Amfibian

Amfibian

Rezumat

Tritonul cu creastă (Triturus cristatus)
Tritonul cu creastă (Triturus cristatus), mascul în perioada de împerechere. Autor: Rainer Theuer. Data: 14 aprilie 2006. Licenţa: Domeniul Public.

Amfibienii (clasa Amphibia) (broasca, salamandra, tritonul, etc) sunt tetrapode care trăiesc şi în apă şi pe uscat, poichiloterme, cu pielea subţire şi umedă, carnivore, care trec printr-o metamorfoză în timpul dezvoltării lor. Reglează numărul de insecte din zonele unde trăiesc.

Amfibieni

Amfibienii (amphi= dublu, bios= viaţă) sunt prin definiţie tetrapode care trăiesc şi în apă şi pe uscat.

Reprezentanţi

Salamandră comună de foc (Salamandra salamandra)
Salamandră comună de foc (Salamandra salamandra), cuplu. Autor: JCD. Data: martie 2006. Locaţia: Munţii Harz, Germania. Licenţă: Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0 Unported

Reprezentanţii amfibienilor sunt: broasca, salamandra, tritonul, proteul, etc.[1]

Clasificare

Amfibienii se clasifică astfel: urodele (amfibieni cu coadă: salamandra, tritonul, proteul), anurele (an=fără, uros=coadă) (amfibieni fără coadă: broasca)[2] şi apode (Gymnophiona)[3]

Urodelele sunt foarte asemănătoare cu şopârlele.

Răspândire

Amfibienii pot fi întâlniţi în aproape toate zonele globului, cu excepţia Antarcticii şi a zonelor foarte aride.[4]

Temperatura corpului

Eastern Newt
Notophthalmus viridescens (Eastern Newt). Autor: Patrick Coin. Data: 16 August 2004. Locaţia: Durham County, North Carolina, SUA. Licenţă: Creative Commons Attribution-Share Alike 2.5 Generic license. Sursa: Wikimedia Commons.

Amfibienii sunt tetrapode poichiloterme (cu temperatura variabilă)[5], ca şi reptilele şi peştii.

Pielea

Pielea este puternic vascularizată, subţire şi umedă graţie secreţiilor glandelor cutanee.[6]

Respiraţia

Respiraţia este pulmonară şi cutanee la amfibienii adulţi. Respiraţia pulmonară, slab dezvoltată, este completată cu respiraţia cutanee. La formele larvare respiraţia este branhială.[7] La proteu branhiile asigură respiraţia toată viaţa.[8]

Circulaţia

Circulaţia sângelui este închisă, dublă şi incompletă (sângele oxigenat se amestecă cu sângele neoxigenat). Inima posedă 3 camere: două atrii şi un ventricul.[9]

Metamorfoză

Amfibienii trec printr-o metamorfoză.[10] Mormolocii se transformă în broaşte: la început au coadă şi nu au membre, apoi le cresc membrele şi coada dispare la sfârşit.

Hibernare

Amfibienii hibernează în perioada rece.[11]

Locomoţia

Broasca se deplasează prin sărituri pe uscat şi prin înot în apă. Membrele posterioare sunt mai mari decât cele anterioare. Urodelele se deplasează cu ajutorul picioarelor, mici şi egale, iar la înot este folosită coada.[12]

Reproducerea

La anure fecundaţia este în general externă şi mai rar internă. La urodele fecundaţia este internă.[13]

Unele specii au ouă acvatice şi larve. Alte specii îşi fixează ouăle în pielea de pe statele femelei, din aceste ouă ieşind mormolocii. La alte specii exemplarele tinere se dezvoltă în oviduct, acestea hrănindu-se cu peretele oviductului. La alte specii ouăle se dezvoltă în stomacul femelei.

Ouăle sunt depuse în apă, iar embrionii trebuie să-şi găsească singuri de mâncare, să evite prădătorii şi în general să se descurce singuri.[14]

Hrana

Anurelele şi salamandrele se hrănesc cu insecte şi alte artropode. Salamandrele mari şi anurelele mari pot mânca mici vertebrate, păsări şi mamifere.[15]

Salamandra

Salamandra trăieşte în pădurile cu umezeală mare.[16]

Triton

Tritonul trăieşte pe lângă bălţile cu o vegetaţie abundentă.[17]

Importanţă

Amfibienii, în special anurelele, sunt foarte folositoare pentru reducerea numărului de insecte dăunătoare şi a celor care transmit boli.[18]

Picioarele de broască şi unele specii de salamandre sunt consumate de oameni în anumite părţi ale globului. Salamandra uriaşă chinezească este în pericol critic din pricina vânării sale excesive pentru carnea sa[19], care este considerată o delicatesă printre bogaţii chinezi.[20]

Recorduri

Cel mai mare amfibian este salamandra uriaşă chinezească, care poate atinge 1,80 m. Exemplarele actuale sunt ceva mai mici. Un exemplar de 140 cm a fost descoperit în 2015, în China.[21]

Cea mai mare broască din lume este Conraua goliath, care cântăreşte chiar şi 3,3 kg, având o lungime a corpului (de la gură la fund) de 320 mm.[22][23]Ea este în pericol din pricina capturării sale excesive pentru consum, pentru vânzare ca animal de companie şi pentru a fi folosită în concursuri.[24]

Cea mai mică broască din lume este Paedophryne amauensis, care are o dimensiune medie a corpului de 7,7 mm. Este, în acelaşi timp, şi cea mai mică vertebrată cunoscută.[25]

Bibliografie

Manual de Biologie, clasa a X-a, pag 18-19, Editura Didactică şi Pedagogică, 1994

Manual de Biologie, clasa a IX-a, pag 60-61 Editura Corint, 2004

Britannica, https://www.britannica.com/animal/amphibian

Dicţionar Enciclopedic, batracian, pag 186

 

Amfibian Amfibian Amfibian Amfibian Amfibian Amfibian Amfibian Amfibian Amfibian Amfibian Amfibian Amfibian Amfibian Amfibian Amfibian Amfibian Amfibian Amfibian Amfibian Amfibian Amfibian

Note subsol:

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.