Biserica Ortodoxă Română

Biserica Ortodoxă Română

Citare

Dacă vreţi să citaţi acest articol copiaţi textul de mai jos, adăugând la sfârşit data citării:

Enciclopedie.info, Biserica Ortodoxă Română, http://www.enciclopedie.info/biserica-ortodoxa-romana/, (data citării)

Rezumat

stema Bisericii Ortodoxe Române
Stema BOR. Autor: iniţiativa patriarhului Miron Cristea, realizată de pictorul Costin Petrescu şi aprobată de Parlament. Data: 3 mai 1928 (data publicării în Monitorul Oficial). Licenţă: Domeniul Public

Biserica Ortodoxă Română (site oficial http://patriarhia.ro/) este una dintre bisericile ortodoxe din Europa. Ea desfăşoară activităţi evanghelice, filantropice, medicale, şcolare, muzeale, culturale, artistice, jurnalistice.

Repere istorice

Biserica Ortodoxă Română a fost întemeiată de sfântul apostol Andrei, care a răspândit cuvântul Evangheliei și în Dobrogea de astăzi (pe atunci Scythia minor, care era provincie romană). Biserica Ortodoxă Română a devenit autocefală la 25 aprilie 1885 și a fost ridicată la rangul de Patriarhie la 25 februarie 1925.[1]

Activitatea social-filantropică şi medicală

În anul 2015 activitatea social-filantropică şi medicală a implicat circa 10 500 de persoane, din care circa 8500 voluntari. Aceste persoane au lucrat în cadrul a circa 760 de instituţii şi servicii  sociale. Diagrama aşezămintelor social-filantropice se prezintă astfel: 150 cantine sociale şi brutării, 52 de instituţii ce oferă servicii medicale şi farmacii, 97 de centre de zi pentru copii, 16 centre de zi pentru vârstnici, 50 centre rezidenţiale pentru vârstnici, 25 centre comunitare, 37 de centre de tip familial, 40 grădiniţe şi afterschool-uri, 14 locuinţe protejate, 78 centre de informare, de consiliere şi centre de resurse, 2 instituţii de învăţământ pentru adulţi, 16 centre de urgenţă (pentru persoane fără adăpost, pentru victimele violenţei domestice, pentru victimele traficului de persoane), 9 campusuri de tabără, 54 de centre educaţionale şi 126 instituţii cu specific diferit.

În cuprinsul eparhiilor se desfăşoară 489 de proiecte şi programe sociale, din care 35 cu finanţare externă, 41 cu finanţare publică, 326 finanţate din fonduri proprii şi 87 cu finanţare mixtă.

În cadrul aşezămintelor şi prin intermediul programelor şi proiectelor sociale au primit asistenţă în 2015 circa 88 000 de beneficiari, din care: circa 31000 de copii din aşezămintele sociale ale Bisericii, mai ales din familii sărace sau cu părinţi aflaţi la muncă în străinătate, 21 000 de persoane vârstnice din aşezămintele de protecţie socială bisericeşti, din centrele sociale de tranzit, din adăposturile de noapte, bătrâni singuri, nedeplasabili, abandonaţi de familie şi cu grave probleme de sănătate, 24 000 de şomeri, adulţi în dificultate, victime ale traficului de persoane, victime ale violenţei familiale, deţinuţi eliberaţi, victime ale calamităţilor naturale, circa 8300 din alte categorii.

Patriarhul Daniel, Dan Ilie Ciobotea, România, Biserica Ortodoxă Română
Patriarhul Daniel în 2007. Sursa: Patriarhia.ro. Data: 9 noiembrie 2007. Licenţa: pentru presă (Patriarhia.ro)

În cadrul activităţii filantropice s-au acordat ajutoare financiare directe în valoare de 11 milioane de lei şi ajutoare materiale în valoare de 23 milioane de lei. Pentru activitatea de asistenţă socială şi filantropică şi pentru ajutorarea sinistraţilor s-au cheltuit în 2015 circa 123 milioane de lei la nivelul Patriarhiei.[2]

În şcoli

În 2014, în învăţământul preuniversitar erau aproximativ 6800 de profesori de Religie, din care cca 4200 erau titulari, iar circa 5400 aveau grade didactice.[3]

Unităţi bisericeşti

În 2014, în interiorul României, funcţionau circa 14 800 de unităţi bisericeşti (din care 11400 parohii) şi circa 16 300 lăcaşuri de cult (90 catedrale şi circa 11 370 de biserici parohiale).[4]

Au avut loc în 2014 cca 210 sfinţiri de biserici noi şi tot atâtea sfinţiri de biserici restaurate, circa 95 sfinţiri şi inaugurări de aşezăminte eclesiale noi şi circa 25 de resfinţiri de aşezăminte eclesiale restaurate sau reparate.[5]

Cele circa 16 000 de lăcaşuri de cult ale BOR reprezentau în 2015 circa 60% din numărul total de lăcaşuri de cult din România. Media numărului de credincioşi arondaţi unui lăcaş de cult era de cca 1000 (celelalte confesiuni creştine având de la 550 în jos).[6]

Biserica Ortodoxă Română a preluat bisericile Retiş şi Caransebeş de la Biserica Evanghelică C.A. din România (BECAR), după 1990. [7]

Muzee

Biserica Ortodoxă Română coordonează şi organizează 275 de muzee şi colecţii muzeale şi 42 de centre zonale de depozitare.[8]

Biblioteci

În cadrul BOR sunt disponibile unele biblioteci valoroase: Biblioteca Sfântului Sinod, Biblioteca Palatului Patriarhal, bibliotecile Facultăţilor de Teologie din Bucureşti, Iaşi şi Sibiu şi bibliotecile de la Mânăstirile Neamţ şi Cernica.[9][10][11]

Personal clerical şi neclerical

În cadrul Bisericii Ortodoxe Române, în 2014, erau încadraţi cca 15 000 de preoţi şi diaconi (din care cca 1550 clerici sunt plătiţi exclusiv din fondurile BOR, restul erau plătiţi de stat) şi 17 700 de persoane care activează ca personal neclerical (din care cca 2080 plătiţi exclusiv din fondurile BOR, iar cca 850 nu au primit nicio plată, restul au fost plătiţi de stat). Circa 1100 de clerici aveau funcţii de conducere. În 2014 personalul clerical avea 522 doctori în teologie, 184 absolvenţi cursuri doctorat, 2561 absolvenţi master, circa 10 120 absolvenţi de teologie, circa 1600 absolvenţi seminar, circa 160 în curs de şcolarizare la facultăţile de teologie şi circa 690 absolvenţi ai altor facultăţi. [12]

Preoţii au oficiat cca 110 000 de botezuri, circa 56 000 de cununii şi circa 156 000 de înmormântări.(în cele circa 12 000 de cimitire bisericeşti).[13]

Statul plătea în 2012 cca 60% din salariile personalului clerical şi neclerical. Restul salariilor, impozitele, asigurările de sănătate şi contribuţiile sociale sunt plătite din fondurile BOR. Această stare de lucruri este urmarea secularizării averilor mănăstireşti făcută de Alexandru Ioan Cuza în 1863: Biserica Ortodoxă Română a fost lipsită de mijloacele ei de întreţinere şi atunci statul a preluat datoria plătirii salariilor clericale şi neclericale ale celor care lucrează în cadrul BOR.

În fiecare lună valoarea totală a contribuţiilor statului la salariile personalului din Administraţia patriarhală a fost de de 557.472 lei, iar suma plătită de Patriarhia Română la bugetul de Stat pentru impozitele pe salariile integrale, asigurări de sănătate şi contribuţii sociale a fost de 575.087 lei, în 2012.[14]

În 2012 preoții debutanți primeau 1100 lei/lună, iar cei ce vechime mare și gr.didactic I primeau aproape 2000 lei/lună. Episcopii erau cel mai bine salarizaţi, având un statut asimilat celui de demnitar: ei aveau un salariu fix, ce varia între 6.200 de lei în cazul episcopilor vicari şi 7.567 de lei, în cazul mitropoliţilor. Patriarhul câştiga 8.200 de lei. Salariul ierarhilor este însă fix şi la acesta nu se adaugă nici spor de vechime, nici indemnizaţie de conducere.[15][16]

Există circa 19 000 de cântăreţi bisericeşti în cadrul Bisericii Ortodoxe Române.

Media

Centrul de Presă Basilica a fost înfiinţat la 27 octombrie 2007 la iniţiativa patriarhului Daniel şi cuprinde: Biroul de Presă şi Relaţii Publice, Agenţia de ştiri ,,Basilica”, postul de televiziune Trinitas, postul de radio Trinitas şi publicaţiile: cotidianul Lumina, săptămânalul Lumina de Duminică, revista Vestitorul Ortodoxiei. [17]

Biroul de Presă şi Relaţii Publice al Patriarhiei Române a emis peste 80 de comunicate de presă, ştiri, documentare, drepturi la replică şi precizări ca răspuns la unele prezentări tendenţioase, deformate sau eronate apărute în mass-media.

Agenţia de ştiri ,,Basilica” (www.basilica.ro) a fost înfiinţată la 27 octombrie 2007 la iniţiativa patriarhului Daniel şi lansată oficial la 16 iunie 2008.[18]

Postul de televiziune Trinitas, înfiinţat din iniţiativa patriarhului Daniel,  transmite programe creştin-ortodoxe diverse începând cu octombrie 2007.[19]

Postul de radio Trinitas a fost înfiinţat din iniţiativa patriarhului Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, în 1996, la Iaşi. A început să emită din 17 aprilie 1998.[20]

BOR coordonează activitatea a 7 publicaţii: revistele Biserica Ortodoxă Română, Studii Teologice, Ortodoxia, Vestitorul Ortodoxiei, Chemarea Credinţei, cotidianul Lumina şi săptămânalul Lumina de Duminică.[21]

Facultăţi, seminarii şi licee

În 2014 Patriarhia Română patrona 11 facultăţi de teologie (Bucureşti, Iaşi, Sibiu, Craiova, Cluj, Constanţa, Târgovişte, Piteşti, Alba Iulia, Arad şi Oradea)  şi 4 departamente de teologie, incluse în cadrul altor facultăţi (Timişoara, Galaţi, Baia Mare şi Reşiţa) şi de asemenea 29 de seminarii teologice liceale cu diferite specializări (Teologie Pastorală, Teologie Patrimoniu, Ghid turism religios, Filologie, Ştiinţe sociale, Ştiinţele naturii) şi 9 licee teologice ortodoxe. [22]

Persoane primite şi reprimite în Biserica Ortodoxă Română

Circa 1050 de persoane aparţinând altor confesiuni creştine au fost primite în ortodoxie. Au fost reprimite în Biserica Ortodoxă Română cca 650 de persoane care renunţaseră la ortodoxie.[23]

Sfântul Sinod, Sinodul Permanent, Adunarea Națională Bisericească și Consiliul Naţional Bisericesc

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române este alcătuit din 53 ierarhi, în frunte cu patriarhul României.[24]

Sinodul Permanent este organismul central deliberativ care funcţionează între şedinţele Sfântului Sinod, când există probleme importante care trebuie examinate fără întârziere. El este alcătuit din patriarh şi toţi mitropoliţii din ţară şi din afara graniţelor României şi alţi trei ierarhi eparhioţi (un arhiepiscop şi doi episcopi) desemnaţi anual de Sfântul Sinod.

Adunarea Naţională Bisericească este organismul central deliberativ al Bisericii Ortodoxe Române pentru problemele administrative, sociale, culturale, economice şi patrimoniale. Ea este formată din câte trei reprezentanţi ai fiecărei eparhii (un cleric şi doi laici), desemnaţi de adunările eparhiale respective pe termen de patru ani şi pentru cel mult două mandate. Membrii Sfântului Sinod participă la lucrările Adunării Naţionale Bisericeşti. Preşedintele Adunării Naţionale Bisericeşti este patriarhul.

Consiliul Naţional Bisericesc este organismul central executiv al Sfântului Sinod şi al Adunării Naţionale Bisericeşti. Preşedintele Consiliului Naţional Bisericesc este patriarhul. Consiliul Naţional Bisericesc se întruneşte la convocarea preşedintelui, de cel puţin două ori pe an, sau ori de câte ori este nevoie. Consiliul Naţional Bisericesc se compune din 12 membri ai Adunării Naţionale Bisericeşti, câte un cleric şi câte un mirean reprezentând fiecare Mitropolie din ţară, desemnaţi pe o perioadă de patru ani şi pentru cel mult două mandate.[25]

Criticile  la adresa Bisericii Ortodoxe Române

Criticile adresate Bisericii Ortodoxe Române se întemeiază în anumite cazuri pe fapte reale, legate în general de păcatul iubirii de arginți (unele se referă la tarifele mari percepute pentru serviciile de botez, nuntă, înmormântare, unele doar parţial cu chitanţă[26]), de  cheltuielile extravagante ale unor biserici[27][28][29] sau de luxul afişat de unii ierarhi ai Bisericii (maşini scumpe, vile, etc)[30][31] sau de păcatele sexuale în care cad unii din cei circa 14 000 preoți din România. Aceste fapte sunt însă îngroșate propagandistic și prezentate ca fenomen spre denigrarea BOR mai ales de către atei prin intermediul mass-mediei. Aceste fapte sunt analizate pe baza probelor (oferite deseori de mass-media, dar și pe baza reclamațiilor de la oamenii obişnuiţi) și sunt uneori sancționate şi de forurile interne ale BOR.

Pe site-ul Bisericii Ortodoxe Române se menționează pentru anul 2011:pentru abateri şi delicte, clerul de mir a primit următoarele pedepse prin consistoriile eparhiale: prin instanţele de judecată: 11 caterisiri, 25 depuneri din treapta preoţiei, 24 opriri de la cele sfinte, 21 transferuri disciplinare; direct de la chiriarh: 43 canonisiri la mânăstiri, 150 avertismente/dojană arhierească, 14 alte pedepse. Consistoriile mitropolitane au primit 7 recursuri la pedeapsa depunerii din treapta preoției și 3 apeluri împotriva hotărârilor de caterisire. Pentru abateri şi delicte, clerul şi personalul monahal a primit următoarele pedepse prin consistoriile eparhiale monahale: prin instanţele de judecată: 3 caterisiri, 1 depunere din treapta preoţiei, 6 opriri de la cele sfinte, 3 excluderi din monahism; direct de la chiriarh: 5 avertismente/dojană arhierească, 1 alte pedepse. Consistoriile mitropolitane monahale au primit 3 recursuri la pedeapsa depunerii din treapta preoției și 1 apel împotriva hotărârii de caterisire.[32]

Pentru anul 2010 pentru abateri şi delicte, clerul de mir a primit următoarele pedepse: Prin instanţele de judecată: 7 caterisiri, 10 depuneri din treapta preoţiei, 16 opriri de la cele sfinte, 23 transferuri disciplinare; direct de la chiriarh: 19 canonisiri la mănăstiri, 113 avertismente/dojană arhierească, 23 alte pedepse. Sinoadele mitropolitane au admis 3 apeluri, au respins 1 apel şi au menţinut 3 pedepse.

Pentru abateri şi delicte, clerul şi personalul monahal au primit următoarele pedepse: Prin instanţele de judecată: 3 caterisiri, 4 depuneri din treapta preoţiei, 4 transferuri disciplinare, 12 opriri de la cele sfinte, 14 excluderi din monahism; direct de la chiriarh: 2 avertismente/dojană arhierească, 2 alte pedepse.[33]

Vitalie Donciu, stareţul mănăstirii Golia, a căzut în patima jocurilor de noroc, el pierzând mulţi bani la pariurile sportive. Apoi el s-a împrumutat de la cămătari, de la diverse persoane publice şi a luat şi din banii mănăstirii. A fost destituit din funcţia de stareţ.[34]

Preotul Neculai Florişteanu a fost depus din treaptă pentru divorţ, recăsătorire şi adulter. El nu mai are dreptul de a presta nici un serviciu religios ortodox. O nouă reglementare spune că preoţii care divorţează şi se recăsătoresc vor fi sancţionaţi cu pedeapsa depunerii din treapta preoţiei. BOR spune că ,,dacă preotul care a fost părăsit de soţie are rezultate pastorale deosebite, dovedeşte calităţi misionar – pastorale şi comportament bisericesc, are relaţii bune cu credincioşii din parohie, are o pregătire teologică deosebită, are copii în întreţinere, vor fi identificate modalităţi de folosire a unor astfel de preoţi, de la caz la caz, în administraţia bisericească, în activităţi filantropice, în activităţi cu caracter cultural-educaţional, în învăţământul de stat sau în posturi neclericale de cântăreţi bisericeşti pentru a nu fi îndepărtaţi din cadrul bisericii”.[35]

Preotul Ion Andrieş a fost mutat disciplinar pentru că a avut diverse iubite după ce a divorţat de soţia sa, ceea ce contravine regulilor Bisericii Ortodoxe Române.[36]

Au existat câteva cazuri de preoţi ortodocşi în exerciţiu condamnaţi definitiv de instanţele de judecată: Gabriel Bucică, condamnat definitiv la 4 ani de închisoare pentru trafic de etnobotanice, în 2013[37], Ion Manta, condamnat definitiv la 10 luni de închisoare cu executare pentru conducere sub influenţa alcoolului, în 2013[38], Daniel Corogeanu, condamnat definitiv la şapte ani de închisoare pentru lipsire ilegală de libertate urmată de moartea victimei, cele patru măicuţe fiind condamnate la cinci (trei dintre ele) şi şase ani de închisoare (stareţa), în 2008.[39]

Andrei Lehaci, profesor de religie la clasa Seminarului Teologic a Colegiului Carmen Sylva din Timişoara, a făcut declaraţii virulent rasiste de la catedră în perioada 2006-2007. El a fost înregistrat şi filmuleţul a fost postat pe Youtube.[40] Ulterior el a devenit preot. Consiliul Eparhial Timişoara a decis revocarea din funcţia de conducător al oficiului parohial Timişoara-Mehala.[41][42]

Există și unele critici legate de complicitățile unor preoți de rang înalt (patriarh, ierarhi) cu puterea comunistă și Securitatea perioadei comuniste, care trebuie evaluate de istorici, de la caz la caz, ținând cont de contextul istoric represiv cunoscut. O analiză obiectivă trebuie făcută în primul rând şi comparativ cu ceilalți români, trebuie în al doilea rând să țină cont și de faptele de zi cu zi ale preoților, care subminau autoritatea comunismului ateu prin însăși activitatea evanghelică, și, în fine, trebuie să urmărească toate faptele respectivului preot.

În alte cazuri criticile adresate Bisericii Ortodoxe Române sunt nejustificate și răuvoitoare. Unele se bazează pe ignoranță, având drept cauză superficialitatea documentării pe un anume subiect, dându-se frâu liber unei aversiuni personale împotriva religiei creștin-ortodoxe învățată în familie, sau în anturaj, sau prin intermediul articolelor atee din mass-media.

Alte critici sunt pe de-a dreptul răuvoitoare, fiind orchestrate de organizații și personalități atee care fac propagandă fățișă, programată și cu orice mijloace împotriva adevărurilor de credință prin intermediul unor anumite articole agresiv atee din mass-media.

Înmormântările celor nevoiași

În Hotărârea Sfântului Sinod nr. 314 din 28 februarie 2013 se spune că s-a reamintit că, potrivit art. 187 alin. (6) din Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, ,,este interzisă condiționarea oficierii slujbei înmormântării de plata oricărei taxe fixate de preot sau de Consiliul parohial”.[43][44]

Sfântul Sinod a hotărât la punctul 3: ,,Slujbele de înmormântare a creștinilor decedați provenind din familiile fără nici un venit, cu venituri reduse (sub salariul minim pe economie), sărace, cu mulți copii sau cu handicap, bătrâni fără pensie sau cu o pensie modestă vor fi considerate servicii filantropice pentru care nu se vor solicita, nici primi contribuții bănești.”[45]

Codul civil

Prevederi benefice

Unele prevederi din noul Cod Civil sunt bune, venind în sprijinul credinţei ortodoxe:

-prevederile referitoare la respectul datorat

fiinţei umane şi drepturilor ei inerente(Codul civil, art. 58 ş.u.),

-prevederile în legătură cu nerecunoașterea căsătoriilor sau parteneriatelor civile între persoane de același sex (Codul civil, art. 258 şi următoarele)[46],

– prevederea potrivit căreia două persoane de acelaşi sex nu pot adopta împreună copii (Codul civil, art. 462 alin. (3)[47],

-reglementarea situației proprietății în sensul că, în cazul bunurilor imobile, dreptul de proprietate se dobândeşte prin înscrierea în cartea funciară

(Codul civil, art. 888);

Prevederi dăunătoare

Alte prevederi din noul Cod Civil sunt dăunătoare pentru familia creştină prin reglementările privitoare la:

-efectele civile ale reproducerii

umane asistate medical cu terţ donator

(Codul civil, art. 441 alin. 12),

-crearea instituției logodnei

civile (Codul civil, art. 258 ş.u)

– extinderea sferei divorţului prin

acordul părţilor, prin care se oferă

posibilitatea ca acesta să se pronunțe notarial sau administrativ şi indiferent de condiţii (Codul civil, art. 374 alin. (1).[48][49]

Interzicerea logodnei religioase separate de căsătorie

Sfântul Sinod a hotărât, în octombrie 2011, ,,ca, pe viitor, să nu mai fie permisă în nici o situație săvârșirea logodnei religioase separat de Sfânta Taină a Cununiei. [50]

Articole înrudite

Biserică

Icoană

Rugăciune

România

 

Bibliografie

1.George Grigoriță- ,,85 de ani de la ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rang de Patriarhie”,

2.Lumina de Duminică, 7 februarie, 2010 http://ziarullumina.ro/85-de-ani-de-la-ridicarea-bisericii-ortodoxe-romane-la-rang-de-patriarhie-34166.html

George Grigoriță- ,,85 de ani de la ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rang de Patriarhie”

3.Lumina de Duminică, 7 februarie, 2010 http://basilica.ro/85-de-ani-de-la-ridicarea-bisericii-ortodoxe-romane-la-rang-de-patriarhie/

4.Patriarhul Daniel, 28 octombrie 2015 http://patriarhia.ro/autocefalia-bisericii-ortodoxe-romane-si-rangul-ei-de-patriarhie-sunt-expresia-libertaii-responsabile-si-a-demnitatii-naionale-bisericesti-8314.html

5.Secretariatul de Stat pentru Culte, http://www.culte.gov.ro/

6.Secretariatul de Stat pentru Culte, Informare Publică, http://www.culte.gov.ro/informare-publica

7.Secretariatul de Stat pentru Culte, Biserica Ortodoxă Română, http://www.culte.gov.ro/biserica-ortodoxa-romana

8.Consiliul Naţional Bisericesc, Activitatea social-filantropică desfăşurată în cuprinsul eparhiilor în anul 2015, http://patriarhia.ro/images/pdf_2016/Referat_sinteza_Social_Filantropic_CNB_2016.pdf

9.Statutul  pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, http://patriarhia.ro/images/documente/statutul_bor.pdf

 

Biserica Ortodoxă Română Biserica Ortodoxă Română Biserica Ortodoxă Română Biserica Ortodoxă Română Biserica Ortodoxă Română Biserica Ortodoxă Română Biserica Ortodoxă Română Biserica Ortodoxă Română Biserica Ortodoxă Română Biserica Ortodoxă Română Biserica Ortodoxă Română Biserica Ortodoxă Română

Note subsol:

Lasă un răspuns