Afectivitate
Definiție
Afectivitatea reflectă raportul de concordanță sau discordanță între stările interne (factori motivaționali) și factorii externi, sub forma unor trăiri specifice.
Afectivitate și trebuințe
Satisfacerea trebuințelor generează bucurie, plăcere, entuziasm. Nesatisfacerea trebuințelor generează tristețe, neplăcere, frustrare, deprimare.
Subiectivitate
Este importantă valoarea obiectului pentru subiect. Același obiect poate genera trăiri afective diferite unor persoane diferite (de exemplu primirea unui calculator în dar poate fi un lucru obișnuit pentru o persoană bogată, dar este un cadou care este primit cu mare bucurie de o persoană cu posibilități financiare modeste). Același obiect poate genera trăiri diferite aceluiași subiect la momente de timp diferite (de exemplu primirea a 100E poate fi o mare bucurie pentru un copil dintr-o familie cu venituri obișnuite, dar poate însemna doar o mică bucurie pentru un salariat cu un venit considerabil).
Surse de energie
Procesele afective sunt uneori surse suplimentare de energie.
Caracteristicile proceselor afective
1.Au valoare motivațională
2.Sunt subiective
Procesele afective definesc personalitatea omului.
3.Au o anumită intensitate
Există și un optimum afectiv
4.Au adesea o anumită durată
Câteva tipuri de iubire durează uneori până la moarte: iubirea față de soț/soție/copii/semeni/Dumnezeu.
5.Polaritatea
Gravitează în jurul polului pozitiv (bucurie, plăcere, iubire) sau în jurul polului negativ (tristețe, neplăcere, ură).
6.Mobilitate
-trecerea de la o trăire afectivă la alta
Ex: trecerea de la emoție la sentiment (în cadrul relațiilor de iubire)
-trecerea de la o fază la alta în cadrul aceleiași trăiri afective
Ex: (în relațiile interpersonale) trecerea de la stadiul primar, care exprimă o stare de incertitudine bazată pe un deficit de informație la stadiul secundar, care presupune o anumită trăire bazată pe o informație relevantă
Trecerile rapide de la o trăire afectivă la alta reflectă fie o imaturitate, fie ceva patologic.
7.Expresivitatea
Se manifestă prin:
-mimică
-pantomimica (ținuta, mersul)
-modificările de natură organică
Ex: amplificarea sau diminuarea ritmului cardiac, scăderea sau creșterea tonusului muscular, exprimată prin paloare, înroșire, nod în gât, gol în stomac, tremurături, transpirație
-schimbarea vocii
Clasificare
1.Procese și trăiri afective primare
a.Tonul emoțional
Există reacții emoționale care însoțesc cunoașterea.
De exemplu simțim un anumit miros și avem imediat o trăire specifică, de plăcere sau neplăcere.
b.Trăiri de natură organică
Sunt determinate de funcționarea corectă sau defectuoasă a organelor interne, generând confort sau disconfort.
De exemplu, cardiopatiile generează o alarmă afectivă, bolile gastro-intestinale generează stări de mohoreală, bolile pulmonare generează iritare.
c.Stările de afect
Sunt trăiri tumultuoase, violente, de scurtă durată, cu apariție bruscă.
Ex: furia, groaza, râsul exploziv
2.Procesele și stările afective complexe
a.Emoții situaționale curente
Sunt trăiri afective scurte, intense, cu desfășurare calmă sau tumultuoasă, determinate de însușirile obiectelor sau persoanelor, cu o orientare bine determinată (spre un obiect sau o persoană).
Robert Plutchik consideră că există 8 emoții de bază: teama, surpriza, tristețea, dezgustul, furia, anticiparea, acceptul și bucuria. Celelalte emoții ar rezulta din combinarea emoțiilor de bază, afirmă Plutchick.
b.Emoțiile integrate principalelor forme de activitate (emoții superioare)
Implică evaluări și acordarea de semnificații valorice activităților practicate.
c.Dispoziții
Sunt trăiri afective generale, difuze, relativ stabile și cu intensități moderate.
Sunt cauzate de întâmplări importante, conștientizate sau nu.
3.Procesele și stările afective superioare
Se raportează la întreaga personalitate.
a.Sentimente
Sunt trăiri afective complexe, de lungă durată, stabile și cu intensitate moderată.
Se nasc din emoții. Sentimentele sunt emoții repetate care rezistă la factori perturbatori.
Sentimentele trec prin anumite etape:
1.Etapa de cristalizare
2.Etapa de maturizare
3.(uneori) Etapa de destructurare
Unele sentimente precum iubirea față de soț/soție/copii/semeni/Dumnezeu pot dura până la moarte.
Sentimentele pot fi:
-intelectuale (curiozitatea, mirarea, uimirea, etc)
Apar în procesul cunoașterii realității.
-morale (iubirea de Dumnezeu, iubirea de aproapele, etc)
-estetice (admirația, extazul)
Apar în urma perceperii frumosului din artă sau natură.
b.Pasiuni
Sunt trăiri afective foarte intense, stabile, de lungă durată
Pot fi:
1.Pozitive (nobile, constructive)
Ex: sportul, lectura, creația artistică
2.Negative (oarbe, vicii)
Ex: lăcomia de câștig (cupiditatea), zgârcenia (Harpagon-Moliere, Hagi Tudose-Delavrancea), gelozia (Othello-Shakespeare), alcoolismul, dependența de droguri.
Rol
Rolul proceselor afective este controversat, unii (de exemplu Pierre Janet) susțin că trăirile afective dezorganizează comportamentul prin intensitate și desfășurarea tumultuoasă, alții (de exemplu Walter Bradford Cannon) susțin că organizează conduita prin mobilizarea energiei psihonervoase.
Bibliografie
Manual de psihologie, clasa a X-a, autori Elena Lupşa şi Victor Bratu, pag 51-53, Editura Corvin, Deva.
https://oradeapipp.files.wordpress.com/2013/11/psihologie-clsx.pdf
Afectivitate Afectivitate Afectivitate Afectivitate Afectivitate Afectivitate Afectivitate Afectivitate Afectivitate Afectivitate