Bacterie

Bacterie

Rezumat

Ion Cantacuzino
Ioan Cantacuzino. Autor: necunoscut. Data: necunoscută. Licenţă: Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0 Unported license.

Bacteriile (gr. bakteria „baston”[1]) sunt organisme microscopice, cu structură celulară simplă, răspândite peste tot, inclusiv în interiorul plantelor şi animalelor. Există mai multe tipuri de bacterii: arhebacterii, eubacterii şi cianobacterii. Respiraţia poate fi aerobă sau anaerobă. Reproducerea se face prin diviziune directă sau prin spori. Multiplicarea este încetinită de unii factori cu efect bactericid. Medicina studiază bacteriile patogene. Bolile bacteriene au avut un rol important în istoria omenirii. Incidenţa bolilor bacteriene a scăzut considerabil graţie vaccinurilor şi progreselor în domeniul igienei. Unele bacterii sunt folosite în alimentaţie (la produsele lactate, la bere, vin, etc), industrie şi farmacie (în prepararea antibioticelor, a vitaminelor)[2]. Unele bacterii grăbesc descompunerea materiei moarte. Unele bacterii ajută la creşterea plantelor prin reciclarea dioxidului de carbon şi prin convertirea nitrogenului în amoniac.

Răspândire

Robert Koch. Fotogravură după o fotografie făcută de Wilhelm Fechner. Autorul fotografiei: Wilhelm Fechner. Data: în jur de 1900. Licenţă: Domeniul Public.

Bacteriile sunt răspândite în aer, sol şi apă, în organismele vegetale şi animale.[3]

Dimensiuni

O bacterie are în medie în jur de 1 µm (o milionime dintr-un metru).[4]

Structura celulei bacteriene

Celula bacteriană este delimitată de o membrană nucleară (perete celular rigid), care la unele specii este acoperită de o capsulă. În interiorul membranei se găseşte citoplasma, care conţine nucleoidul (aflat într-o zonă centrală), ribozomii, incluziunile şi vacuolele. Nu există nucleol.[5]

Clasificare

Bacteriile pot fi strânse în trei grupe

1.Arhebacteriile reprezintă un grup de bacterii care trăiesc în medii lipsite de oxigen, fiind anaerobe. Cele mai cunoscute arhebacterii sunt:

a.Bacteriile metanogene: producătoare de gaz metan

b.Bacteriile halofile: care trăiesc în medii pline de săruri

c.Bacteriile din apele termale

2.Eubacteriile reprezintă un grup de bacterii care trăiesc în toate mediile de viaţă: aer, sol şi apă şi în organisme vii. Ele pot avea diverse forme: formă sferică (coci), de bastonaş (bacili), de virgulă (vibrioni), spiralată (spirili). Trăiesc izolat sau în colonii.

După modul de hrănire, eubacteriile pot fi:

a.Bacterii heterotrofe saprofite: descompun substanţele organice din mediu în produşi simpli, pe care îi utilizează în metabolismul propriu. Unele produc fermentaţii (de exemplu fermentaţia lactică- Lactobacillus bulgaricus)

b.Bacterii heterotrofe parazite pe plante sau animale sau patogene. Se hrănesc cu substanţele organice din corpul gazdei, producând boli: tetanosul, febra tifoidă, tuberculoza, ciuma, holera

c.Bacterii autotrofe fotosintetizante care folosesc energia solară pentru producerea de substanţe organice. Conţin pigmenţi asimilatori.

d.Bacterii autotrofe chimiosintetizante, care utilizează energia chimică pentru producerea de substanţe organice

e.Bacterii fixatoare de azot (nitrogen). Trăiesc în simbioză cu rădăcinile plantelor leguminoase

3.Cianobacterii (numite mult timp alge albastre-verzi)

Modul de hrănire
Louis Pasteur. Locaţia: Paris. Licenţă: Domeniul Public. Image ID: 1158459. Sursa: Manuscripts and Archives Division, The New York Public Library. „Louis Pasteur” The New York Public Library Digital Collections. 1860 – 1979. http://digitalcollections.nypl.org/items/510d47dd-fa42-a3d9-e040-e00a18064a99

Sunt autotrofe.

Structură

La periferie se află cromatoplasma, care conţine pigmenţii. Pigmentul caracteristic este ficocianina (kianos=albastru). Cianobacteria conţine şi clorofilă. În zona centrală a cianobacteriei, în citoplasmă, se află nucleoplasma.

Răspândire

Cianobacteriile sunt răspândite în ape dulci sau marine şi pe solul umed.

Cele mai cunoscute

Cele mai cunoscute cianobacterii sunt: Chroococcus, Rivularia, Nostoc comune (cleiul pământului).[6]

Respiraţie

După modul de respiraţie bacteriile pot fi:

1.Aerobe: folosesc în respiraţie oxigenul din aer sau apă pentru producerea de energie necesară

2.Anaerobe.

Nu au enzime respiratorii, deci nu pot utiliza oxigenul molecular. Respiraţia este incompletă şi este produsă o cantitate mică de energie.[7]

Reproducere

Bacteriile se înmulţesc prin diviziune directă sau prin spori (în condiţii nefavorabile de mediu). Diviziunea directă constă în scindarea unei celule bacteriene în două celule fiice. Viteza de înmulţire este foarte mare. Există în natură şi nişte factori cu efect bactericid (care distrug bacteriile): temperatura ridicată sau scăzută, lumina solară, radiaţiile ultraviolete.[8]

Bacteriile din corp

Bacteriile aflate în gură prelucrează mâncarea, rezultând nişte acizi care atacă smalţul dinţilor şi în timp provoacă carii. Mai pot fi găsite multe bacterii în nas, sinusuri, gât, stomac şi intestine, dar şi în alte părţi ale corpului. Există în corp şi unele zone fără bacterii în mod normal: muşchii, sângele şi sistemul nervos. Totuşi şi aceste zone sunt invadate uneori de bacterii, dar sistemul imunitar îndepărtează aceste bacterii invadatoare. O comunitate sănătoasă de bacterii este importantă pentru sănătatea omului. Unele bacterii ne protejează de unele organisme producătoare de boli, care altfel ne-ar îmbolnăvi. Animalele care au fost ţinute într-un mediu fără bacterii sunt foarte sensibile la infecţii dacă vin în contact cu lumea exterioară. Comunitatea de bacterii şi alte organisme care populează corpul se numeşte microfloră.[9]

Măsuri de sănătate publică

Victor Babeş. Autor: necunoscut. Data: necunoscută. Licenţă: Domeniul Public . Sursa: http://www.kumc.edu/dc/pc/babes.jpg

O primă măsură ar fi asigurarea aprovizionării cu surse de apă curată. Febra tifoidă şi holera, care sunt boli legate de existenţa apei, fac între 5-10 milioane de victime anual în lume.

O a doua măsură ar fi respectarea instrucţiunilor legate de siguranţa alimentară. Astfel sunt prevenite bolile care se transmit prin mâncarea contaminată.

O altă măsură este îngrijirea medicală corectă. Ea poate preveni transmiterea bolilor infecţioase. Tuberculoza este printre cele mai letale boli din lume. Dacă este identificată devreme, tuberculoza se poate trata cu antibiotice şi alte medicamente şi astfel ea nu se mai răspândeşte şi la alte persoane. Folosirea unor instrumente medicale (ace, seringi) curate, sterile este foarte importantă pentru prevenirea unor boli transmisibile (de exemplu SIDA). Asigurarea unui mediu sănătos în spitale, cabinete medicale şi în industriile care folosesc bacterii este de asemenea foarte importantă.[10]

Importanţă

Alimentaţie

Lapte

Laptele unei vaci sănătoase conţine iniţial foarte puţine bacterii. Ele provin de la pielea vacii şi de la procedura de mulgere. Laptele este un mediu excelent de înmulţire a bacteriilor. Pentru a împiedica înmulţirea acestora, laptele trebuie procesat corespunzător, prin pasteurizare. Dacă acest lucru nu se întâmplă laptele se strică şi chiar poate transmite boli: tuberculoza, febra Brucella abortus, febra Q (Coxiella burnetii). Febra tifoidă poate fi transmisă prin lapte de la o persoană mulgătoare infectată. Pasteurizarea presupune încălzirea laptelui până la 63 grade Celsius timp de 30 minute, sau până la 71 grade Celsius timp de 15 secunde. Această pasteurizare ucide toate bacteriile patogene prezente, dar nu ucide toate microorganismele.

Produse lactate

Produsele lactate (iaurtul, brânzeturile, etc) sunt obţinute prin introducerea unor bacterii în lapte.

Alte mâncăruri

Unele feluri de bacterii sunt folosite la prepararea şi conservarea unor mâncăruri precum murăturile, varza acră şi măslinele.

Băuturi

Unele bacterii sunt folosite la prepararea berii, vinului, cidrului şi oţetului.[11] Industria berii se foloseşte de faptul că drojdiile produc etanol.

Bacterii patogene

Toxinele multor bacterii patogene care se transmit în mâncăruri pot cauza otrăvirea mâncării. Toxina produsă de Staphylococcus aureus produce o suferinţă gastrointestinală rapidă şi severă. Toxina produsă de  Clostridium botulinum este adesea letală. Producerea toxinei botulinice poate avea loc în mâncărurile nonacide conservate, care nu au fost gătite complet înainte de închiderea în conservă. Unele infecţii alimentare (febra tifoidă, salmonela, Shigella dysenteriae) se pot transmite de la un manipulator de hrană infectat.[12]

Industrie

Multe produse industriale sunt obţinute pe baza aportului bacteriilor.[13]

Medicină

Bolile bacteriene au avut un rol important în istoria omenirii. Epidemiile de holeră şi ciumă au redus populaţiile din anumite zone ale globului cu mai mult de o treime. Pneumonia bacteriană a fost o cauză importantă de mortalitate în trecut. Multe armate au fost decimate de tifos şi dizenterie. Incidenţa bolilor bacteriene a scăzut considerabil graţie progreselor instalaţiilor sanitare şi a igienei, apariţiei unor vaccinuri, descoperirii unor antibiotice antibacteriene. Unele bacterii au devenit rezistente la multe antibiotice.[14]

Bacteriile şi mediul înconjurător

Bacteriile joacă un rol important în reciclarea multor elemente chimice şi compuşi din natură.

Dioxidul de carbon

Fără reciclarea dioxidului de carbon, care este făcută de bacterii, viaţa nu ar fi posibilă. Plantele folosesc dioxidul de carbon pentru a creşte şi eliberează oxigen, care este consumat de oameni şi animale.[15]

Descompunerea materiei moarte

Omenirea ar fi invadată de gunoaie şi reziduuri dacă bacteriile nu ar grăbi descompunerea materiei moarte vegetale şi animale.[16]

Fixarea nitrogenului

Bacteriile au un rol important în fertilizarea solului. Bacteriile convertesc nitrogenul (azotul) din atmosferă în amoniac, folosit de plante pentru a creşte. Bacteriile sunt singurele organisme care pot îndeplini fixarea nitrogenului. Bacteria care face fixarea nitrogenului trăieşte de obicei în asociere cu plantele, adesea integrată în ţesutul plantei. Bacteria din genul Rhizobium formează noduli (protuberanţe) pe rădăcinile fasolei şi altor plante leguminoase.[17]

Bacteriologie

Ştiinţa care se ocupă cu studiul bacteriilor se numeşte bacteriologie. Printre cercetătorii de referinţă din domeniul bacteriologiei se numără germanul Robert Koch, francezul Louis Pasteur, românii Ioan Cantacuzino şi Victor Babeş.[18]

Bibliografie

Manual de Biologie, clasa a IX-a, pag 12-13, Editura Corint, 2008

Britannica, https://www.britannica.com/science/bacteria

„Bacteria,” Microsoft® Encarta® Online Encyclopedia 2008
http://encarta.msn.com © 1997-2008 Microsoft Corporation. All Rights Reserved.

http://encarta.msn.com/encyclopedia_761574409/Bacteria.html

să vedem dacă merge

bacterie bacterie bacterie bacterie bacterie bacterie bacterie bacterie bacterie bacterie bacterie bacterie bacterie bacterie bacterie bacterie bacterie bacterie bacterie bacterie bacterie bacterie bacterie bacterie bacterie bacterie bacterie bacterie bacterie bacterie bacterie bacterie bacterie bacterie bacterie bacterie bacterie bacterie bacterie bacterie bacterie bacterie bacterie bacterie bacterie bacterie bacterie bacterie bacterie bacterie bacterie bacterie bacterie bacterie bacterie bacterie bacterie bacterie bacterie bacterie

Please follow and like us:

Note subsol:

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.