumos, înalt, leneș, arogant, deștept, cinstit

2.Adjective compuse

Ex: cumsecade, atotștiutor, atotputernic, tehnico-științific

B.După posibilitatea sau imposibilitatea de a-și schimba forma pentru a se acorda cu substantivul determinat

1.Adjective variabile

Ex: mândru, lacom, inteligent, falnic

2.Adjective invariabile

Ex: cumsecade, ferice, asemenea, așa, (unele culori) bej, kaki, maro, vernil, oliv

Funcții

Adjectivul are de regulă următoarele funcții:

1.Nume predicativ

Ex: Ilie era inteligent.

2.Atribut adjectival

Ex: Aș vrea să cunosc un om cumsecade.

Gradele de comparație ale adjectivului

1.Pozitiv

Arată însușirea unui obiect fără a se face comparații cu alte obiecte sau cu același obiect în împrejurări diferite

Ex: dalie galbenă, elevul cel harnic

2.Gradul comparativ

Se compară însușirea unui obiect la un moment dat cu însușirea aceluiași obiect în împrejurări diferite sau cu aceeași însușire a altui obiect

Ex: Apa mării este mai curată acum decât anul trecut.

Mihai este mai înalt decât Vasile.

Acela este mai priceput decât acesta.

Comparativul poate fi:

a.De superioritate

Ex: Ana este mai harnică decât Viorica.

b.De inferioritate

Strada este mai puțin curată astăzi decât ieri.

c.De egalitate

Ex: Situația este la fel (tot așa, tot atât) de încurcată.

3.Superlativ

Arată însușirea la gradul cel mai înalt sau cel mai scăzut.

a.Superlativul relativ

Indică însușirea la nivelul cel mai înalt sau cel mai scăzut în comparație cu însușirea aceluiași obiect în împrejurări diferite sau în comparație cu aceeași însușire a altor obiecte

a1. De superioritate

Ex: fata cea mai harnică

a2.De inferioritate

Ex: fata cea mai puțin silitoare

b.Superlativul absolut

Exprimă cel mai înalt grad al însușirii fără a se face vreo comparație.

Ex: foarte frumos, tare frumos, neînchipuit de frumos, din cale-afară de frumos, etc; deștept-foc sau foc de deștept, frumos nevoie mare, femeie frumoasă, frumoasă, fruuuumoasă

Adjective fără grade de comparație

Adjective care prin natura lor nu pot fi comparate

Ex: complet, întreg, egal, viu, mort, unic, perfect, principal, strămoșesc, muncitoresc,

Adjective care în latină reprezentau forme ale comparativului sau ale superlativului

Ex: minor, major, inferior, superior, exterior, posterior, minim, suprem, optim

Schimbarea valorii gramaticale a adjectivului

Adjectivul se poate substantiva

Ex: leneșul, cel deștept

Leneșul mai mult aleargă.

Adjectivul substantivat se comportă ca un substantiv: poate fi însoțit de un adjectiv (marele leneș, acest leneș) sau de un numeral (doi leneși), de un articol nehotărât (un leneș, niște leneși).

Folosirea ca adverb de mod

Ex: Se descurca minunat.

Ex: Statuia minunat lucrată era admirată de toată lumea.

Bibliografie

Ștefania Popescu- Gramatica practică a limbii române, pag 72- 90