Alimentaţia la români

Alimentaţia la români

Citare

Dacă vreţi să citaţi acest articol copiaţi textul de mai jos, adăugând la sfârşit data citării:

Enciclopedie.info, Alimentaţia la români, http://www.enciclopedie.info/alimentatia-la-romani/, (data citării)

Mâncare

Carne

Porc, pasăre, vită, oaie

Sarmale româneşti, mâncare tradiţională, Crăciun
Sarmale. Autor: Rafael Robles. Data: 27 mai 2011. Licenţa: Creative Commons Attribution 2.0 Generic (CC BY 2.0). Sursa: https://www.flickr.com/photos/rafaelrobles/5778136446/in/photolist-eHgrqC-9fVqHW-9NAsEb-dQsJZ2-cubB4-nyTiXh-njriw6-njqnRF-71GRtP

Carnea de porc reprezintă aproape jumătate (30-32 kg) din consumul de carne total (circa 60 kg) şi era sub media europeană (40-45 kg).

Consumul de carne de pasăre era de 15-20 kg, sub media UE, de 23-34 kg.

Carnea de vită reprezenta doar 10% din consumul total de carne, de patru ori mai puţin decât în UE (40%).(2012)[1]

Consumul de carne de oaie a fost de 0,7kg/ locuitor anual în 2014, 2,3 kg/locuitor anual în 2015 şi 2,6 kg/ locuitor anual în 2016. Media în UE la consumul de carne de oaie a fost de 2kg/locuitor anual în 2015. România deţine 16,3 milioane de capete de ovine. [2]

Sare în curcan şi pui
Ciorbă de perişoare, mâncare tradiţională românească
Ciorbă de perişoare. Autor: Sacha47. Data: 3 octombrie 2014. Licenţa: Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 International.

Specialiştii au găsit diverse cantităţi de sare în carnea crudă de curcan în 2013. Specialiştii de la Institutul de Bioresurse Alimentare au găsit în trei bucăţi de carne crudă de curcan, cumpărate de la 3 magazine din Bucureşti, următoarele cantităţi de sare: 43 mg sodiu/100 g, 70 mg sodiu/100g şi 189 mg sodiu/100g. Când este preparată termic, apa dispare, bucata de carne se micşorează şi sarea rămâne. Metoda injectării cu sare face ca respectiva carne să tragă mai mult la cântar şi să pară proaspătă mai multă vreme. Depăşiri de sare la curcan au fost găsite şi în 2012. Dar cele mai mari probleme se regăsesc la carnea de pui. Există o regulă a UE, aplicabilă din 2014, care obligă trecerea pe etichetă a cantităţii de sare din produsul crud.[3]

Peşte

Consumul de peşte era de 4-4,5 kg/an, de cinci ori mai puţin decât media UE , în 2015. 80-85% din peştele consumat era importat în 2015.[4]

România se află pe primul loc în Europa din punctul de vedere al potenţialului piscicol, având o reţea hidrografică de 843 710 hectare. Cu toate acestea, este pe ultimul loc în UE la procesarea peştelui. Suprafaţa amenajată pentru piscicultură este de cca 85 000 hectare, din care cca 77 000 hectare de crescătorii piscicole şi cca 7900 hectare de pepiniere piscicole. Principalele specii de peşti crescute sunt: crap comun, caras, ciprinide asiatice (sânger, cosaş, novac), păstrăv-curcubeu, indigen, fântânel, şalău, ştiucă, somn. Producţia din acvacultură era de circa 17 000 tone anual. Au existat multe fabrici de conserve şi preparate din peşte până la sfârşitul anilor 90, dar au dat faliment. În 2012 existau circa 100 de unităţi mici de procesare primară a peştelui şi de producere de semiconserve şi 2 unităţi mari (Negro 2000 SRL din Bucureşti şi Ocean Fish SRL din Afumaţi, judeţul Ilfov). Dar cele 2 unităţi mari se bazează în principal pe importuri şi în mică măsură pe producţia internă pentru că peştele importat are o calitate mai bună iar conservele sunt mult mai ieftine.[5]

Principalele specii pescuite din apele interioare au fost în 2005 următoarele : caras (47%), plătică (14%), scrumbie de Dunăre (11%), crap (5%), babuşcă (4%), somn (2%), şalău (2%) şi ştiucă(2%).[6]

90% din peştele consumat în România (120 000 tone) este importat.

Din cele 7-8 specii de peşti cu valoare comercială din Marea Neagră, doar şprotul poate fi exploatat durabil.[7]

 

Legume

Salată de vinete
Salată de vinete. Autor: Vladimir Adrian Maftei. Data: 20.04.2017. Licenţa: Toate Drepturile Rezervate.

Principalele legume cultivate în România erau în 2014: varza (1123 000 tone, 48 000 hectare), roşia (711 000 tone, 44 000 hectare), ceapă (387 000 tone, 30 000 hectare), ardei (229 000 tone, 18 000 hectare), alte legume (1357 000 tone, 99 000 hectare).[8]

Românii se situau pe primul loc în UE la consumul de cartofi în 2014, cu 94 kg/an. Circa un sfert din aceştia erau cartofi de dimensiuni mari (cu diametrul de peste 8 cm), de import, care sunt de proastă calitate fiindcă sunt mai puţin gustoşi (din pricina cantităţii mari de apă). Ei se vând pe preţuri derizorii în Occident (35-40 euro tona).[9]

Pâine

Pâinea feliată

În 2015 96% din pâinea feliată nu respecta ingredientele tradiţionale: făină, apă, drojdie şi sare. Nu existau indicaţii privind tipul de făină în 46% din probele de pâine feliată. Menţiunile cu privire la condiţiile de depozitare erau incomplete în 90% din cazuri.[10]

Pâine congelată

O treime din pâinea consumată în 2016 era pâine congelată de import. România a importat 900 000 tone de pâine congelată în 2016.[11]

Fructe

Fructe cultivate

Principalele specii de fructe pomicole cultivate în România erau în 2014: mărul (535 000 tone, 57 000 hectare) şi prunul (404 000 tone, 70 700 hectare), alte fructe (175 000 tone, 17 200 hectare.[12]

Producţia de fructe din livezi a fost de 675 000 tone, iar suprafaţa cu pomi fructiferi pe rod (livezi pe rod) a fost de 138 000 hectare, în 2016.[13]

Numărul de pomi fructiferi a scăzut de la 124,2 milioane în 1990, la 75,4 milioane în 2016. [14]

Prune

România era pe locul al 4-lea în lume la producţia de prune în 2014, cu 400 000 tone. Pe primele locuri erau China (5,5 milioane de tone anual), Serbia (aproape 700 000 de tone) și SUA (560 000 tone) în 2014. Kilogramul de prune se vinde de către producători cu 0,8 lei-1 leu/kg. Lipsesc depozitele locale.[15]

Mere

Calitatea

Unele analize de laborator din 2013 au demonstrat că merele româneşti sunt superioare calitativ celor din Italia, Polonia şi Turcia.

Ionatanul românesc a ieşit cu 20% mai dulce decât ionatanul polonez, iar cantitatea de minerale şi substanţe nutritive era cu 25%, respectiv 80% mai mare decât la ionatanul polonez

Goldenul românesc a ieşit cu 22% mai dulce decât cel italienesc, şi cu 14% mai dulce decât cel turcesc. Cantitatea de minerale şi de substanţe nutritive din goldenul românesc era cu 13% mai mare decât la cel italienesc şi cu 5% mai mare decât la cel turcesc.

Aurel Tănase, preşedintele patronatului ROMCONSERV, a spus că superioritatea merelor româneşti se datorează faptului că industria pesticidelor nu e aşa dezvoltată în România. România importă mere pe perioada iernii pentru că nu are depozite autohtone de mere, iar merele autohtone sunt vândute repede şi ieftin pentru a nu se strica.[16]

Producţie

Plantaţiile de meri reprezintă un sfert din totalul plantaţiilor de pomi fructiferi din România (200 000 hectare). România a avut un vârf de producţie în 2004, când au fost recoltate 1 milion de tone.[17]

Pepeni

Pepene roşu. Alimentaţia la români
Pepene roşu. Autor: Vladimir Adrian Maftei. Data: 7.08.2016. Licenţa: Toate Drepturile Rezervate.

Producţia de pepeni a scăzut cu cca 20%, de la peste 645 000 tone în 2011 la 506 000 tone în 2015. Judeţele în care se cultivă cei mai mulţi pepeni sunt Olt, Dolj, Ialomiţa, Buzău, Călăraşi, Arad şi Timişoara. Producţia medie la hectar la pepene verde timpuriu a fost de circa 40 tone, în 2016, cu 30% mai mică decât în 2015, când a fost de circa 60 tone, din pricina diferenţelor mari de temperatură, a declarat Vlad Gheorghe, pre­­şedintele Asociaţiei Produ­cătorilor de Le­gu­me şi Fructe din România.[18]

Cireşe

România era pe locul al III-lea în lume (după Slovenia şi Elveţia) cu privire la randamentul obţinut la cireşe (119 425 kg/ha), pe locul 8 la producţie (81 842 tone) şi pe 18 la suprafaţa recoltată (6853 hectare).[19]

Struguri

Producţia de struguri a fost de 737 000 tone în 2016.[20]

Seminţe

Floarea soarelui

România era lider al UE la producţia de floarea soarelui în 2015, cu 1,6 milioane tone. De asemenea, România era pe locul al 5-lea în lume la producţia de floarea soarelui, după Ucraina (11 mil tone), Rusia (9,4 mil tone), Argentina (2,8 mil tone) şi China (2,3 mil tone), în 2015.[21]

România a fost lider în UE atât la producţia de floarea soarelui (1,95 milioane tone), cât şi la suprafaţa cultivată (1,01 milioane hectare), în 2016.[22]

Miere

Miere polifloră ecologică, Alimentaţia la români
Miere polifloră ecologică. Autor: Vladimir Adrian Maftei. Data: 21.03-2017. Licenţă: Toate Drepturile Rezervate

Consumul de miere a crescut cu circa 15% în ultimii doi-trei ani (2014-2017), până la 500-600 gr/an pe cap de locuitor.[23]Românii consumau în medie cca 450-500 gr/an pe cap de locuitor, fiind între ultimele ţări din Europa. România avea o producţie de 18 000-20 000 tone de miere anual, fiind pe locul al 4-lea în Europa. În 2015 s-a obţinut doar 50-60% din producţia standard. La nivel naţional existau 40 000 de apicultori şi 1,47 milioane de familii de albine. Producţia de miere ecologică a fost de 3200 tone în 2014, familiile de albine certificate în sistem ecologic fiind de 110 000.[24]

Îngheţata

Un studiu din 2015 a scos la iveală că îngheţata vândută în oraş este un produs aproape în întregime industrial, sintetic.[25]

Mărci tradiţionale europene

România are patru produse alimentare tradiţionale recunoscute la nivel european: Magiunul de Topoloveni (2011), Salamul de Sibiu (2016), Telemeaua de Ibăneşti (2016)[26] [27] Novacul afumat din Ţara Bârsei (6 aprilie 2017).[28]Scrumbia de Dunăre afumată (3 decembrie 2018)[29]

Magiunul de Topoloveni

Magiun de Topoloveni, de prune, România (articol de sinteză), Alimentaţia la români
Magiun de Topoloveni (de prune). Autor: Vladimir Adrian Maftei. Data: 1.05.2017. Licenţă: Toate Drepturile Rezervate

Magiunul de prune Topoloveni, produs de Sonimpex Topoloveni, a fost premiat cu o Stea de Aur la Great Taste Awards 2015, în Marea Britanie. Magiunul de prune de Topoloveni a primit în total 4 distincţii Superior Taste Award, la Institutul Internaţional de Gust şi Calitate din Bruxelles, din care două stele Michelin pentru gust şi calitate doi ani consecutiv. De asemenea, a primit certificarea Indicație Geografică Protejată conferită de Uniunea Europeană. În plus, a primit Cod Operator NATO, certificat Kosher sau certificat HALAL.[30]

Băuturi

Vin

Producţie, importuri, exporturi

Producţia de vin a fost de cca 4 milioane de hectolitri în 2016 şi de 3,6 milioane hectolitri în 2015. Exportul de vinuri a fost de 16,5 milioane euro în 2013, de 18 milioane euro în 2014 şi de 22,3 milioane în 2015. Importul de vinuri a fost de 38 milioane euro în 2013, de 33,3 milioane euro în 2014 şi 42,4 milioane euro în 2015. Exporturile au mers în principal în Marea Britanie şi China, iar importurile au venit din Spania şi Republica Moldova.[31]

Top

România ocupa locul 15 în lume în 2015 în topul producătorilor de vin (3,5 milioane tone) şi locul al 5-lea în Europa cu privire la suprafaţa cultivată cu viţă de vie (192 000 hectare), după Spania, Italia, Franţa şi Portugalia.[32]

Tipuri

65% din vinul românesc era alb, 30% era roşu (preferinţa la nivel mondial este spre vinul roşu) iar 5% era roz.[33]

Mâncatul în oraş

2% din români mănâncă în oraş în fiecare zi şi 20% mănâncă între o dată şi trei ori pe săptămână în oraş. Fast-foodurile sunt preferate de bărbaţi, cu precădere de cei între 25-34 de ani. Femeile preferă patiseriile şi covrigăriile. Pizzeriile sunt preferate în general de persoanele între 18-24 de ani şi de cele cu venituri peste medie. Persoanele cu venituri mici aleg patiseriile. Cu precădere locuitorii din oraşele mari obişnuiesc să mănânce în afara locuinţei, având o frecvenţă dublă faţă de ceilalţi locuitori.[34]

Greutate

44% din românii de peste 18 ani erau normoponderali, 33% erau supraponderali, 15% erau obezi şi 5% subponderali, în 2017. După 35 de ani numărul persoanelor normoponderale scade abrupt. După 55 de ani doar 3 din 10 români aveau o greutate normală, iar două treimi erau supraponderali sau obezi.

Ponderea obezităţii era de 21% în rândul populaţiei cu educaţie scăzută şi 12% în rândul persoanelor cu studii superioare.

23% din românii care se cred normali din punctul de vedere al greutăţii sunt de fapt supraponderali sau obezi.

3 din 10 români au declarat că au crescut consumul de fructe sau legume şi 4 din 10 au declarat că au diminuat consumul de zahăr sau dulciuri.

9% din români au renunţat la zahăr. 5% au renunţat la carnea de porc. 9% au renunţat la alimente prăjite. 5% au renunţat la sare.[35]

Subnutriţie

Circa 5% din copiii din România sufereau de malnutriţie în 2014, dublu faţă de media UE, şi 1% sufereau de malnutriţie severă.[36]

Risipă alimentară

Cantitate

Risipa alimentară era puţin peste 10%, circa 7% la persoanele cu venituri sub 1500 lei şi circa 14% la persoanele cu venituri peste 3500 lei, în 2016, în România.[37]

Top

România se afla pe locul 10 în Europa la aruncat alimente, cu 100 kg/cap de locuitor pe an, sub media europeană, care era de 180 kg/an pe cap de locuitor.[38]

Lege

România a adoptat o lege de combatere a risipei alimentare prin donarea alimentelor care sunt aproape de expirare, în 2016. Alimentele trebuie să fie donate către fundaţii, ONG-uri, cămine de bătrâni, orfelinate sau spitale. Sunt prevăzute sancţiuni între 1.000 şi 10 000 de lei.[39]

 

Articole înrudite

România

 

Alimentaţia la români Alimentaţia la români Alimentaţia la români Alimentaţia la români Alimentaţia la români Alimentaţia la români Alimentaţia la români Alimentaţia la români Alimentaţia la români Alimentaţia la români Alimentaţia la români Alimentaţia la români Alimentaţia la români Alimentaţia la români Alimentaţia la români Alimentaţia la români Alimentaţia la români

Note subsol:

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.