Bucureşti

Bucureşti

Case reprezentative din Bucureşti

Biserici ortodoxe din Bucureşti

Străzi din București: Calea Victoriei

Rezumat

Ateneul Român
Ateneul Român. Autor: Pixi. Data: 10 septembrie 2007. Licenţa: Creative Commons Attribution 2.5 Generic

Bucureştiul este capitala României şi cel mai mare oraş al ţării, având 2 milioane de locuitori (restul oraşelor au de la 320 000 locuitori – Iaşi în jos). Este situat în sud-estul ţării şi este străbătut de Dâmboviţa. Capitala are şase sectoare. Principalele probleme ale capitalei sunt: traficul infernal, calitatea proastă a transportului în comun (foarte aglomerat la orele de vârf, în proporţie de cca 70% fără aer condiţionat şi adesea fără încălzire iarna), lipsa căldurii din unele apartamente, ritmul foarte lent de consolidare a clădirilor cu risc seismic, poluarea foarte ridicată (a 4-a cea mai poluată capitală europeană[1]) şi deficitul de spaţii verzi, starea dezastruoasă a majorităţii lacurilor, şantierele interminabile, curăţenia precară, insuficientul număr de toalete publice şi precaritatea lor, corupţia din achiziţiile publice, canalizarea proastă, oamenii fără adăpost şi cele 224 străzi neasfaltate. Au fost construite multe locuri de joacă pentru copii şi terenuri de sport, mai ales după intrarea în UE, în 2007. În decembrie 2015 fuseseră reabilitate termic circa 27% din blocurile capitalei, majoritatea reabilitărilor fiind făcute fără contribuţia financiară a proprietarilor. Pasajul de la Universitate a fost modernizat, fiind inaugurat în 2008.[2] În 2011 a fost construit un stadion nou şi modern în locul vechiului Stadion Naţional, dar noul stadion are mari probleme cu gazonul şi cu acoperişul.[3] În 2011 a fost construită o nouă Bibliotecă Naţională (care conţine şi un centru cultural) lângă P-ţa Unirii.[4]Pasajul Basarab a fost inaugurat în iunie 2011, dar nu are pistă de biciclete şi trotuar pentru pietoni. Reabilitarea celor 14 străzi din zona pilot a Centrului Istoric a fost terminată în 2012. Pasajul de la Pipera a fost deschis în 2012. Pasajul de la Mihai Bravu-Văcăreşti, care conţine 2 poduri supraterane, a fost inaugurat în 2014. A fost inaugurată în noiembrie 2014 Academia de Tenis din cadrul complexului Naţional Arena.[5]Pasajul de la P-ţa Presei a fost inaugurat în iulie 2015.[6]Pasajul de la P-ţa Sudului a fost deschis parţial pe o singură bandă pe ambele sensuri în aprilie 2017.[7]Pe 19 septembrie 2020 s-a deschis Pasajul Ciurel. Există câteva benzi unice destinate exclusiv  transportului public.[8]Cinematograful Gloria a devenit o sală multifuncţională de spectacole în 2017.

Pistele de biciclete sunt puţine în Bucureşti.[9]Locurile de parcare pentru biciclete sunt şi ele puţine.[10]

Primăria Bucureştiului acordă, începând cu 2017, diverse ajutoare financiare pentru tinerii căsătoriţi, pentru familiile cu nou născuţi, pentru familiile monoparentale şi pentru persoanele cu handicap. Din februarie 2019 victimele violenţei în familie vor primi 1500 lunar pentru plata chiriei pe durata reabilitării.

Aproape 2/3 din conductele RADET trebuie modernizate.

 

Trafic

Aglomeraţia din traficul rutier

Locul în Europa şi în lume

Bucureştiul era pe locul 3 în lume (după Bangkok- Tailanda şi Mexico City- Mexic) şi pe locul I în Europa (înaintea Moscovei, locul 5 în lume şi a Istanbulului-locul 7 în lume) cu privire la aglomeraţia din trafic în 2016.[11]

Bucureştiul era pe locul 5 în lume în ceea ce priveşte aglomeraţia din trafic, după Istanbul, Mexico City , Moscova şi St. Petersburg, fiind urmat de Recife (Brazilia), Rio de Janeiro (Brazilia), Varşovia (Polonia), Los Angeles şi Salvador, în 2015. O călătorie în Bucureşti dura cu 41% mai mult şi cu 89% mai mult dimineaţa în 2014.[12][13]

Indicele de congestie
Bulevardul Regina Elisabeta în 1941. Autor: necunoscut. Locaţia: București. Licenţă: Domeniul Public.

Indicele de congestie din Bucureşti a crescut de la 39% în 2011 la 43% în 2015.[14]

Gradul de motorizare

Gradul de motorizare era de 446 vehicule/1000 persoane, mai mult decât la Stockholm (393), Londra (301) sau Berlin (333).[15]

Număr de maşini

La finalul lunii septembrie 2016 erau circa 1.237.000 masini în Bucureşti.[16]

În 2017 au fost înmatriculate în Bucureşti peste 100 000 maşini second-hand.[17]

Gradul de mulţumire faţă de transportul public
Şcoala de Arhitectură
Şcoala de Arhitectură. Autor: Vladimir Adrian Maftei. Data: 5.10.2014. Licenţa: Toate Drepturile Rezervate

Doar 6% din locuitorii Bucureştiului sunt mulţumiţi de transportul public şi de gradul de motorizare, foarte mult sub procentul din alte capitale europene (Berlin-46% Londra 43%, Stockholm 31%, Atena 27% şi Madrid 26%).[18]

Lărgiri de bulevarde

Au fost lărgite unele bulevarde precum Bulevardul Brâncoveanu (2008-2010), care are acum şase benzi, Strada Niţu Vasile, etc.

Pasajul Ciurel

Pe 19 septembrie 2020 s-a deschis Pasajul Ciurel, după 10 ani de la începerea sa. Are o lungime de 1 km. Este alcătuit dintr-un pod hobanat cu 9 rampe și 2 pasaje supraterane. A costat 50 milioane de euro. Este un proiect doar parțial terminatScoaterea băncilor din staţii.

În martie 2018 toate băncile din staţiile RATB au fost înlăturate. În iunie 2018 au fost reintroduse câteva bănci (de obicei una/staţie). Numărul băncilor s-a redus de la două-trei pe staţie la una/staţie cel mai adesea, doar în staţiile foarte aglomerate fiind două sau trei. Multe persoane care ar fi dorit să aştepte pe bănci au fost nevoite să aştepte în picioare din martie până în august.

Transportul în comun

Parţial fără aer condiţionat şi căldură

Doar jumătate din cele 1000 autobuze din Bucureşti au aer condiţionat iar cele 480 de tramvaie şi 300 de troleibuze nu au deloc.[19][20][21]Deci din cele 1780 de autobuze, tramvaie şi troleibuze, doar 500 au aer condiţionat, restul de 1280 (adică cca 72%) nu au. Multe din autobuze, tramvaie şi troleibuze nu sunt încălzite pe timp de iarnă.[22]

Tramvaie
Tramvaiul nr 10 în București. Traseu: Calea Șerban Vodă-Belvedere-Brezoianu-P-ța Matache Măcelaru. Autor: necunoscut. Licenţă: Domeniul Public.

Toate tramvaiele din București sunt vechi, iar 80% din ele au peste 30 ani vechime. În București circulă circa 500 tramvaie.

Mânere de susţinere jegoase

Mânerele de susţinere în autobuze sunt adeseori negre din cauza jegului acumulat pe ele.

Călători fără bilet

Circa 16% (15 000 din 90 000) dintre cei care călătoreau cu RATB-ul în Bucureşti au fost descoperiţi fără bilet în 2011.[23]

Metrou

Bucureştiul este singurul oraş care are metrou.

Metroul bucureştean are în dotare 54 de trenuri, care transportă circa 600 000 de pasageri zilnic, circa o cincime din totalul pasagerilor care folosesc transportul în comun (2013).

Metroul bucureştean a fost înfiinţat în 1979. Rutele metroului însumează 77 km. Există 63 de staţii, aflate la depărtare de 1,5 km una de alta, în medie. Există 5 magistrale.

Au fost introduse în ultimii ani 95 de lifturi (care nu existau înainte în nicio staţie de metrou) în 42 de staţii şi 139 escalatoare în 40 de staţii.

Metroul bucureştean avea 4200 de angajaţi în 2013, cu un salariu mediu de 3700 lei/lună în 2014.[24][25][26]

Timpul mediu de aşteptare pe magistrala 1 (Dristor – Pantelimon) şi magistrala 3 (Preciziei – Anghel Saligny) este de circa 6-7 minute la orele de vârf şi ajunge până la 10 minute în rest. În zona comună a celor două magistrale timpul de aşteptare mediu este de 3-4 minute. Pe magistrala 2 (Berceni- Pipera) timpul mediu de aşteptare în perioada de vârf este de 3 minute, iar în rest de 8 minute. Pe magistrala 4 (Gara de Nord- Lac Străuleşti) durata de aşteptare la orele de vârf este de peste 10 minute.[27]

În mai 2019 a fost inaugurată o nouă ieșire la stația de metrou Tineretului, care avea înainte doar una. Investiția a fost de 18 milioane de lei, inclusiv TVA, care provin din fonduri europene.[28]

Pe 15 septembrie 2020 a fost inaugurată Magistrala 5, Secțiunea Râul Doamnei- Eroilor 2, începută în 2011. Are aproape 7 km lungime și 10 stații (Râul Doamnei, Constantin Brâncuşi, Valea Ialomiţei, Romancierilor, Parc Drumul Taberei, Tudor Vladimirescu, Favorit, Orizont, Academia Militară, Eroilor 2). A costat 3,4 miliarde de lei. Bucureștiul ajunge la 78 de kilometri de reţea şi la 63 de staţii de metrou.[29]

Camere de supraveghere

În Bucureşti existau în 2013 peste 1000 de camere de supraveghere instalate de autorităţile locale, la care se adăugau camerele poliţiei rutiere.  Sectoarele 4 şi 5 nu montaseră camere. Cele mai  multe camere erau instalate în sectorul 2.[30]

Gări

Gara de Nord

Gara de Nord. Autor: Vladimir Maftei. Data:10.10.2014. Locaţia: Bucureşti. Licenţa: Toate drepturile rezervate.

Gara de Nord, cea mai mare gară din România, a fost inaugurată în 1872. Ceauşescu hotărâse demolarea ei în 1992 dar Revoluţia din Decembrie 1989 a zădărnicit acest plan.[31] În 1939 s-a hotărât reamenajarea gării: liniile au ajuns la 16 şi au fost construite frontonul principal cu coloane (conceput de arhitectul Victor Ştefănescu) şi aripa dinspre bulevardul Dinicu Golescu (concepută de arhitecta Maria Cottescu). În 1987 Gara de Nord a fost legată de metrou.[32]

Gara Basarab

Gara Basarab, inaugurată în 1959, se află lângă Gara de Nord. Este destinată unor rute mai apropiate (Alexandria, Craiova, Piteşti, Ploieşti, Târgovişte, Titu). Un trotuar rulant a fost construit între Gara de Nord şi Gara Basarab în noiembrie 2013. Gara Basarab este conectată la metrou.[33] [34]

Gara Băneasa

Gara Băneasa, inaugurată în 1936, a fost gara regală. A fost proiectată de Duiliu Marcu. În 2014 doar şase trenuri opreau la Gara Băneasa.[35]

Gara Filaret

Gara Filaret. În prezent autogară. A fost prima gară din Bucureşti (1869). Monument istoric. Autor: Vladimir Maftei. Data: 7.07.2017. Locaţia: Bucureşti. Licenţa: Toate drepturile rezervate.
Gara Filaret. Autor: necunoscut. Locaţia: Bucureşti. Licenţă: Domeniul Public.

Gara Filaret a fost prima gară bucureşteană, ea fiind deschisă în 1869. Avea la început trei linii. Prima linie de cale ferată din istoria Principatelor Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti era pe ruta Bucureşti-Giurgiu. Gara Filaret este monument istoric.[36]

Alte gări

Alte gări: Gara Obor, Gara Cotroceni, Gara Dealul Spirii, Gara Herăstrău, Gara Căţelu şi Gara Titan.

Mica Veneţie

,,Micul Paris” devine ,,Mica Veneţie” la orice ploaie care depăşeşte jumătate de oră.[37]Dar în multe oraşe din România se formează bălţi multe, mari şi adânci chiar şi după ploi moderate din pricina canalizărilor proaste.[38][39] [40][41][42][43] [44]

Densitatea populaţiei

Podul Grozăveşti seara. Autor: Vladimir Maftei. Data: 5.06.2010. Locaţia: Bucureşti, lângă staţia de metrou Grozăveşti. Licenţa: Toate drepturile rezervate.

Bucureştiul este în topul celor mai aglomerate oraşe din Europa. Densitatea populaţiei era de 9994 locuitori/km pătrat în 2016. Parisul era pe primul loc, cu 20 924 locuitori/km pătrat. Densitatea medie în UE era de 117 locuitori/km pătrat.[45]

Navetişti

O treime din salariaţii bucureşteni, adică cca 300 000 de persoane, sunt navetişti şi parcurg max.100 km până în Bucureşti în fiecare zi. Unii vin cu maşina personală, alţii cu microbuzul şi puţini cu trenul. Cei mai mulţi navetişti care vin cu maşina personală o lasă la metrou şi apoi circulă cu metroul până la locul de muncă.[46]

Clădiri cu risc seismic

În Bucureşti, în 2016 existau circa 773 de clădiri cu diverse grade de risc seismic, din care circa 180 erau considerate pericol public.[47]Doar 79 de clădiri au fost consolidate în Bucureşti până în martie 2017.[48]Din cele 2575 clădiri expertizate în Bucureşti, 145 au fost declarate sigure.[49], adică 5%.

Doar 79 de imobile au fost consolidate în Bucureşti după Revoluţia din decembrie 1989, din care 20 din surse publice locale, iar restul pe banii proprietarilor. În martie 2017 existau 174 clădiri încadrate la risc seismic I şi pericol public şi 173 clădiri la risc seismic I fără pericol public. Au fost depuse documentaţiile legale de către asociaţiile de proprietari pentru 62 de clădiri din cele 174 de clădiri care prezintă pericol public, dar doar pentru 8 imobile au fost încheiate contracte de execuţie a lucrărilor de consolidare şi la numai 2 sunt deschise şantiere. Pentru alte 21 de imobile sunt elaborate proiectele de consolidare, iar pentru 19 dosarele proprietarilor sunt incomplete. În martie 2017 existau 330 clădiri cu risc seismic II, 95 cu risc seismic III şi 6 clădiri cu risc seismic IV. Primăria Bucureştiului a pus la dispoziţia bucureştenilor care doresc să-şi consolideze locuinţele 128 de apartamente în două blocuri din P-ţa Naţiunilor Unite. 41 de apartamente din cele 128 erau ocupate în martie 2017.[50]

Consolidarea/reabilitarea monumentelor istorice

Primăria Bucureştiului a consolidat/reabilitat monumente istorice de interes public precum Hanul Gabroveni, Casa Cesianu, Muzeul ,,Nicolae Minovici”, Observatorul Astronomic ,,Vasile Urseanu”, sediul vechi al Primăriei Capitalei, Centrul unic de informare de pe bulevardul Elisabeta, Arcul de Triumf. Au fost consolidate şi două teatre: Teatrul Constantin Tănase şi Teatrul Evreiesc.[51]

Parcuri

Parcul Tineretului

Parcul Herăstrău

Parcul Cişmigiu

Cuplu pe patine în Cișmigiu. Autor: necunoscut. Locaţia: Parcul Cişmigiu, Bucureşti. Licenţă: Domeniul Public. Sursa: colecția lui Sorin Mărgărit.

Parcul Natural Văcăreşti

Cele mai importante parcuri bucureştene sunt: Parcul Tineretului (înfiinţat în 1974; în sudul capitalei, suprafaţă 80 hectare, al doilea ca mărime după Herăstrău; cuprinde Orăşelul Copiilor, Lacul Tineretului şi Palatul Copiilor), Parcul Natural Văcăreşti,(184 hectare, zonă sălbatică, habitatul multor păsări, reptile, amfibieni şi chiar mamifere) Parcul Lumea Copiilor, Parcul Carol, Parcul Herăstrău (inaugurat în 1936; în nordul capitalei; 187 hectare, cel mai mare parc din Bucureşti; adăposteşte o valoroasă colecţie de statui (Frederich Chopin, Shakespeare, Leonardo da Vinci, etc); cuprinde Zona Expoflora, Insula Trandafirilor şi Grădina Japoneză şi zonele cu facilităţi de divertisment), Parcul Bordei, Parcul Cişmigiu (cel mai vechi parc din România, inaugurat în secolul al XIX-lea; cuprinde lacul, Foişorul Fanfarei, Izvorul lui Eminescu, statui ale unor scriitori români şi alte câteva statui), Parcul Izvor, Parcul Grădina Icoanei, Parcul Circul de Stat, Parcul Kiseleff, Parcul Titan (IOR), Parcul Floreasca, Parcul Drumul Taberei, Parcul Obor, Parcul Gării de Nord, Parcul Lia Manoliu, Parcul Plumbuita şi Parcul Tei.

Una dintre problemele Bucureştiului este restrângerea suprafeţelor parcurilor din pricina unor retrocedări. Municipalitatea invocă lipsa banilor pentru expropriere, deşi un audit al Curţii de Conturi indică o cheltuială de 600 milioane de euro pentru amenajarea spaţiilor verzi în perioada 2007-2014. Cele mai multe proiecte imobiliare în spaţiile din parcuri au fost aprobate de autorităţi în pofida protestelor locuitorilor zonei. Circa 30 hectare din parcurile bucureştene riscă să dispară.[52]

Lacuri

Enorma majoritate a lacurilor bucureştene sunt foarte murdare şi în paragină de zeci de ani de zile. Doar lacurile din parcuri sunt parţial îngrijite, curăţate şi amenajate.

Lacuri de pe Râul Colentina

  • Lacul Străuleşti (33 hectare)
  • Lacul Griviţa (53 ha, o lungime de 3,8 km, lăţimea între 50 – 500 m şi o adâncime de  1 la 4 m)
  • Lacul Băneasa (suprafaţă de 40 ha, lungimea  de 3 km, lăţimea  între 50 – 400 m şi o adâncime de 1 la 3 m)
  • Lacul Floreasca (70 ha, lungimea de 3 km, lăţimea între 100 – 800 m şi o adâncime de 1 la  5 m)[53]
  • Lacul Colentina
  • Lacul Tei (80 ha, lungime 2,5 km)[54]
  • Lacul Plumbuita (55 hectare)
  • Lacul Fundeni
  • Lacul Dobroeşti (Pantelimon I, 93 ha, sector 2)[55]

Lacuri din parcuri

  • Lacul Cişmigiu (29.500 m pătraţi ,  lungimea de 1,3 km, lăţimea de 50 m şi adâncimea de 1 la 2 m; pentru agrement; plimbări cu bărcile şi hidrobicicletele, patinaj)
  • Lacul Herăstrău (77 ha,  lungimea de 2,8 km, lăţimea între 50 – 1000 m şi o adâncime de 1 la 5 m)[56]
  • Lacul Carol (2 hectare, destinat agrementului)[57]
  • Lacul Tineretului (13,5 ha, numit înainte Lacul Cocioc)
  • Lacul Drumul Taberei (în Parcul Drumul Taberei, 1,18 ha, lac artificial, pentru agrement)
  • Lacul Circului (0,75 ha, alimentat din surse proprii, dar cu posibilitatea alimentării dintr-un puţ în cazul scăderii accentuate a nivelului de exploatare normală, circumferinţă 350 m; vegetaţie formată preponderent din lotuşi Nymphea lotus var.termalis, care sunt monumente ale naturii din 1931).
  • Lacul Titan (26 ha, adâncime 4-6 m, din anul 1965)
  • Lacul Naţional (0,8 hectare, adâncime 2-2,4 m, pe locul unei foste cariere de nisip)[58]
  • Lacul Văcăreşti (183 hectare în Parcul Văcăreşti[59], deocamdată plin de gunoaie)

Alte lacuri

Alte lacuri:

  • Lacul Morii (cel mai mare lac din Bucureşti, 246 hectare, peste 7 km lungime[60]construit pe locul unde se aflau un cimitir şi o biserică; sute de familii au fost obligate să-şi părăsească casele şi să se mute în blocurile din apropiere; inaugurat în 1986).[61]
  • Lacul Dâmboviţa (lângă Lacul Morii)
  • Lacul Vitan 3 (5000 mp)[62]

Spitale

În Bucureşti nu s-a mai construit un spital de stat de 30 de ani.(5.05.2016).[63]

În decembrie 2017 a fost inaugurat noul Spital de Ortopedie, Traumatologie și TBC Osteoarticular Foișor. Clădirea a costat 37 de milioane, iar aparatura medicală 7,5 milioane. Spitalul are 217 paturi. Spitalul are rezerve de câte un pat şi saloane de două şi patru paturi.[64]

În mai 2018 a fost inaugurat Spitalul de Copii Victor Gomoiu. Spitalul are 220 de paturi. Schema de personal cuprinde peste 250 de angajaţi. Construcţia spitalului a început în 2012. Investiţia a fost de 48 de milioane de euro.[65]

În 2014 existau în Bucureşti 12 mari spitale private.[66]

Cabinete stomatologice

În 2018 au fost modernizate cele 150 de cabinete stomatologice din Bucureşti, aflate în grădiniţe, şcoli şi universităţi. Au fost acordate 1700 consultaţii în prima lună de vacanţă şcolară.[67]

Şcoli reabilitate

Primăria Bucureştiului a reabilitat și consolidat 100 de şcoli în cadrul programului ,,Reabilitarea Infrastructurii Educaționale din București”, co-finanțat de BEI.[68]

Grădiniţe

În Bucureşti numărul grădiniţelor private era de 133 în octombrie 2017, mai mare decât numărul grădiniţelor de stat (124). Numărul grădiniţelor private s-a dublat în ultimul an. Fenomenul se explică prin decizia autorităţilor de a acorda finanţare de bază şi pentru copiii din sistemul privat, dar şi prin deficitul cronic de locuri de la grădiniţele de stat.[69]

Oamenii străzii

În România erau cca 2000 de oameni fără adăpost, din care 1500 în Bucureşti. Ei suferă de diverse boli netratate. Ca nivel de educaţie, ei sunt fie analfabeţi, fie au o educaţie precară. Mulţi dintre ei cerşesc, unii fură sau se prostituează, iar alţii fac diverse mici joburi. Mulţi consumă alcool şi se droghează cu aurolac. Cei mai mulţi trăiesc în sistemul de canalizare. Ei trăiesc pe străzi pentru a scăpa de sărăcie, de abuzurile fizice şi pentru a scăpa de cel puţin un părinte alcoolic. Mulţi dintre ei au fost bătuţi acasă. Mulţi dintre ei sunt bătuţi ocazional de poliţişti. Două treimi dintre ei sunt de sex masculin.[70] [71] [72] [73] [74]

Cantine sociale

Mii de bucureşteni sărmani mănâncă la cantinele sociale. Cei săraci beneficiază de un set minim de analize. Mamele care nasc în maternităţi primesc cele trebuincioase pentru o lună. Există 3 spălătorii sociale. Fondurile vin de la marile lanţuri de magazine şi de la alte persoane care fac sponsorizări, iar Primăria Bucureştiului contribuie cu 700 000 de euro. Mai există şi ajutoare primite de la UE. Există diverse programe ale primăriei pentru cei săraci.[75][76]

Căldură

În cele mai multe blocuri instalaţiile de termoficare au o vechime de cel puţin 50 de ani. Jumătate din conductele RADET au nevoie urgentă de reparaţii. RADET are 3900 km de conducte primare şi secundare.[77]

Aproape 2/3 din conductele RADET trebuie modernizate.[78]

Reabilitare termică

În Bucureşti, în perioada 2009- decembrie 2015 primăriile au reabilitat termic 2314 blocuri (din 8372, adică 27%). 758 de blocuri sunt în lucru şi 5300 de blocuri nu au fost reabilitate. Reabilitarea termică a fost făcută cu polistiren ignifugat. Majoritatea reabilitărilor s-au făcut cu bani de la bugetele locale, proprietarii neplătind niciun ban. Există circa 80 000 blocuri construite în perioada 1950-1990 în România.[79]

Creşe

Casa Presei Libere
Casa Presei Libere. Autor: Vladimir Adrian Maftei. Data 25.04.2017. Licenţa: Toate Drepturile Rezervate

În Bucureşti existau 19 creşe de stat (în subordinea consiliilor locale), cu o capacitate de 3890 de locuri. În Bucureşti existau 48 000 de copii cu vârsta de până în trei ani. (sursa:Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului din Municipiul Bucureşti.)

La creşele de stat părinţii achită doar contravaloarea mesei de 12 lei pe zi, în timp ce la creşele private tarifele pornesc de la 700 lei/lună în sus.

În Bucureşti, în 2015, erau înscrişi în creşe 3548 de copii, din care 3324 erau în creşe publice iar 224 de copii în creşe private.(sursa: INS). [80]

Locuri de joacă pentru copii şi terenuri de sport

Au fost construite multe locuri de joacă pentru copii şi terenuri de sport mai ales după intrarea în UE, în 2007.

Sport

Bucureştiul este oraşul unor cluburi reprezentative, precum Steaua Bucureşti, Dinamo Bucureşti şi Rapid Bucureşti, la fotbal, canotaj, handbal, baschet, rugby, etc şi CSM Bucureşti (handbal feminin).

Biserici

Biserici ortodoxe din Bucureşti

biserică ortodoxă roşie în Bucureşti vara
Biserica Kretzulescu. Autor: Vladimir Maftei. Data: 28.03.2017. Locaţia: Bucureşti, Calea Victoriei nr.45A, în P-ţa Revoluţiei, sector 1. Licenţa: Toate drepturile rezervate.

În anul 2006, în Bucureşti existau circa 400 de lăcaşuri de cult, 300 biserici ortodoxe şi 100 lăcaşuri de cult aparţinând altor confesiuni creştine sau altor religii. Din cele 300 de biserici ortodoxe, 230 sunt biserici parohiale, iar 70 sunt capele de spitale sau de alte instituţii publice ( muzee, unităţi de ocrotire socială, unităţi de învăţământ, unităţi militare, penitenciare, cimitire, majoritatea înfiinţate sau reînfiinţate după 1990). Ceauşescu a demolat 20 de biserici. Opt biserici au fost mutate pe roţi.[81]

Biserici demolate de Ceaușescu

Ceaușescu a demolat următoarele biserici: Biserica Albă Postăvari (18 martie,1984, a doua ca vechime în București, clădită în 1595; prima este Biserica Bucur), Biserica Izvorul Tămăduirii (4-6 august 1984), Biserica Spirea Veche (27 aprilie 1984), Biserica Sfintul Spiridon Vechi (27 august 1987), Biserica Cotroceni (1984, vara; aici s-a tipărit prima Biblie în limba română), Biserica Sf Nicolae Crîngași (21 mai 1986), Capela Sf Mina, Biserica Sf. Nicolae Sîrbi (1985), Biserica Sf. Nicolae Jitnița (18-23 iulie 1986), Biserica Sf. Vineri Herasca (19-20 iunie 1987), Biserica Bradu Staicu (7-8 octombrie 1987), Biserica Olteni (12 iunie 1987; monument brâncovenesc), Biserica Sfînta Treime Dudești (9.10 1987), Biserica Mănăstirii Pantelimon (1986), Biserica Gherghiceanu (1984), Mănăstirea Văcărești (noiembrie 1985- ianuarie 1987).[82]

Biserici mutate

Au fost mutate următoarele biserici: Biserica Olari (1982), Ansamblul Schitul Maicilor (1982), Ansamblul Mihai Vodă (1985), Biserica Sfîntu Ilie Rahova (19 iunie 1984), Antim (20 februarie 1985), Biserica Sf. Ioan Nou 1766 (din Piața Unirii, 30 mai 1986), Biserica Sf. Gheorghe Capra (10 și 22 septembrie 1985).[83]

Muzee

Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Naţional de Artă, Bucureşti, Palatul Regal
Muzeul Naţional de Artă al României. Autor: Vladimir Adrian Maftei. Data: 9.05.2010. Licenţă: Toate Drepturile Rezervate Vladimir Adrian Maftei

Muzeul Naţional de Artă al României

Muzeul Naţional de Artă al României cuprinde cel mai bogat tezaur de artă românească (medievală şi modernă), artă europeană, arte decorative şi artă orientală din ţară.[84]

Muzeul Naţional de Istorie a României

Patrimoniul arheologic antic al României

Muzeul Naţional de Istorie a României cuprinde cele mai importante obiecte de tezaur românesc: coifuri antice, brăţări de aur dacice şi alte obiecte de podoabă (inclusiv Cloşca cu Puii de Aur), vase, monede, cărţi vechi, alte obiecte de epocă cu semnificaţie istorică; Lapidarium (loc în care sunt păstrate pietre mari sculptate sau gravate (basoreliefuri, pietre de mormânt, statui); o copie după Columna lui Traian)

Muzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa

Muzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa  a fost modernizat în 2009-2011. Mamutul din muzeu este cel mai mare schelet complet al unui exemplar de elefant preistoric și este o specie descoperită în România: Deinotherium Gigantissimus (în traducere ,,animalul teribil gigantic”); în plus, „este singurul gen la care acești incisivi sunt orientați în jos, lucru nemaiîntâlnit la alte specii, la mamuți, la elefanți, la mastodonți.[85]

Muzeul Naţional de Geologie

Muzeul Naţional de Geologie conţine cea mai completă colecţie de roci şi fosile din ţară, inclusiv valoroase minerale descrise pentru prima dată pe teritoriul României (o parte fiind flori de mină) şi valoroase specii paleontologice (holotipi) descrise pentru prima dată în lume pe teritoriul României; există, de asemenea, şi minerale fluorescente.[86]

Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti

Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti este un muzeu în aer liber cu caracter etnografic, care adăposteşte tipuri reprezentative de arhitectură tradiţională (gospodării, biserici, instalaţii şi ateliere meşteşugăreşti) şi o colecţie de obiecte etnografice şi de artă populară pe diverse teme (port, icoane, ceramică, scoarţe, lemn, obiceiuri). În plus, muzeul conţine documente, fotografii negative pe sticlă şi celuloid, diapozitive, filme şi înregistrări audio şi video.[87]

Muzeul Naţional al Ţăranului Român

Muzeul Naţional al Ţăranului Român conţine cca 90 000 de obiecte (din care 20 000 au fost achiziţionate după 1990) din diverse domenii: port, ţesături, covoare, mobilier, ceramică, unelte, xilogravuri (gravuri în lemn), icoane pe lemn şi sticlă, alte obiecte religioase. De asemenea, muzeul conţine şi o colecţie de artă populară străină. După 1990 au fost achiziţionate şase biserici de lemn din judeţele Arad şi Hunedoara, patru fiind conservate in situ (la faţa locului), celelalte două fiind în incinta muzeului. Muzeul Naţional al Ţăranului Român a luat Premiul ,,Muzeul European al Anului” în 1996. [88]

Muzeul Naţional Tehnic Prof.Ing. Dimitrie Leonida

Muzeul Naţional Tehnic Prof.Ing. Dimitrie Leonida cuprinde exponate din domeniile mecanică, electricitate, chimie, energie nucleară, magnetism, minerit, industria petrolului, energetică, electrotehnică, căldură, iluminat, cinema, telecomunicaţii, maşini de calculat, hidraulică, aerospaţiale, tipografie şi maşini de scris, motoare şi maşini industriale, transporturi terestre. De asemenea, cuprinde o bibliotecă  de 25.000 de volume de ştiinţă şi tehnică şi o fototecă de peste 10 000 de imagini. Muzeul cuprinde şi exponate funcţionale: o maşină cu aburi de 8 cai putere din 1888, prima moară cu aburi din România, automobilul aerodinamic al lui Aurel Persu, etc.[89]

Muzeul Copiilor

Muzeul Copiilor (bulevardul Decebal nr.11) a fost inaugurat pe 25 august 2020. Investiția a fost de 6 milioane de lei plus TVA, sumă folosită pentru amenajarea unui spațiu public. Are 6 secțiuni: științe, geografie, istorie, tehnologie și inovație, artă și cultură. Are o suprafață totală de 1850 mp și o capacitate de 350 locuri.

Alte muzee

Alte muzee: Muzeul Naţional Cotroceni, Muzeul Colecţiilor de Artă (filială a Muzeului Naţional de Artă al României), Muzeul Zambaccian (filială a Muzeului Naţional de Artă al României), Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Muzeul de Artă Populară Prof.Dr.Nicolae Minovici, Muzeul de Artă Veche Apuseană Ing.Dumitru Minovici, Muzeul Aviaţiei, Muzeul Curtea Veche, Muzeul Literaturii Române, Muzeul Naţional Filatelic, Muzeul Militar Naţional, Muzeul Naţional al Băncii Naţionale a României, Muzeul Căilor Ferate Române, Muzeul Municipiului Bucureşti, Pinacoteca Bucureşti, Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi, Muzeul Operei Naţionale Bucureşti, Muzeul Sportului din România, Muzeul Naţional George Enescu, Muzeul Theodor Pallady (filială a Muzeului Naţional de Artă al României), Muzeul Teodor Aman, Muzeul Gheorghe Tattarescu, Muzeul Naţional de Antichităţi (colecţiile sunt la Institutul de Arheologie Vasile Pârvan), Muzeul Universităţii din Bucureşti.

Ateneul Român

Ateneul Român
Ateneul Român. Autor: Pixi. Data: 10 septembrie 2007. Licenţa: Creative Commons Attribution 2.5 Generic

Ateneul Român a fost inaugurat în iulie 1897, construcţia sa începând în 1886. Totuşi, începând cu anul 1888 Ateneul Român găzduieşte diverse evenimente.

Ateneul Român are o arhitectură neoclasică, dar şi un caracter eclectic. La intrare sunt 8 coloane ionice identice ca dimensiuni cu cele ale templului Erechteion de pe Acropole. Cele trei mari uşi de lemn au deasupra lor 5 medalioane în mozaic, care îi înfăţişează pe Alexandru cel Bun, Neagoe Basarab, Vasile Lupu, Matei Basarab şi Regele Carol I. Cupola, aflată la 41 m înălţime, are 20 de ferestre cu lire şi cununi. Din vestibul se ajunge la sala de conferinţe şi concerte urcând pe cele 4 scări de marmură de Carrara construite în spirală. Sala de sus are o capacitate de 775 locuri, un diametru de 28 m şi o înălţime de 16 m. Pe bolta sălii sunt înfăţişate în medalioane denumirile ştiinţelor. Fresca din sală narează istoria României de la romani până la regele Ferdinand.[90]

Grădina Zoologică Bucureşti

Grădina Zoologică din Bucureşti

Tragopan temminckii mascul
Fazan tragopan (Tragopan temminckii) mascul. Autor: Vladimir Maftei. Data: 23.04.2016. Locaţia: Grădina Zoologică Bucureşti. Licenţa: Toate drepturile rezervate.

Grădina Zoologică Bucureşti cuprinde cca 4200 animale din 115 specii de mamifere, reptile, păsări, arahnide şi peşti.[91]Se întinde pe o suprafaţă de 5,85 hectare.[92]

Grădina Botanică din Bucureşti

Grădina Botanică din Bucureşti, aflată în proprietatea Universităţii Bucureşti, cuprinde sectoare în aer liber cu plante anuale şi perene (Sectorul Decorativ, Sectorul Plante Rare, Sectorul Flora mediteraneeană, Sectorul Flora Dobrogei, Sectorul Grădina Italiană, Rosariul, Colecția de Iriși, Sectorul Plante Utile și Sectorul Sistematic), sere care adăpostesc plante din diverse regiuni ale globului (palmieri, orhidee, ferigi exotice, plante tropicale și subtropicale, plante suculente, etc) și sere de producție. Herbarul General cuprinde cca 500 000 de coli, iar Librăria Botanică deţine mai mult de 9000 de cărţi. Grădina Botanică a primit Premiul Ford Motor Company în 2004 pentru contribuţia în cadrul proiectului internaţional ,,Identificarea Importantelor Arii de Protecție pentru Plante în România”. În 2005 Grădina Botanică a primit Premiul Special  de la Botanic Gardens Consortium International pentru aportul său la conservarea plantelor şi la educaţia şi informarea publicului în legătură cu importanţa diversităţii plantelor.[93]

Biblioteci

Cele mai importante biblioteci din Bucureşti sunt: Biblioteca Naţională, Biblioteca Academiei, Biblioteca Centrală Universitară Carol I, Biblioteca Pedagogică Naţională I.C. Petrescu, Biblioteca Metropolitană Bucureşti, Biblioteca Digitală a Bucureştilor şi Biblioteca British Council Bucureşti.

Biblioteca Naţională

Biblioteca Naţională

Biblioteca Naţională
Biblioteca Naţională. Autor: Vladimir Adrian Maftei. Data: 5.10.2014 . Licenţa: Toate Drepturile Rezervate

Biblioteca Naţională (b-dul Unirii nr.22, sector 3, lângă Magazinul Unirea) cuprinde circa 9 milioane de unităţi bibliografice în bibliotecă (printre care şi celebrul Codex Aureus), funcţionând şi ca centru cultural pentru diverse manifestări culturale. Nu împrumută cărţi la domiciliu.

Biblioteca Academiei

Biblioteca Academiei

Biblioteca Academiei (Calea Victoriei, nr. 125, sector 1), care cuprinde cca 14 milioane de unităţi, conservă manuscrise şi tipărituri despre istoria şi cultura română şi istoria şi cultura universală. Colecţiile speciale (manuscrise, documente, stampe, desene, fotografii, muzică, numismatică, hărţi) sunt printre cele mai prestigioase din ţară. Colecţia de manuscrise este cea mai bogată din ţară. Împrumută la domiciliu maximum 2 cărţi publicate după 1950.

Biblioteca Centrală Universitară Carol I

Biblioteca Centrală Universitară Carol I

Biblioteca Centrală Universitară Carol I (Str. Boteanu, nr.1, sector 1, în P-ţa Palatului) conţine 2 386 000 volume, cu tematică preponderent universitară. Biblioteca Pedagogică Naţională I. C. Petrescu, mutată temporar la Biblioteca Centrală Universitară, conţine cca 450 000 de volume, preponderent de interes pedagogic. Pot împrumuta cărţi acasă doar cadrele didactice, studenţii, cercetătorii, masteranzii şi doctoranzii Universităţii din Bucureşti.

Biblioteca Metropolitană Bucureşti

Biblioteca Metropolitană Bucureşti

Biblioteca Metropolitană Bucureşti, filiala Ion Creangă. Autor: Vladimir Maftei. Data: 10.10.2014. Locaţia: Bucureşti, lângă P-ţa Amzei. Licenţa: Toate drepturile rezervate.

Biblioteca Metropolitană Bucureşti (Str. Tache Ionescu 4, Sector 1, lângă P-ţa Amzei) este continuatoarea Bibliotecii Municipale Mihail Sadoveanu şi cea care se ocupă cu digitizarea cărţilor pentru Biblioteca Digitală a Bucureştilor (care în iunie 2013 oferea internauţilor 92 000 de obiecte digitale şi peste 10 milioane de pagini, preponderent carte românească de dinainte de Al Doilea Război Mondial). Împrumută maxim 6 cărţi la domiciliu.

Biblioteca Digitală a Bucureştilor

Biblioteca Digitală a Bucureştilor

Biblioteca Digitală a Bucureştilor http://digibuc.ro/ este cea mai importantă bibliotecă digitală accesibilă gratuit pe internet.

Biblioteca British Council Bucureşti

Biblioteca British Council Bucureşti

Biblioteca British Council Bucureşti. Autor: Vladimir Maftei. Data: 27.01.2018. Locaţia: Bucureşti, lângă P-ţa Romană. Licenţa: Toate drepturile rezervate.

Biblioteca British Council Bucureşti (Calea Dorobanților, nr. 14, sector 1, lângă P-ţa Romană) cuprinde 10 000 de volume din multe domenii: cunoaşterea şi învăţarea limbii engleze, ştiinţe sociale, artă, dezvoltare personală şi profesională, ficţiune, IT, comunicare, relaţii publice, management, marketing, etc, pentru copii, adolescenţi şi adulţi. Împrumută cărţi la domiciliu. Abonamentul standard anual este de 140 lei. Abonamentul poate fi folosit de titular sau de către o persoană aleasă de titular în momentul înscrierii. Se pot împrumuta maximum 4 cărţi, 3 reviste, 4 CD/DVD-uri, 10 cărţi simplificate.

Universităţi

Principalele universităţi din Bucureşti sunt: Universitatea Bucureşti, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu, Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila din Bucureşti, Universitatea Politehnică din Bucureşti, Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti, Universitatea Naţională de Muzică Ciprian Porumbescu, Universitatea Naţională de Arte, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale”, Academia de Studii Economice (ASE), Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport, Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, Universitatea Națională de Apărare „Carol I”.

Institute de Cercetare

Academia Română are în subordine următoarele institute de cercetare în Bucureşti: cu tematică istorică: Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Institutul de Studii Sud-Est Europene, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Institutul de Cercetări Antropologice „Francisc I. Rainer”, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, artistică Institutul de Istoria Artei „George Oprescu”, literară: Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”, lingvistică Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”, etnografie Institutul de Etnografie și Folclor „C. Brăiloiu”, geografie Institutul de Geografie, Institutul de Geodinamică „Sabba S. Ștefănescu”, sociologie Institutul de Sociologie „Dimitrie Gusti”, Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV), medicină Institutul de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice ,,Prof. Dr. N.C. Paulescu”, Institutul de Virusologie „Ștefan S. Nicolau”, economie Institutul de Economie Agrară, Institutul de Economie Mondială „Costin Murgescu”, Institutul de Economie Națională, Institutul de Prognoză Economică, Institutul Național de Cercetări Economice ,,Costin C. Kirițescu”, biologie Institutul de Biologie, Institutul de Biologie și Patologie Celulară „Nicolae Simionescu”, Institutul de Biochimie, informatică Institutul de Cercetări pentru Inteligență Artificială, domeniul juridic Institutul de Cercetări Juridice Acad.Andrei Rădulescu, chimie Institutul de Chimie Fizică „Ilie. G. Murgulescu”, matematică Institutul de Matematică „Simion Stoilow”, statistică Institutul de Statistică Matematică și Matematică Aplicată „Gh. Mihoc – Caius Iacob”, fizică Institutul de Mecanica Solidelor, politică Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale. [94]

Alte institute de cercetare importante: Institutul Cultural Român (în subordinea Senatului României din 2012, în trecut fiind în subordinea Administraţiei Prezidenţiale[95], Institutul Naţional de Statistică (în subordinea Guvernului), Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (în subordinea Guvernului), Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” (în subordinea Guvernului), Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei (în subordinea Guvernului), Institutul Francez, Institutul Naţional de Endocrinologie I.C. Parhon (în subordinea Guvernului), Institutul Național de Boli Infecțioase ,,Prof. Dr. Matei Balș”, etc.

Teatre

Principalele teatre din Bucureşti sunt: Teatrul Național ,,I. L. Caragiale” București, Teatrul Mic, Teatrul Foarte Mic (activitatea din clădire a fost întreruptă din noiembrie 2015 din pricina riscului seismic, spectacolele fiind găzduite de Teatrul Naţional[96], Teatrul Bulandra, Teatrul Nottara, Teatrul Ion Creangă (pentru copii), Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” (teatru de comedie; teatru consolidat recent), Teatrul Evreiesc de Stat (Teatrul Baraşeum; teatru consolidat recent), Teatrul de Comedie, Teatrul Masca (teatru de gest, pantomimă și expresie corporală), Teatrul Ţăndărică (teatru de păpuşi şi marionete).

Cinematografe

Aproape toate cinematografele bucureştene sunt în mall-uri. Cinematograful Studio a fost închis pentru consolidare, fiind încadrat în categoria I de risc seismic, în 2015.[97]Cinematograful Patria s-a închis şi el în vederea consolidării clădirii, în 2015.[98]Clădirea unde se afla Cinematograful Scala a fost câştigată în instanţă de moştenitorii proprietarilor în ianuarie 2015. Cinematograful Favorit şi Cinema Gloria au fost transferate la administraţia locală.[99]Cinematograful ,,Luceafărul” s-a transformat în Cinema Pro în 2005.[100] În 2017 Cinematograful Gloria a devenit o sală multifuncţională de spectacole, cu 406 locuri, graţie unei modernizări de aproape 3 milioane de euro.[101]

Clădiri şi monumente dispărute

Palatul Sturdza

Palatul Sturdza
Palatul Sturdza. Autor: necunoscut. Data: între 1930 şi 1938. Licenţa: Domeniul Public. Sursa: http://www1.pmb.ro/pmb/bucuresti/poze_bucuresti/foto%20vechi/palatul%20sturdza_L.jpg

Palatul Sturdza a fost construit în perioada 1897-1901 din ordinul lui Grigore Sturdza, fiind conceput de arhitectul german Iulius Reiniqke. Era amplasat lângă Palatul Victoria din P-ţa Victoriei. S-a numit la început Palatul Consiliului de Miniştri. Grigore Sturdza a murit la puţin timp după finalizarea construcţiei. Palatul a fost sediu al Ministerului de Externe până în 1945. Palatul Sturdza a fost sever deteriorat de bombardamentele din Cel de-al Doilea Război Mondial şi a fost demolat în 1946.

Spitalul Brâncovenesc

Spitalul Brâncovenesc a fost clădit între 1835-1838 de Safta Bâncoveanu, soţia banului Grigore Basarab Brâncoveanu. Locaţia sa era P-ţa Unirii. Era făcut pentru oamenii săraci, fiind alimentat din veniturile moşiilor Saftei Brâncoveanu. În 1904 planşeele din lemn au fost înlocuite cu planşee de beton armat, o inovaţie în România. A fost declarat monument istoric. Ceauşescu demolează Spitalul Brâncovenesc în martie 1984, deşi nu incomoda construirea Bulevardului Victoria Socialismului, era monument istoric şi era chiar proaspăt renovat, având sălile de operaţie placate cu marmură.

Palatul Artelor

Palatul Artelor a fost inaugurat în 1906, fiind construit pe Dealul Filaretului (Dealul Trocadero), unde este actualmente Parcul Carol I. A fost conceput de inginerul Robert Effingham Grant (care mai proiectase şi Podul Grant şi Palatul Ministerului Agriculturii şi Domeniilor din Bucureşti). Clădirea a suferit un incendiu în 1938 şi apoi cutremurul din 1940. Palatul Artelor a fost demolat în 1943 pentru ca pe acel loc să fie ridicat ,,Cimitirul Eroilor Neamului”, care urma să fie format din monumentul eroilor, muzeul militar, cimitirul propriu-zis şi clădirile administrative. Dar acest proiect a fost lăsat în paragină până când a fost demolat şi s-a construit Mausoleul PCR.

Teatrul Naţional

Teatrul Naţional a fost construit între 1846-1852 pe Calea Victoriei, fiind proiectat de arhitectul vienez Joseph Heft. Clădirea a fost avariată de bombardamentele germane din 24 august 1944. Deşi specialiştii arătau că teatrul putea fi reparat cu o sumă modestă, guvernul Petru Groza a decis demolarea clădirii. Locul a rămas gol mult timp, fiind parcare de maşini o perioadă de timp. În 2005 a fost construit hotelul de sticlă Novotel, care are la intrare un portic similar cu cel al vechiului teatru.

Alte clădiri dispărute

Alte clădiri dispărute: Blocul Carlton (prăbuşit la cutremurul din 1940), Turnul Colţei (1709-1714, demolat în 1888), Opereta (fostul Teatru Maria, demolată în 1986, pe locul ei se află unul dintre cele două blocuri gemene Sitraco (cel din dreapta), Hotel Splendid (1898, pe Calea Victoriei, lângă Palatul Regal, vizavi de Hotelul Athenee Palace (Hilton, azi); demolat în anii 40), Hotel de France (Hotel La Fayette) (pe Calea Victoriei între CEC și actualul Magazin Victoria, în locul lui s-a construit Bucharest Financial Plaza în anii 90).[102]

Demolările de biserici din timpul lui Ceauşescu

Ceauşescu a demolat 23 biserici şi mănăstiri şi capele ortodoxe.[103]şi 11 lăcaşuri de cult neoprotestante (baptiste, adventiste, penticostale).[104]

Ceauşescu a demolat următoarele biserici şi capele ortodoxe:

Biserica Albă Postăvari (1595, a doua biserică din Bucureşti ca vechime, după biserica lui Bucur; dărâmată pe 18 martie 1984)

Biserica Izvorul Tămăduirii (1785, dărâmată în 4-6 august 1984)

Biserica Spirea Veche (1740-1750, demolată pe 27 aprilie 1984)

Biserica Sfântul Spiridon Vechi (sec.XVll-lea, demolată pe 27 august 1987)

Biserica Cotroceni (biserică domnească, 1679-1682, demolată în 1984; aici a fost tipărită prima Biblie în limba română cu tiparniţa instalată de Şerban Cantacuzino)

Biserica Sf Nicolae Crângași (1564, demolată pe 21 mai 1986)

Capela Sf. Mina (anexă a Institutului Medico-Legal, care conţinea un muzeu unic şi o bibliotecă valoroasă)

Biserica Sf. Nicolae Sârbi (1692, demolată în 1985)

Biserica Sf. Nicolae Jitniță (1590, demolată în 18-23 iulie 1986, pe locul ei se află actuala Bibliotecă Naţională)

Biserica Sf. Vineri Herasca (1641-1645, demolată pe 19-20 iunie 1987, azi aici e blocul 105B, str Sf. Vineri 2)

Biserica Bradu Staicu (1740,  demolată pe 7-8 octombrie 1987)

Biserica Olteni (1696, pictura de Gheorghe Tattarescu demolată pe 12 iunie 1987, pe locul ei este blocul E2, str. Mircea Vodă)

Biserica Sfânta Treime Dudești (1804, demolată în 1987, pe locul bisericii se afla blocul M108)

Biserica Gherghiceanu (demolată în 1984)

Biserica Mănăstirii Pantelimon (1745, demolată în 1986)

Mănăstirea Văcărești (sec al XVIII-lea, demolată în noiembrie 1985-ianuarie 1987).[105]

Biserica Enei (1611, construită în lemn, rezidită în piatră şi cărămidă în 1720-1724, vizavi de actualul Teatru Naţional, prima biserică demolată, în mai 1977).[106]

Biserica Doamna Oltea (1948, demolată în 1986)[107]

Biserica Sfântul Troiță-Izvor (1804, demolată în 1987)

Bisericile Izvor şi Gherghiceanu (demolate în 1984)[108]

Biserica Mărgeanului (1946, demolată în 1981)

Biserica Crângași 2 (1943, demolată în 1982).[109]

Alte clădiri dispărute

-Halele Centrale Obor (inaugurate în 1950[110], demolate în 2010.[111]

Zone inundabile

Există 29 de zone inundabile în Bucureşti, iar cele mai vulnerabile dintre acestea sunt: intersecţia Bd. Nicolae Grigorescu cu Bd. Theodor Pallady, str. Codrii Neamţului, zona Palatului Copiilor, baza Dealului Mitropoliei, zona Izvor, zona Eroilor spre Teatrul Naţional de Operă, zona Podului Colentina sau perimetrul dintre Șos. Alexandriei şi Șos. Bucureşti-Măgurele.[112]

Străzi neasfaltate

Bucureştiul are 224 străzi neasfaltate, 174 în administrarea sectoarelor şi 50 în administrarea Primăriei Generale. Pe sectoare situaţia se prezintă astfel: sectorul 1-62, sectorul 2-0 (din 2015), sectorul 3-34, sectorul 4-24, sectorul 5-31, sectorul 6-23. Unele străzi neasfaltate nu au nici apă şi nici canalizare.[113]

Siguranţa cetăţenilor

Bucureştiul ocupa locul al 9-lea pe ţară la capitolul siguranţă în 2017.[114]

Potrivit declaraţiilor bucureştenilor, cele mai sigure zone din Bucureşti sunt: Primăverii – Floreasca – Herăstrău – Aviaţiei – Băneasa în partea de nord cu prelungire spre vest în 1 Mai; Cotroceni cu prelungire spre vest, Drumul Taberei şi Tineretului – Titan în partea central-estică.

Cele mai periculoase zone din Bucureşti sunt: 1. Rahova-Ferentari, Ghencea spre nord 2. Colentina – Baicului – Pantelimon în nord-est 3. Giuleşti – Giuleşti-Sârbi – Străuleşti în nord-vest

Cartierele Berceni, Vitan şi Militari reprezintă zone cu risc mediu.

NumeMedie Frică
Primăverii1,175
Cotroceni1,042
Aviaţiei0,822
Herăstrău0,780
Băneasa0,725
Floreasca0,618
Henri Coandă0,568
Tineretului0,456
1 Mai0,452
Drumul Taberei0,358
Domenii0,272
Brâncuşi0,239
Tudor Vladimirescu0,148
Titan0,147
Grozăveşti0,129
Ion Creangă0,103
Tei0,086
Dristor0,070
Tei Toboc0,050
Centru0,000
Vatra Nouă-0,066
Militari-0,102
Văcăreşti-0,141
Crângaşi-0,150
Vitan-0,168
Bucureştii Noi-0,214
Electronicii-0,267
Andronache-0,267
Pajura-0,272
Apărătorii Patriei-0,355
Berceni-0,378
Dudeşti-0,416
Odăi-0,426
Roșu-0,430
Obor-0,445
Griviţa-0,461
Progresul-0,469
Ghencea-0,484
Dămăroaia-0,508
Ostrov-0,528
Baicului-0,648
Străuleşti-0,720
Colentina-0,736
Giuleşti-0,858
Chitila-0,923
Giulești Sârbi-1,010
Sălaj-1,019
Pantelimon-1,033
Rahova-1,331
Ferentari-1,715
[115]

Curăţenie

Bucureştiul ocupa locul al 23-lea din ţară la curăţenie în 2017.[116]

Toaletele publice

Toaletele publice sunt foarte puţine şi adeseori mizerabile.

Spaţiul verde

Fiecare bucureştean avea 23 metri de spaţiu verde în 2011. Sectorul 1 are cel mai mult spaţiu verde din capitală (77 mp, 2,44 arbori/cap de locuitor), urmat de sectorul 4 (21 mp, 0,78 arbori/cap de locuitor), sectorul 6 (17 mp, 0,75 arbori/cap de locuitor) şi sectorul 3 (16 mp, 0,63 arbori/cap de locuitor). Pe ultimele locuri  se află sectorul 5 (12,80 mp, 0,69 arbori/cap de locuitor) şi sectorul 2 (12,43 mp, 0,55 arbori/cap de locuitor).[117]

Bucureştiul avea nevoie în 2012 de încă 443 hectare de parcuri şi grădini publice pentru a atinge cei 26 metri pătraţi per locuitor, norma din UE.[118]

Ţâşnitori şi cişmele publice

În Bucureşti există foarte puţine ţâşnitori şi cişmele publice. În 2015 existau numai 42 de ţâşnitori publice şi cişmele în Bucureşti, la circa 1,9 milioane de locuitori, în timp ce Roma avea 2500 de cişmele şi ţâşnitori publice la 2,9 milioane de locuitori.[119]

Poluarea aerului

Iluminatul stradal din Bucuresti în perioada interbelică. Autor: necunoscut. Licenţă: Domeniul Public.

Topul celor mai poluate capitale europene era condus în 2017 de Istanbul (33 micrograme de particule sub 2,5 microni pe m3), Varşovia(26), Budapesta (25) şi Bucureşti (23), care erau urmate de Praga(19), Bruxelles(18), Paris(18), Viena(18), Roma(17) şi Amsterdam(16). Limita maximă admisă de OMS este de 10 micrograme de particule ultrafine (sub 2,5 microni) pe metru cub.[120]

În 2017 Bucureştiul era evaluat de cetăţeni ca având a treia cea mai scăzută calitate a aerului dintre oraşele ţării, după Ploieşti şi Călăraşi.[121]

Bucureştiul avea 48 micrograme pe metru cub, de două ori şi jumătate peste limita maximă admisă de normele europene.(20 micrograme pe metru cub) în 2011.[122]

Zgomot

85% din bucureşteni erau afectaţi de un nivel de zgomot de peste 50 de decibeli, cel mai mare procent din ţară, în 2011. 1% din bucureşteni suportau zgomote de peste 75 de decibeli, al treilea procent pe ţară, după Timişoara (7%) şi Braşov (3%). Sursele de poluare fonică sunt: traficul rutier, traficul feroviar (aici sunt incluse şi tramvaiele) şi zgomotul produs de unităţile industriale. Cele mai zgomotoase zone din Bucureşti erau: Bulevardul Magheru (zona Nottara), Zona Olteniţei, Bulevardul Ferdinand (zona Iulia Haşdeu), Bulevardul Ghencea, Pantelimon (zona Morarilor), unde zgomotul atingea şi 80 de decibeli.[123]

Preţurile apartamentelor

Cele mai scumpe apartamente din Bucureşti se găsesc în sectorul 1. Urmează sectorul 3 (zona Călăraşilor şi Unirii sunt cele mai scumpe), apoi sectoarele 2 (zona Moşilor şi zona Tei sunt cele mai scumpe) şi 4 (zona Tineretului şi zona Parcului Carol sunt cele mai scumpe). Cele mai ieftine apartamente sunt în sectoarele 5 (zona Cotroceni şi zona 13 Septembrie sunt cele mai scumpe) şi 6 (zona Crângaşi şi zona Militari sunt cele mai scumpe).[124]

Clădiri ridicate ilegal

Catedrala Sfântul Iosif romano-catolică vara în Bucureşti
Catedrala Sfântul Iosif. Autor: Vladimir Maftei. Data: 28.03. 2017. Licenţă: Toate drepturile rezervate

Unele clădiri sunt ridicate ilegal în Bucureşti.[125]iar unele dintre acestea rămân în picioare multă vreme chiar dacă există hotărâri definitive de demolare a lor. Un caz clasic este cel al Cathedral Plaza, o clădire de birouri de 18 etaje şi 75 de metri înălţime, aflată exact lângă Catedrala Sf. Iosif. Există o decizie definitivă de demolare a clădirii din 2015, dar ea este încă în picioare.[126]

Turism

Bucureştiul a primit 1,1 milioane de vizitatori în 2016, foarte puţini comparativ cu alte capitale din apropiere precum Varșovia (8,5 milioane) sau Praga (7 milioane).[127]

Ajutoare financiare

Tineri căsătoriţi

Din mai 2017 Primăria Bucureştiului acordă  un stimulent financiar de 1500 lei tinerilor căsătoriţi din Bucureşti dacă măcar unul din ei are până în 35 de ani şi dacă măcar unul dintre ei se află la prima căsătorie.[128]În Bucureşti au avut loc circa 6000 căsătorii în 2016.[129]

Nou născuţi

Din iunie 2017 Primăria Bucureştiului acordă un stimulent de 2500 lei pentru fiecare nou născut dacă măcar unul dintre părinţi locuieşte pe raza Municipiului Bucureşti şi dacă naşterea a fost înregistrată într-o maternitate (de stat sau privată) din cadrul unităţilor sanitare cu paturi din Bucureşti.[130]În 2015 s-au născut 19.255 copii în Bucureşti.[131]

Familii monoparentale

Pentru familiile monoparentale cu un venit de sub 200 lei se acordă de la Primăria Bucureştiului: 300 lei pentru familia cu un copil, 600 lei pentru familia cu 2 copii, 900 lei pentru familia cu 3 copii şi 1200 lei pentru familia cu 4 sau mai mulţi copii.

Pentru familiile monoparentale cu un venit între 201-530 lei se acordă de la Primăria Bucureştiului: 200 lei pentru familia cu un copil, 400 lei pentru familia cu 2 copii, 600 lei pentru familia cu 3 copii şi 800 lei pentru familia cu 4 sau mai mulţi copii.

Familiile monoparentale beneficiau până în noiembrie 2017 de o alocaţie de maxim 240 lei, sumă pe care o primeau familiile cu 4 sau mai mulţi copii.

În Bucureşti existau 406 familii beneficiare ale alocaţiei pentru susţinerea familiei, în noiembrie 2017.[132]

Persoane cu handicap

Primăria Bucureştiului a decis acordarea a 500 lei pe lună pentru cei 57 000 adulţi cu handicap din Bucureşti şi 1000 lei pe lună pentru cei circa 4700  copii cu handicap din Bucureşti.[133]

Victimele violenței în familie

Victimele violenței în familie vor primi 1500 lei lunar de la Primăria Bucureștiului pentru chirie pe durata reabilitării, din 2019. În București au fost raportate la poliţie 3500 cazuri de violenţă în familie în 2018.[134]

Risipirea banului public

Câteva exemple de risipire a banului public:

1.Cumpărarea a 16 chioşcuri în valoare de 37 000 euro fiecare de către Administraţia Lacuri Parcuri şi Agrement din Primăria Bucureştiului.

2.Cumpărarea a 20 ceasuri care valorează 35 000 euro fiecare de către Primăria Bucureştiului.[135]

3. Vandalii au produs pagube enorme (500 000 euro anual în sectorul 4) în parcurile de copii. Parcurile nu sunt închise noaptea.[136]

Bibliografie

http://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-20252213-ilant-sapte-ani-sorin-oprescu-carma-primariei-capitalei-marile-proiecte-infrastructura-marile-scandaluri.htm

http://www.pmb.ro/common/site_map.php?sbm_id=45

https://www.impozitelocale1.ro/sector1.html

Muzee şi Colecţii din România, http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/sel.asp

 

Articole înrudite

România

Case reprezentative din Bucureşti

Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti

Please follow and like us:

Note subsol:

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.