Animalele din România

Animalele din România

Generalităţi

Vertebrate

Păsări din România, partea I (A-E), galerie de 124 imagini (111 specii), ambele sexe, cu denumirile comune şi denumirile ştiinţifice şi cu alte explicaţii

În România au fost identificate 732 de specii de vertebrate. 184 sunt specii de peşti, restul de 544 specii fiind tetrapode: 20 de specii de amfibieni, 31 de specii de reptile, 382 de specii de păsări, 110 specii de mamifere.[1]Societatea Ornitologică Română inventariază 384 de specii de păsări.[2]

Insecte

În România au fost inventariate şi descrise:

Ortoptere din România, articol cu lista completă a speciilor de ortoptere din România şi cu o galerie de imagini

a)182 de specii de ortoptere (subordinul Ensifera, care cuprinde greierii, cosaşii şi coropişniţele, are 94 de specii în România şi subordinul Caelifera, care cuprinde lăcustele, are 88 de specii în România[3][4]

Fluturi diurni din România (în construcţie), galerie de imagini (31 imagini, 30 specii), însoţite de denumirile ştiinţifice şi de denumirile în engleză.

Fluturi de noapte din România, galerie de imagini, însoţite de denumirile ştiinţifice şi de denumirile în engleză

b)3960 de specii de lepidoptere (fluturi)[5], din care 203 sunt specii diurne[6],

Ţântari din România, articol cu lista completă a speciilor de ţânţari din România şi alte informaţii

Muşte din România

Ploșnițe din România

Alte insecte (sawflies, hoverflies, hopperi, chironomidae, efemeroptere, Raphidioptera, etc) din România (galerie de 55 imagini)

c)607 specii de diptere (insecte cu două aripi: muşte, ţânţari) cunoscute doar în Bucureşti şi împrejurimi[7]; 55 de specii de ţânţari.[8]

Furnici din România prezintă o listă completă a speciilor de furnici din România şi o galerie de imagini, însoţite de denumirile ştiinţifice

Albine din România, galerie de imagini

Viespi din România, galerie de imagini

d)2319 specii de himenoptere (furnici, albine, viespi şi alte insecte cu 4 aripi membranoase)[9], din care 103 specii de furnici.[10](dintr-un total probabil de peste 130 specii)[11] şi cel puţin 700 de specii de albine în România (din circa 2000 la nivel european)[12];

Coleoptere (gândaci, cărăbuşi, etc) din România (galerie de imagini)

e) 6500-7000 de coleoptere (estimativ, nu există încă un număr exact pentru că nu există un catalog complet al coleopterelor din România[13]

Libelule din România prezintă o listă completă şi explicativă a speciilor din România şi o galerie de 145 imagini (dintr-un total de 162 necesare, deci cca 85%) cu majoritatea speciilor de libelule din România (75 de specii din 81, deci cca 92%), masculi şi femele (la enorma majoritate a speciilor), cu denumirea ştiinţifică şi denumirea în engleză, ordonate alfabetic.

f) circa 81-85 de specii de libelule.

Inventariere nouă de specii în Delta Dunării

În Delta Dunării au fost inventariate circa 8-9000 de specii de animale. La ultima inventariere, din 2017, au fost inventariate 4300 de specii de insecte, faţă de 2800, câte fuseseră inventariate în 2008, deci au fost identificate încă 1500 de specii de insecte. În anul 2008 fuseseră inventariate 7256 de specii de animale în Delta Dunării. Delta Dunării are o suprafaţă totală de 3446 de km pătraţi şi este localizată atât în România, cât şi în Ucraina.[14]

Insula Sacalin

Insula Sacalin, aflată lângă localitatea Sfântu Gheorghe, este o oază de sălbăticie din Marea Neagră. Are o suprafaţă de 21 410 hectare, cam cât are capitala ţării. Autorităţile române au interzis popularea insulei încă din 1938 şi este interzis accesul turiştilor pe insulă. Circa 229 de specii de păsări, multe dintre ele migratoare, trăiesc pe Insula Sahalin. Mari colonii de chire de mare şi de pelicani creţi îşi au sălaşul pe insulă. Există aici numeroase plante rare printre care şi varza de mare şi canarul bălţii. În apele din apropiere găsim peşti rari, inclusiv sturioni. [15]Acum cca 150 de ani au apărut două insule, Sacalinu Mare şi Sacalinu Mic, care s-au unit în timp şi formează acum o zonă compactă.[16]Insula Sacalin se degradează din pricina eroziunii, care ajunge şi până la 19 metri pe an.[17]

Arahnide

Egaenus convexus. Autor: Adrian Ilie. Data: 24 mai 2023. Locația: județul Arad. Imagine oferită de autor site-ului.

 

 

Păianjeni

Păianjeni din România (galerie de imagini, în construcţie)

Au fost inventariate 973 de specii de păianjeni în România.[18]

Insecte

Himenoptere (furnici, albine, viespi, etc)

Au fost inventariate 2319 specii de himenoptere (furnici, albine, viespi şi alte insecte cu 4 aripi membranoase)[19], din care 103 specii de furnici.[20](dintr-un total probabil de peste 130 specii)[21] şi cel puţin 700 de specii de albine în România (din circa 2000 la nivel european)[22]

Decese

Înţepăturile de viespi au determinat decesul a 5 persoane în România în ultimii ani.[23]

Şi înţepăturile de albine au cauzat moartea a 6 persoane în ultimii ani, în România.[24][25]

Diptere

Există circa 607 specii de diptere (insecte cu două aripi: muşte, ţânţari, tăuni, etc) cunoscute doar în Bucureşti şi împrejurimi[26]

Ţânţari

Au fost inventariate 55 de specii de ţânţari în România.[27]

Ţânţarul tigru (Aedes albopictus)
Aedes albopictus
Ţânţarul-tigru (Aedes albopictus), femelă. Autor: James Gathany, CDC. Data: 2002. Licenţa: Domeniul Public. Centers for Disease Control and Prevention’s Public Health Image Library (PHIL), with identification number #2165. United States Department of Health and Human Services.

Virusul West Nile a provocat 6 decese (două au fost din Capitală, două din Ilfov şi câte unul din judeţele Iaşi şi Mureş) până în septembrie 2016 şi 8 opt decese până în 15 septembrie 2017. [28]În perioada 01.05-15.09.2016 au fost înregistrate 65 de cazuri de infecție cu virusul West Nile, dublu faţă de numărul de cazuri din anul precedent (32). Cele mai multe cazuri au fost confirmate în București (14) și în judeţul Brăila (12), fiind urmate de Galați (6), Ilfov (5), Ialomița (5), Iași (4), Bacău (3), Dolj (3), Olt (3), Giurgiu (2), Prahova (2), Constanța, Mehedinți, Mureș, Tulcea, Teleorman, Vâlcea – câte un caz. Ţânţarul-tigru poate purta peste 20 de virusuri, din care şapte periculoşi pentru om, printre care şi virusul West Nile (care poate provoca meningită, encefalită sau meningo-encefalită)[29], virusul Zika (care cauzează microcefalie la nou-născuţi în cazul mamelor infectate; transmiterea se face inclusiv pe cale sexuală; adulţii pot avea tulburări neurologice)[30], virusul Chikungunya, virusul Denga (care provoacă febra Denga)[31], etc. Femelele de ţânţar tigru înţeapă de obicei ziua, atât afară cât şi în locuinţe.[32]

Tăuni, decese

Trei români au murit ca urmare a înţepăturilor de tăuni în ultimii ani în România.[33][34][35]

Fluturi

Galerie de imagini cu fluturii diurni din România. Imaginile sunt însoţite de denumirile ştiinţifice şi de denumirile în engleză.

În România au fost inventariate 3960 de specii de lepidoptere [36], din care 203 sunt specii diurne[37]

În ultimii ani în România au fost organizate Case ale Fluturilor. Prima Casă a Fluturilor a fost organizată în 2012 la Praid. [38]În Bucureşti a fost organizată în fiecare an din 2012 până în prezent câte o Casă a Fluturilor, în care fluturi exotici vii puteau fi admiraţi zburând liber.[39]

Coleoptere (gândaci, cărăbuşi)

În România există 6500-7000 de coleoptere (estimativ, nu există încă un număr exact pentru că nu există un catalog complet al coleopterelor din România[40]

Ortoptere (lăcuste, greieri, cosaşi, coropişniţe)

În România au fost inventariate şi descrise 182 de specii de ortoptere (subordinul Ensifera, care cuprinde greierii, cosaşii şi coropişniţele, are 94 de specii în România şi subordinul Caelifera, care cuprinde lăcustele, are 88 de specii în România[41]

Libelule

Sunt catalogate şi descrise circa 80 de specii de libelule în România.

Balta Văcăreşti

O zonă sălbatică de 184 hectare de lângă bulevardul Văcăreşti din Bucureşti a devenit arie naturală protejată în mai 2016.[42]Peste 100 de specii de păsări trăiesc aici, pe lângă reptile, amfibieni şi unele mamifere.[43]Parcul Văcăreşti este un parc natural urban de dimensiuni mari care, igienizat şi amenajat, ar putea deveni asemănător cu altele din Europa (London Wetlend Center (LWC), Schöneberger Südgelände Nature Park în Berlin, Wienerberger în Viena).[44]Este prima arie protejată urbană din România şi cea mai mare zonă verde din Bucureşti.[45](următoarea este Parcul Herăstrău-110 hectare.[46]Pe acest loc a existat un cartier, care a dispărut în 1988 pentru a se realiza un proiect hidrotehnic, care a fost apoi abandonat. A devenit apoi o groapă de gunoi ilegală, care a fost populată şi de unele persoane fără adăpost care şi-au construit locuinţe improvizate.[47]

Larga Jijia

Larga Jijia, cunoscută şi sub numele de Delta Moldovei, adăposteşte peste 197 de specii de păsări, peste jumătate din speciile catalogate din România. Minidelta, aflată lângă Iaşi, este una din cele mai propice zone pentru înmulţirea păsărilor şi peştilor din România. Larga Jijia este un complex de 50 de heleşteie, care se întind pe o suprafaţă de 1250 hectare, la 24 de km de Iaşi, în comuna Movileni. Aici se găseşte a doua colonie de cerbi lopătari din ţară, prima aflându-se în Delta Dunării. Una dintre cele mai mari colonii de stârci din România îşi are sălaşul tot aici. Înainte de 1977, zona era o întindere de apă, cu stuf şi păpuriş. În 1977 a început să se lucreze cu excavatoarele la amenajarea unei ferme piscicole, iar lucrările au durat patru ani. Apoi lacul a fost populat masiv cu peşte. Iar păsările au început să vină.[48]

Lacul Techirghiol

Lacul Techirighiol adăposteşte 263 specii de păsări, adică 65% din totalitatea speciilor din România.[49]

Starea de conservare a speciilor protejate

În privinţa speciilor protejate, starea de conservare a acestora era inadecvată în 67% din cazuri, favorabilă în 19% din cazuri, necunoscută în 8% din cazuri, nefavorabilă în 5% din cazuri, în 2016, în România.[50]

Bibliografie

Travaux du Muséum National d’Histoire Naturelle “Grigore Antipa”, The Journal of “Grigore Antipa” National Museum of Natural History, https://www.travaux.ro/web/contents

Societatea Ornitologică Română, http://pasaridinromania.sor.ro/specii

Ghid sintetic pentru monitorizarea speciilor de nevertebrate de interes comunitar din România- Ovidiu Ionescu, Georgeta Ionescu, Ramon Jurj,Constantin  Cazacu, Mihai Adamescu, Ancuţa Cotovelea, Claudiu Paşca, Marius Popa, Ion Mirea, George Sîrbu, Silviu Chiriac, Mihai Pop, Şandor Attila, Răzvan Deju, http://www.crayfish.ro/anexe/ghid_sintetic_monitorizare_nevertebrate.pdf

Ghid sintetic de monitorizare a speciilor comunitare de reptile și amfibieni din România- Torok Szolt, Ghira Ioan, Sas Istvan, Zamfirescu Ştefan,

Pârvulescu L. (2009): Racii din Romania (ver. 1.2), http://crayfish.ro, http://www.crayfish.ro/leptodactylusRO.html

Pârvulescu- Sistematica şi biologia nevertebratelor. Ghid practic. https://biologie.uvt.ro/laboratoare/ghid_nevertebrate.pdf

Fauna Mării Negre, https://ecomareaneagra.wordpress.com/

Inventarul speciilor non-native de peşti din apele dulci ale României-Miruna Ioan, Valentin Iacob Petrescu-Mag, Editura Bioflux, Cluj-Napoca, 2008, http://www.editura.bioflux.com.ro/docs/Iacob.pdf

Buletin de Informare Entomologică, Societatea Lepidopterologică Română, http://entobuletin.lepidoptera.ro/

Entomologica Romanica, published by „Babeş-Bolyai” University Cluj-Napoca and Romanian Lepidopterological Society, http://er.lepidoptera.ro/

Muzeul Antipa- Colecţiile Entomologice, http://antipa.ro/ro/categories/54/pages

Szekely Levente- Modificările lepidopterofaunei din România în secolele XIX- XXI, cauze naturale şi antropice, http://www.lepidoptera.ro/files/prezentari_SLR_2017/Szekely2.pdf

Ionuţ Ştefan Iorgu şi Elena Iulia Iorgu- Buch crickets, crickets and grasshoppers from Moldavia (Romania), Editura PIM, Iaşi, 2008, http://www.ceahlaupark.ro/en/2008/12/07/bush-crickets-and-grasshoppers-from-moldavia-ionut-stefan-iorgu-elena-iulia-iorgu-2/

Pagina de Facebook a lui Ionuţ Ştefan Iorgu, cca 150 imagini cu ortoptere din România identificate https://www.facebook.com/orthoptera.ro/

Irinel Eugen Popescu (entomolog)-insecte din România identificate, inclusiv viespi  https://sites.google.com/site/irinelinsectphotos/ şi viespi https://sites.google.com/site/irinelchalcidoidea/home

The IUCN Red List of Threatened Species, http://www.iucnredlist.org/

Linkuri suplimentare

Witkowski Z.J., Król W., Solarz W. (eds.). 2003.
Carpathian List Of Endangered Species.
WWF and Institute of Nature Conservation, Polish Academy of Sciences,
Vienna-Krakow

http://www.nationalredlist.org/files/2012/08/Carpathian-List-of-Endangered-Species-2003.pdf

 Marea Neagră

http://www.blacksea-commission.org/_publ-BSFishList.asp

http://www.fishbase.se/trophiceco/FishEcoList.php?ve_code=143

http://www.fishbase.se/identification/RegionSpeciesList.php?e_code=143

https://ecomareaneagra.wordpress.com/ecosistemul/animalia/pisces/

http://www.grid.unep.ch/bsein/redbook/index.htm

Articole înrudite

România

 

Animalele din România Animalele din România Animalele din România Animalele din România Animalele din România Animalele din România Animalele din România

Please follow and like us:

Note subsol:

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.