Apele României

Apele României

Citare

Dacă vreţi să citaţi acest articol copiaţi textul de mai jos, adăugând la sfârşit data citării:

Enciclopedie.info, Apele României, http://www.enciclopedie.info/apele-romaniei/, (data citării)

Râuri

Cele mai multe râuri izvorăsc din Carpaţi şi sunt colectate de Dunăre cu câteva mici excepţii. Râurile din vest (Someş, Criş şi Mureş) se varsă în Tisa. Jiul, Oltul şi Argeşul (cu afluentul său Dâmboviţa) şi Ialomiţa se găsesc în sudul României, Timişul se află în Banat, Siretul şi Prutul în est.[1]

Lacuri

Lacul Tineretului vara
Lacul Tineretului vara. Autor: Vladimir Adrian Maftei. Data: 11.07.2010. Licenţa: Toate Drepturile Rezervate

În România se găsesc cca 3500 de lacuri, majoritatea de mici dimensiuni. Lacurile de munte sunt mici, majoritatea fiind de origine glaciară. Cele mai mari lacuri sunt:

1.Razim (NE Dobrogei, 868 km pătraţi, unul dintre cele mai mari bazine piscicole din ţară, aflat în Rezervația Biosferei Delta Dunării[2]

2.lacurile maritime Taşău, Siutghiol (lac pe ţărmul Mării Negre, 19 km pătraţi, bază nautică a staţiunii Mamaia), Techirghiol (11 km pătraţi, ,,techirghiol” înseamnă în tătară ,,vărgat”, denumire venită de la nuanţele de culori diferite care se văd când bate vântul; apa posedă diverse proprietăţi curative; mediu puţin favorabil vieţuitoarelor acvatice, cu câteva excepţii)[3]

3.lacurile fluviale Oltina (sudul Dobrogei, 25 km pătraţi, loc de pescuit[4]şi Snagov (în nordul Bucureştiului, 575 hectare, bogată faună şi floră, bază nautică, sportivă, loc de agrement[5]

4. lacurile de acumulare: Porţile de Fier (pe Dunăre, 100 km pătraţi, hidrocentrală 1050MW din 1972, floră bogată şi variată[6]

Izvoru Muntelui (pe Bistriţa, dat în folosinţă în 1960, hidrocentrală, 32 km pătraţi) Vidraru (pe Argeş, hidrocentrală 220MW din 1966, 893 hectare), Vidra (pe Lotru, hidrocentrală 519MW din 1970-1973, 940 hectare), cele 17 lacuri de pe Olt;

5.lacuri pentru alimentări cu apă (văile Uzului, Doftanei, Firizei, etc)[7]

Ape minerale

În România există peste 2000 de izvoare minerale, unele ape având proprietăţi terapeutice probate ştiinţific.[8]Ele sunt exploatate în staţiuni precum Vatra Dornei, Bixad, Borsec, Sângeorz-Băi, Biborțeni, Malnaș, Căciulata, Băile Olănești, Băile Tușnad, Băile Govora, Băile Herculane, Vața de jos, Geoagiu Băi, Sovata, Praid, etc).[9]

Apa minerală extrasă dintr-un izvor de lângă comuna Dognecea, în satul Călina, în judeţul Caraş Severin, se afla pe locul 2 în lume în topul celor mai pure ape minerale din lume, după Evian, la o distanţă infimă, în 2009, conform Organizaţiei Mondiale a Apelor. Denumirea comercială a apei îmbuteliate este Perenna Premier. În 2008 Perenna Premier a intrat în top 10 mondial din 250 participanţi la concursul de specialitate organizat la Berkley Springs (SUA). Institutul SGS Fresenius din Germania a numit apa de la Dognecea ,,o apă cu origine pură”.[10]

Poluare

Pui de raţă lângă gunoaie în Herăstrău, poluare
Pui de raţă lângă gunoaie în Herăstrău. Autor: Vladimir Adrian Maftei. Data: 28.05.2013. Licenţa: Toate Drepturile Rezervate

Poluarea cu nitraţi a fântânilor şi terenurilor este cauzată de agricultura intensivă de dinainte de 90, de lipsa canalizărilor şi de bălegarul aruncat la întâmplare.

Resursele de apă ale României sunt ,,relativ sărace şi neuniform distribuite în timp şi spaţiu”, spune Administraţia Naţională Apele Române (ANAR). O mare parte din apa subterană e poluată cu nitraţi, iar peste jumătate din suprafaţa ţării e vulnerabilă la poluarea cu nitraţi, arată o statistică întocmită de specialiştii ANAR în 2009.[11]Apa infestată cu nitraţi scade rezistenţa generală a organismului, poate provoca avorturi spontane şi infertilitate masculină, iar sugarii şi copiii pot să şi moară. Apa din fântâni conţine în tot mai multe cazuri nitraţi.[12]

Inundaţii şi secete

Există multe regiuni în România care sunt vulnerabile la inundaţii şi secete.[13]

România este între ţările cu cel mai mare risc la inundaţii din Europa.[14]

În ultima jumătate de veac au murit 237 de români din pricina inundaţiilor. Cel mai periculos a fost Siretul (142 decese, 72 de ieşiri din matcă). În ultimul deceniu au existat mai mulţi ani cu inundaţii (2006, 2010-22 decese, 2014).[15]

În 1865 Dâmboviţa a produs o inundaţie în Bucureşti.[16]

Iaşi-ul a cunoscut o inundaţie în 1932.[17]

În 1970 s-a produs o inundaţie care a afectat circa 1500 de localităţi, cu 85 000 de case (din care 13 000 au fost total distruse), cel mai mare dezastru producându-se în Satu Mare.[18]

În 1975, inundaţiile au lovit România, provocând 49 morţi, judeţele Mureş, Buzău, Prahova, Vâlcea, Ilfov şi Argeş fiind cele mai afectate.[19]

Dunărea a inundat oraşul Călăraşi în anul 1985, acoperind şi grădina zoologică a oraşului.[20]

Localitatea Foeni, la 40 de kilometri de Timişoara, a fost acoperită total de ape în 2005.[21]

O inundaţie a afectat 18 localităţi în judeţul Timiş, în 2014.[22]

Sudul ţării este expus la secete frecvente.[23]

Bălţi

Bucureştiul devine din ,,Micul Paris” ,,Mica Veneţie” chiar şi în cazul ploilor de o oră sau două. [24] Canalizările defectuoase reprezintă o problemă la nivel naţional. Bălţile numeroase, întinse şi adânci, care se formează chiar şi după ploi moderate cantitativ, reprezintă neplăceri curente în România.[25][26] [27][28][29][30] [31]

Articole înrudite

România

 

Apele României Apele României Apele României Apele României Apele României

Note subsol:

Lasă un răspuns