Catolicism

Catolicism

Rezumat

Catedrala Sfântul Iosif romano-catolică vara în Bucureşti
Catedrala Sfântul Iosif. Autor: Vladimir Maftei. Data: 28.03. 2017. Licenţă: Toate drepturile rezervate

Catolicismul este o confesiune creştină apărută în sec al XI-lea (1054), când a avut loc Marea Schismă a Bisericii, în urma căreia au apărut Biserica de Răsărit şi Biserica de Apus. Catolicii sunt cei mai numeroşi creştini (1,313 miliarde în 2017[1]), fiind urmaţi de protestanţi şi ortodocşi.

Marea Schismă

Marea Schismă a avut loc în anul 1054. Pe 16 iulie 1054 cardinalul Humbert depune bula de excomunicare împotriva patriarhului Mihail Cerularie pe altarul bisericii Sfânta Sofia în numele papei Leon al IX-lea, care murise cu trei luni înainte. Patriarhul Mihail Cerularie excomunică la rândul său delegaţia papală prezentă la Constantinopol. Papa Paul al VI-lea şi patriarhul ecumenic al Constantinopolului, Athenagoras, au anulat excomunicările în 1964.

Filioque

Catolicii cred că Duhul Sfânt purcede şi de la Tatăl şi de la Fiul. În Biserica Ortodoxă Duhul Sfânt purcede doar de la Tatăl.

Primatul papal

Prin deciziile Conciliilor Vaticane I (1870) şi II (1963-1965) se atribuie papei (episcopului Romei) calitatea de primat, de ,,episcop al Bisericii Universale”, pe baza dreptului de urmaş al Sf.apostol Petru şi de ,,vicar” (delegat) al lui Hristos pe pământ.

Papa Francisc

Jorge Bergoglio
Papa Francisc în 2014 în timpul vizitei din Coreea de Sud. Autor: Jeon Han. Data: 17 august 2014. Locaţia: Haemi Castle, Coreea de Sud. Licenţă: Attribution-ShareAlike 2.0 Generic (CC BY-SA 2.0). Sursa: Flickr.

Actualul papă este Papa Francisc (Jorge Bergoglio, argentinian de origine), ales papă în 2013.[2]

Purgatoriu

Purgatoriul este pentru catolici un loc intermediar unde, după moarte, merg sufletele cu păcate mai uşoare să se purifice, spre a trece în rai. Dogma despre Purgatoriu, formulată la Sinoadele din Florenţa (1439) şi Trident (1562), nu este acceptată nici de ortodocşi, nici de protestanţi.

Concilii ecumenice

Catolicii admit autoritatea tuturor conciliilor ecumenice. Ortodocşii admit autoritatea doar a primelor 7 concilii ecumenice.

Mântuire

Fațada de sud a Bisericii Sf. Mihail (romano-catolică), cu statuia ecvestră a lui Matei Corvin în latura stângă a cadrului. Autor: Robert Puțeanu. Data: 23 iulie 2014. Locaţia: Cluj . Licenţă: Attribution-ShareAlike 3.0 Romania (CC BY-SA 3.0 RO). Sursa: Wikimedia Commons.

Catolicii cred că mântuirea se obţine prin credinţă şi fapte bune, la fel ca ortodocşii.

Sursele Revelației

Catolicii cred că Biblia (tradusă după Septuaginta) şi Sfânta Tradiţie reprezintă sursele legitime ale Revelaţiei.

Biblia

Biblia catolică are 73 cărți.

Crez

Crezul catolic este Crezul niceo-constantinopolitan, dar cu adausul  (Filioque). Catolicii mai folosesc şi Crezul apostolic (sau Crezul roman vechi) la botez (începând cu sec al 9-lea).[3]

Divorț și recăsătorire

Catolicii nu admit divorțul și nici recăsătorirea. Ortodocşii admit divorţul în anumite situaţii canonice şi recăsătorirea până la a treia oară.

Posturi

Catolicii admit posturile lacto-vegetariene. Ortodocşii admit posturile vegetariene.

Taine

 Împărtăşania

La catolici împărtăşania nu este condiţionată de spovedanie, ca la ortodocşi. La împărtăşanie catolicii folosesc azima (pâine nedospită, hostia). (ortodocşii folosesc pâinea dospită).

La catolici împărtăşania (cuminecarea) se face cu pâine şi vin care se transformă în mod real (fizic) în trupul şi sângele Domnului, ca şi la ortodocşi. La protestanţi împărtăşirea este doar simbolică sau spirituală. La unele biserici catolice credincioşii de rând primesc doar pâinea (trupul lui Hristos), doar preoţii primind şi vinul (sângele lui Hristos). La alte biserici catolice le primesc pe amândouă.

Botez

Botezul catolic se face prin stropire, nu prin afundare, ca la ortodocşi.

Preoţia

Preoţii catolici trebuie să fie obligatoriu necăsătoriţi.

Papa Francisc a spus că celibatul preoţilor a fost doar o opţiune până în anul 1100. El s-a pronunţat în favoarea intrării în cler a bărbaţilor încercaţi (căsătoriţi sau văduvi). Biserica Greco-Catolică permite hirotonia bărbaţilor căsătoriţi.[4]

Sculptura monumentală

Catolicii au introdus sculptura monumentală (statuile) în Biserică. La ortodocşi există numai icoane.

Muzica instrumentală

Catolicii au introdus muzica instrumentală în cult: orga. În ortodoxie există doar cântările (vocale)

Paşte

Paştele este sărbătorit de catolici după calendarul gregorian. [5]La ortodocşi este folosit calendarul iulian.

Calendar

Catolicii au propriul calendar cu sfinţi, diferit de calendarul ortodox. Există şi unii sfinţi comuni.

Cruce, icoane

Catolicii se închină la cruce şi la icoane, ca şi ortodocşii.

Moaşte

Catolicii se închină la moaşte, ca şi ortodocşii.

Sfinţi, Fecioara Maria

Catolicii cred în mijlocirea sfinţilor şi a Fecioarei Maria, despre care spun că s-a ridicat cu trupul şi sufletul la cer, ca şi ortodocşii. Catolicii susţin naşterea imaculată a Fecioarei Maria, ceea ce ortodocşii nu admit.

Biserici

La catolici altarul este orientat spre apus. La ortodocşi este orientat spre răsărit.

La catolici altarul nu este separat (printr-o tâmplă) de nava bisericii, aşa cum este la ortodocşi.[6]

Bibliografie

http://www.credinta-catolica.ro/micul-catehism-euharistic/

Corneliu Muha- Religie, clasa a XII-a, Auxiliar didactic pentru elevi, Editura Sf.Mina, 2012, Iaşi, Creştinismul: diferenţe confesionale, pag 28-31

 

Catolicism Catolicism Catolicism Catolicism Catolicism Catolicism Catolicism Catolicism Catolicism Catolicism Catolicism Catolicism Catolicism Catolicism Catolicism Catolicism Catolicism Catolicism Catolicism Catolicism Catolicism Catolicism Catolicism Catolicism

Please follow and like us:

Note subsol:

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.