Caracter
Definiție
Caracterul (caracter= tipar, semn, pecete) reprezintă totalitatea însuşirilor esenţiale şi stabile, care se reflectă în valorile promovate şi în atitudinile omului în raport cu sine, cu alţii şi cu diferite aspecte ale vieţii. Caracterul unui om reprezintă ceea ce este caracteristic şi unic pentru un om; în sens larg, este personalitatea sa; reprezintă latura relaţional-valorică a personalităţii, este personalitatea evaluată din punct de vedere etic.
Structura
Atitudinea
Atitudinea reprezintă modalitatea de raportare la o clasă de obiecte sau fenomene, prin care persoana se orientează şi se autoreglează preferenţial. Atitudinea se manifestă în comportament prin intermediul acţiunilor voluntare.
Atitudinea este o construcţie psihică sintetică care cuprinde:
-elemente cognitive: noţiuni, reprezentări morale, judecăţi morale
-elemente motivaţionale: este susţinută energetic şi este direcţionată de aspiraţii, idealuri, convingeri
-elemente afective: stări afective
-elemente volitive
Există atitudini determinate preponderent cognitiv, motivaţional, afectiv sau voliţional
Sistemul de atitudini
1.Atitudinea faţă de ceilalţi
Pozitive: blândeţe, răbdare, iertare, iubire, milă, altruism, omenie, pace, recunoştinţa.
Negative: violenţa, mânia, păcatele sexuale, asuprirea văduvelor, orfanilor, săracilor, bolnavilor, invidia, ura, mizantropia, dispreţul, jignirea, bârfa, făţărnicia, răzbunarea
2.Atitudinea faţă de sine
Pozitive: iubirea moderată de sine, demnitate, încrederea în forţele proprii, modestie, smerenie, exigenţa de sine, cercetare de sine (inclusiv pentru spovedanie), critica de sine constructivă.
Negative: egoism, mândria, lauda de sine, dispreţul de sine, critica de sine distructivă, învinovăţirea nejustificată, nepăsarea de sine, sinuciderea.
3.Atitudinea faţă de familie
Pozitive: dragostea, preţuirea, devotamentul, ajutorarea.
Negative: nepăsarea, agresivitatea, materialismul (unii părinţi îşi trimit copiii la cerşit, să se prostitueze, la furat, la muncă ilegală).
4.Atitudinea faţă de copii
Pozitive: grijă, dragoste, învăţare de lucruri bune, mustrare ponderată, încurajarea către lucruri bune, formarea unor deprinderi bune şi evitarea dependenţelor.
Negative: nepăsare, jignire, cultivarea neîncrederii în forţele copilului, învăţarea de lucruri rele (furt, cerşetorie, prostituţie, nefrecventarea şcolii, a bisericii, folosirea în războaie, fumatul, consumul de băuturi alcoolice, consumul de droguri, jocurile de noroc), hipercriticismul, mustrările prea frecvente, autoritarismul exagerat, îngăduinţa exagerată, răsfăţul.
5. Atitudinea faţă de părinţi
Pozitive: ajutorarea părinţilor în caz de nevoie, vizitarea acestora, (în cazul îndemnurilor spre bine) ascultarea părinţilor, (în cazul îndemnurilor spre rău, de exemplu îndemnuri spre furt, cerşetorie, prostituţie, nefrecventarea şcolii, a bisericii) neascultarea părinţilor;
Negative: indiferenţa, jignirea, (în cazul îndemnurilor spre bine) neascultarea părinţilor; (în cazul îndemnurilor spre rău) ascultarea părinţilor
6) Atitudinea faţă de sexul opus
Pozitive: (bărbaţi faţă de femei) respect, preţuire, dragoste, galanterie, curtoazie, ajutorare, politeţe; (femei faţă de bărbaţi) respect, preţuire, dragoste, politeţe.
Negative: (femei faţă de bărbaţi) materialismul, infidelitatea (între soţ şi soţie), jignirea; (bărbaţi faţă de femei) agresare, violenţă, viol, grosolănie, jignire, impoliteţe, infidelitatea (între soţ şi soţie).
7) Atitudinea faţă de cei vârstnici
Pozitive: respectul, ajutorarea, vizita, blândeţea.
Negative: jignirea, nepăsarea, agresivitatea.
8) Atitudinea faţă de cei bolnavi
Pozitive: ajutorarea, vizita, rugăciunea pentru ei, strângerea de donaţii.
Negative: indiferenţa, folosirea lor pentru a scoate bani (trimiterea la cerşit a unor persoane cu diverse beteşuguri)
9) Atitudinea faţă de natură şi vieţuitoarele Pământului
Pozitive: respectul faţă de natură, protejarea vieţuitoarelor, plantelor.
Negative: aruncarea deşeurilor în locuri nepermise, poluarea, indiferenţa faţă de natură, violenţa faţă de animale, distrugerea plantelor
10) Atitudinea faţă de Dumnezeu
Pozitive: credinţa în Dumnezeul creştin, respectarea poruncilor creştine, dragostea faţă de Dumnezeu.
Negative: idolatria (lăcomia de bani este o idolatrie(apostolul Pavel spune că ,,lăcomia e idolatrie”(Coloseni 3.5), astrologia este o idolatrie: ,,Sau, privind la cer şi văzând soarele, luna, stelele şi toată oştirea cerului, să nu te laşi amăgit ca să te închini lor, nici să le slujeşti”(Deut4.19) ), credinţele diferite faţă de cea creştină, nepăsarea, tăgăduirea credinţei creştine, hula, ironizarea şi batjocorirea credinţei creştine, cârtirea, vrăjitoria, ghicitoria, magia, credinţa în zodiac.
11) Atitudinea faţă de învăţare
Pozitive: hărnicia, perseverenţa, sârguinţa, creativitatea, spiritul critic.
Negative: nepăsarea, indolenţa, superficialitatea, lipsa de perseverenţă
12) Atitudinea faţă de muncă
Pozitive: hărnicia, perseverenţa, conştiinciozitatea, spiritul de iniţiativă.
Negative: refuzul de a munci, lenea, cerşetoria, furtul, înşelătoria, prostituţia, traficul de persoane, jocurile de noroc pe bani, oprirea sau întârzierea plăţii lucrătorilor (în cazul angajatorilor), alte abuzuri ale angajatorilor (munca fără forme legale, munca plătită parţial cu bani în plic),
13) Atitudinea faţă de timp
Pozitive: folosirea judicioasă a timpului, eliminarea timpilor irosiţi sau folosiţi prost
Negative: risipirea timpului, folosirea timpului pentru lucruri rele
14) Atitudinea faţă de obiecte
Pozitive: folosirea chibzuită a obiectelor
Negative: preţuirea exagerată a obiectelor, în detrimentul oamenilor, acumularea obsesivă de obiecte, neglijenţa în folosirea obiectelor, lauda cu obiectele
15) Atitudinea faţă de bani
Pozitive: cumpătarea, chibzuinţa, economisirea, cumpărarea raţională, investiţia raţională
Negative: zgârcenia, nechibzuinţa, risipa, luxul, cumpărarea iraţională, folosirea banilor în scopuri imorale, lauda de sine
16) Atitudinea faţă de mâncare
Pozitive: alimentaţia sănătoasă, consumul moderat, consumul la ore fixe, încetineala mâncatului.
Negative: alimentaţia nesănătoasă, lăcomia, îmbuibarea, risipa, luxul, sărirea peste mese, graba, risipa alimentară, fandoseala
17) Atitudinea faţă de băuturile alcoolice
Pozitive: nepăsarea, consumul la ocazii şi în cantităţi mici.
Negative: dependenţa, consumul excesiv şi des, consumul de băuturi contrafăcute
18) Atitudinea faţă de sănătate
Pozitive: igiena curentă, grija, mersul regulat la consultaţii la medic, respectarea indicaţiilor medicului
Negative: lipsa igienei, îngălarea, nepăsarea, refuzul de a merge la medic, nerespectarea indicaţiilor medicului
19) Atitudinea faţă de lege
Pozitive: dreptate, respectarea legii, schimbarea unor legi strâmbe (prin petiţii, marşuri, demonstraţii).
Negative: infracţionalitatea (mita, furtul, înşelătoria, extorcarea, măsluirea greutăţilor, violenţa, infracţiunile sexuale, neglijenţele grave (la volan, faţă de copii, faţă de familie)
Organizarea sistemică a caracterului
W. Allport a evidenţiat faptul că trăsăturile individuale sunt de trei feluri:
-cardinale: 1-2 trăsături care domină şi le controlează pe toate celelalte
-principale: 10-15 trăsături evidente, care ies la iveală în enorma majoritate a situaţiilor obişnuite
-secundare: sute şi mii de trăsături slab exprimate
Minciuna
Până la 6-7 ani nu se pune problema minciunii pentru că un copil nu poate face o diferenţă clară între real şi imaginar.
Cauzele minciunii: frica de pedeapsă, frica de ameninţarea cu interdicţia unor activităţi (mai ales în cazul copiilor), dorinţa de a ieşi în evidenţă, o suferinţă afectivă, etc.
Capriciul
Capriciul este un defect al voinţei constând în refuzul de a asculta de adulţi (părinţi, profesori) atunci când aceştia au dreptate.
Este pricinuit de o slabă dezvoltare a inhibiţiei interne şi de un psihic labil.
Manifestări: fluctuaţii ale dispoziţiei afective, ţipete, cuvinte vulgare sau jignitoare
Cauze: răsfăţul, alintul, îngăduinţa exagerată, satisfacerea tuturor dorinţelor.
Încăpăţânarea
Încăpăţânarea reprezintă refuzul cuiva de a face ceea ce i se cere în mod raţional să facă.
Nu se invocă niciun motiv raţional.
Formarea caracterului
Un caracter bun sau rău se formează în familie pe baza educaţiei primite de la părinţi, dar şi graţie modelului dat de aceştia. În anumite cazuri contează şi educaţia şi modelele oferite de unchi, mătuşi, bunici, fraţi şi surori mai mari. Şi educaţia primită la şcoală are o anumită influenţă asupra caracterului, unii profesori jucând uneori rolul de modele. Studiul istoriei, literaturii, muzicii, artei, etc poate scoate la iveală unele personalităţi care pot juca rolul de modele. Biblia este cel mai preţios izvor de educaţie şi cel mai important izvor de modele. Iisus reprezintă modelul suprem al caracterului. Istoria Bisericii creştine este o importantă sursă de modele. Şi în viaţa cotidiană există eroi care de multe ori fac lucruri riscante pentru alţii, uneori chiar cu preţul vieţii. În jurul nostru putem descoperi unele persoane de caracter dacă avem spirit de observaţie. Caracterul se formează în copilărie şi adolescenţă, dar omul poate dobândi şi la maturitate unele trăsături de caracter prin efort propriu dacă îşi doreşte să progreseze din punct de vedere moral. Trăsăturile de caracter au nevoie de exerciţii pentru a se fixa ca trăsături stabile.
În popor
Câteva trăsături ale omului de caracter: respectarea cuvântului dat, respectarea promisiunilor, respectarea datoriilor morale, ajutorarea la greu, punctualitatea, returnarea la timp a datoriilor, returnarea la timp a cărților, plata fără întârzieri mari a facturilor, sinceritatea (absența sau numărul redus de minciuni importante și curente), caracterul ordonat, comportamentul corect față de femei (sau bărbați în cazul femeilor). Se spune că strângerea de mână fermă la bărbați este un semn de caracter, iar o strângere moale, ezitantă este un semn rău.
Un om de caracter nu poate fi infidel, beţiv, iubitor de câştig necinstit, nedrept, violent, îngâmfat, necuviincios.
Sunt consideraţi oameni de mare caracter cei care s-au jertfit pentru credinţă (sfinţii), pentru libertate, pentru eliberarea de asuprire.(eroii)
Biblia
Diaconie
,,Diaconii, de asemenea, să fie cuviincioşi, nu vorbind în doi peri, nu dedaţi la vin mult, nu agonisitori de câştig ruşinos/păstrând taina credinţei în cuget curat./ Dar şi aceştia să fie mai întâi puşi la încercare; apoi să fie făcuţi diaconi, dacă sunt fără prihană./Femeile, de asemenea, să fie veghetoare asupră-le, nu clevetitoare, cumpătate, credincioase întru toate/Diaconul să fie bărbat al unei singure femei, să-şi chivernisească bine casa şi pe copiii săi./ Fiindcă cei ce-şi fac bine slujba, rang bun îşi dobândesc şi mult curaj în credinţa cea întru Hristos Iisus” (1Tim3.8-13)
Preoţie
,,Pentru aceasta te-am lăsat în Creta, ca să pui rânduială în cele ce-au mai rămas şi ca-n fiecare cetate să aşezi preoţi aşa cum ţi-am poruncit eu:/ dacă cineva este fără prihană, bărbat al unei singure femei, având copii credincioşi şi-n afara oricărei învinuiri de rele purtări sau de nesupunere./ Fiindcă episcopul trebuie să fie fără prihană, ca un iconom al lui Dumnezeu, nu îngâmfat, nu mânios, nu beţiv, nu bătăuş, nu poftitor de câştig ruşinos/ci primitor de străini, iubitor al binelui, cu stăpânire de sine, drept, cuvios, înfrânat,/ strâns legat de cuvântul cel vrednic de crezare al învăţăturii, destoinic atât să-ndemne întru învăţătura cea sănătoasă, cât şi să-i mustre pe cei ce vorbesc împotriva ei.”(Tit 1.5-9)
Episcopie
,,De pofteşte cineva episcopie, bun lucru doreşte./ Trebuie însă ca episcopul să fie fără prihană, bărbat al unei singure femei, veghetor asupră-şi, măsurat, cuviincios, primitor de străini, destoinic să-i înveţe pe alţii/nu beţiv, nu bătăuş, ci potolit, nu certăreţ, nu iubitor de argint/bine chivernisindu-şi casa lui, avându-şi copiii ascultători cu toată bunăcuviinţa/că dacă cineva nu ştie să-şi rânduiască propria sa casă, cum va purta grijă de Biserica lui Dumnezeu?/ să nu fie de curând botezat, ca nu cumva, orbit de trufie, să cadă în osânda diavolului/Dar trebuie să aibă mărturie bună de la cei din afară, ca nu cumva să cadă în ocară şi-n cursa diavolului”. (1 Tim 3.1-7)
Bibliografie
Manual de psihologie, clasa a X-a, autori Elena Lupşa şi Victor Bratu, Caracterul, pag 73-75, Editura Corvin, Deva, https://oradeapipp.files.wordpress.com/2013/11/psihologie-clsx.pdf
Biblia ortodoxă, https://www.bibliaortodoxa.ro/
caracter caracter caracter caracter caracter caracter caracter caracter caracter caracter caracter caracter caracter caracter caracter caracter caracter caracter caracter caracter caracter caracter caracter caracter