Agricultura în România

Agricultura în România

Lucrători în agricultură

Tractorul Universal 800. Autor: neidentificat. Data: 1970-1980. Licență: Domeniul Public.

28% din totalul persoanelor ocupate lucrează în agricultură, cu mult peste nivelul din celelalte ţări europene, unde nicio ţară nu depăşeşte 10%.[1]25,8% din totalul persoanelor ocupate lucrau în agricultură în 2015, mult peste media europeană, care era de 4,4%. 1,6% din persoanele care lucrează în agricultură în România au studii universitare.[2]

Autoconsum

Tractorul IAR 22 la semănat. Autor: neidentificat. Licență: Domeniul Public.

Producţia din gospodăriile populaţiei (ouă, lapte, legume, fructe, săpunul din grăsimile animale, lână) aduce doar venituri neglijabile la bugetul de stat deşi ajunge la peste 20% din PIB. Doar cele vândute prin pieţele ţărăneşti aduc bani la bugetul de stat. [3]

Declinul cercetării agricole

Tractor UTB Universal 650. Autor: neidentificat. Licenţă: Domeniul Public.

Jumătate dintre unităţile de cercetare agricolă au fost închise şi 2500 de specialişti nu mai lucrează în aceste unităţi. Patrimoniul dedicat cercetării ştiinţifice agricole s-a micşorat de aproape 5 ori, la mai puţin de 35 000 hectare. Peste 90% din seminţele de tomate sunt importate. [4] Suprafeţele de teren s-au redus de la 156 000 hectare în anii 90 la numai 28 000 hectare în 2017. Din 121 de staţiuni de cercetare în anii 90 au rămas 53. Au rămas mai puţin de 600 de cercetători din 3050 câţi erau în anii 90.[5]

Banca de Gene de la Suceava

La Suceava a fost înfiinţată în 1990 o bancă de gene, care păstrează material genetic vegetal. Are o colecţie de 17 000 de probe de la peste 35 de specii, are 21 de angajaţi şi un hectar de pământ pentru experimente. Cele mai multe plante sunt native. Specialiştii speră că cultivatorii vor creşte şi legume gustoase, din soiuri vechi tradiţionale, în locul celor actuale, care sunt fără gust şi tari. Banca de Gene mai păstrează, în afară de seminţe de legume, şi seminţe de plante medicinale şi de plante furajere. Banca oferă gratuit 24 de seminţe fiecărui cultivator, la cerere.[6] [7]

Agricultură

Trei sferturi din oamenii din mediul rural din România trăiau în condiţii precare la sfârşitul lui 2011. 36% dintre persoanele din mediul rural din România munceau pe cont propriu, în 2011. 99% din ferme erau ferme de subzistenţă, în 2011, în România. Existau 3,8 milioane de exploataţii agricole în România, cea mai mare parte sub un hectar, în 2011.[8]

Procentul de forme asociative agricole era de 13% în 2010.[9]

Lână

Statul român plăteşte 1 leu pentru kilogramul de lână. Există 32 000 beneficiari. La nivelul ţării sunt colectate 36 000 tone. Există trei centre de verificare a calităţii lânii, la Vâlcea, Cluj şi Iaşi. Lâna are şi proprietăţi termoizolante.[10]

Teren ieftin

Preţul terenului în România (2000 Euro/hectar) era în medie de 8 ori mai mic decât media din UE, în 2012.[11]

Irigaţii

În 1989 erau irigate 2 100 000 hectare, în 2005 erau irigate 444 000 hectare, în 2009 300 000 hectare, în 2010 83 000 hectare, în 2011 100 000 hectare, în 2012 244 000 hectare. Un sfert din sistemul de irigaţie era funcţional în 2012.[12]

În 2016 canalele de irigaţii au fost umplute cu apă pentru a iriga 385 000 hectare, dar doar 35% din cantitatea de apă a fost folosită, fermierii spunând că apa era prea scumpă.[13]

În 2018 suprafaţa irigată a ajuns la 1 025 000 hectare (din care 200 000 hectare pentru irigarea sezonieră). 1350 km de canale de irigaţii beneficiau de apă gratuită (de la bugetul statului) în 2018. [14]

 

Agricultura în România Agricultura în România Agricultura în România Agricultura în România Agricultura în România Agricultura în România Agricultura în România Agricultura în România Agricultura în România Agricultura în România Agricultura în România Agricultura în România

Please follow and like us:

Note subsol:

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.