Atribut
Definiție
Atributul este partea secundară de propoziție care determină un substantiv sau un înlocuitor al acestuia. Răspunde la întrebările: care?, ce fel de?, al (a, ai, ale) cui?, cât, câtă, câți, câte?
Clasificare
1.Atribut adjectival
Ex: Liliana este o fată cuminte.
2.Atribut substantival
a.Genitival
Părul lui Vasile era încâlcit.
b.Atribut prepozițional (prepozițiile de, către, spre, cu, fără (de), în, pentru; asupra, contra, împotriva, din fața, etc, adverbele de comparație ca, cât
Ex: Era un peisaj de poveste.
Mâncarea de dimineaţă lungeşte viaţa.
Ex: Mersul spre casă era obositor.
Ex: Era un om cât un munte.
Ex: Au început lupta contra tiraniei.
Ex: Pomul din fața casei era mare.
c.Apoziție
Ilie Balaci, fotbalistul, a fost una din legendele Universității Craiova.
3.Atribut pronominal
a.Genitival
Calculatorul lui era rapid.
E mai bine în coliba ta decât în palatul altuia.
Monitorul acestuia era mare.
Trebuie să respectăm plăcerea fiecăruia.
Copilul dumneavoastră este violent.
b.Cu prepoziție (prepozițional)
Lauda de sine nu miroase a bine. (proverb)
c.În dativ
Ei plecară luându-și copiii.
4.Atribut verbal
Ex:Există o dorință mare de a învăța.-verb la infinitiv
Ex: Sunt multe probleme de rezolvat.- verb la supin
Ex: Am văzut oameni gâfâind. (verb la gerunziu, neacordat cu substantivul determinat)
5.Atribut adverbial
Ex: M-am urcat în primul vagon din față.
Ex: Cei de jos strigau tare.
6.Atribut interjecțional
Am auzit un glas de pisică ,,miau, miau”.
Bibliografie
Ștefania Popescu-Gramatica practică a limbii române, Atributul, pag 412-430, Editura Didactică și Pedagogică, București.