China

China

Rezumat

China pe harta lumii. Autor: Ssolbergj. Data: 30 octombrie 2008. Licență: GNU Free Documentation License, Version 1.2 or any later version published by the Free Software Foundation; with no Invariant Sections, no Front-Cover Texts, and no Back-Cover Texts.
Steagul Chinei. Sursa: https://www.protocol.gov.hk/flags/eng/n_flag/design.html. Data: 4 November 2009. Licența: Domeniul Public.

China este cea mai mare țară de pe continentul asiatic. Capitala este Beijing. Este a 3-a țară ca mărime din lume (după Rusia și Canada) și cea mai populată țară de pe glob. Civilizația chineză este una din cele mai vechi din lume. Este una din marile puteri economice și militare ale lumii. Este cea mai poluatoare țară din lume. Regimul politic este unul autoritar și represiv. În sport, chinezii sunt pe locul I în lume la tenis de masă și badminton. China este pe locul 3 în lume în ceea ce privește biodiversitatea. Muzeul Național din China era al doilea cel mai vizitat muzeu din lume, după Luvru, în 2017. Chinezii sunt considerați mai supuși, mai conștiincioși, mai harnici și mai puțin pretențioși.

Date generale

Raportul urban-rural: 57% urban, 43% rural (2016)

Zi națională: 1 Octombrie (1949, Ziua fondării Republicii Populare Chineze)

Imn național: Marșul voluntarilor

Monedă: Yuanul renminbi

Steagul: roșu, cu 5 stele (una mare și 4 mici) în colțul din stânga

Densitatea populației: 147,71 locuitori/km pătrat

Mărime

China este a 3-a țară ca mărime din lume (după Rusia și Canada), având 9 706 961 km pătrați, cca 6% din întreaga suprafață a globului.[1]

Populație

China este cea mai populată țară de pe glob. Pe 2 decembrie 2019 populația Chinei era estimată la cca 1 433 000 000 milioane de persoane, cca 18% din populația globală.

Etnii

Există 56 etnii în China. 91% din chinezi aparțin etniei Han, care este cea mai mare din lume.

Administrație

China cuprinde 22 provincii, 5 regiuni autonome (Guangxi, Mongolia interioară, Ningxia, Xinjiang, Tibet), 4 municipalități (Chongqing, Beijing, Shanghai,Tianjin) și 2 regiuni administrative speciale (Hong Kong, Macau).

Orașe mari

Cele mai mari orașe din China sunt:

1          Guangzhou      44 294 245 locuitori

2          Shanghai         35 965 403

3          Chongqing      25 165 500

4          Beijing             22 500 000

5          Hangzhou        21 102 000

6          Wuhan             19 780 644

7          Chengdu         18 000 000

8          Tianjin             16 000 000

9          Xi’an                13 569 700

10        Jinan                13 000 000

11        Shenzhen         12 357 938

12        Nanjing           12 652 000

13        Shenyang        12 263 612

14        Harbin             12 000 000

15        Shantou           11 630 447

16        Suzhou            10 658 000

17        Wenzhou         9 122 102

18        Qingdao          9 046 200

19        Dongguan       8 220 207

20        Quanzhou        8 128 533[2]

Limba

În China există cca 292 limbi vii.

Chineza actuală este mandarina standard modernă.

Cantoneza este folosită în Hong Kong și Macao.

Trăsături fizice

În 2014 înălțimea medie a unui chinez era 172 cm și a unei chinezoaice 160 cm, cu 10 cm mai mult în raport cu secolul trecut.[3]

Cadrul natural

Biodiversitate

China este pe locul 3 în lume în ceea ce privește biodiversitatea, după Brazilia (59 851 specii de animale și plante vasculare) și Columbia (54 649). Ea deține 34 687 specii de animale și plante vasculare.[4]

China este pe locul 3 în lume cu privire la numărul de plante vasculare, după Brazilia (56 215 specii de plante vasculare) și Columbia (51 220). Ea are 32 200 specii de plante vasculare.[5]

Fauna

Aligatorul mic (maximum 2,1 m), salamandra uriașă (max 180 cm), ursul Panda uriaș, speciile de fazan și crapul fac parte din fauna Chinei.

Munți

Cele mai înalte vârfuri montane din China sunt:

1.Everest 8848 m (cel mai înalt vârf montan din lume, raportat la nivelul mării.[6])

2.Qogir (K2, Mount Godwin-Austen  sau Chogori) 8611 m

3.Lhotse 8516 m

4.Makalu 8485 m

5.Cho Oyu 8188 m

6.Broad Peak 8051 m

7.Xixabangma 8027m

8.Gyachung Kan 7952 m

9.Namcha Barwa 7785 m

10.Gongga (Minya Konka) 7556 m[7]

Lacuri

Cele mai mari lacuri din China sunt:

1.Qinghai (Koko Nur-lacul albastru) 4583 km pătrați

2.Khanka (Xingkai Lake) 4190 km pătrați (72% Rusia, 28% China)

3.Poyang 3500 km pătrați

4.Dongting 2820 km pătrați

5.Hulun (maximum 2339 km pătrați)

6.Taihu 2250 km²

7.Hongze 1960 km pătrați

8.Namtso (Nam-cer), 1920 km², lac sărat

9.Sêrling Co (Siling Co) 1640 km²

10.Bosten 1000 km pătrați (împreună cu micile lacuri adiacente)[8]

Fluvii

Cele mai lungi fluvii din China sunt:

1          Yangtze           3917 mile

2          Yellow            3395 mile

3          Ob-Irtysh        3364 mile (împreună cu Rusia, Kazahstan și Mongolia)

4          Amur-Argun 2763 mile (împreună cu Rusia și Mongolia)

5          Mekong 2705 mile (împreună cu Myanmar, Laos, Thailanda, Cambodgia și Vietnam)

6          Indus   1976 mile (împreună cu Pakistan și India)

7          Salween 1901 mile (împreună cu Myanmar și Thailanda)

8          Brahmaputra–Tsangpo 1832 mile (împreună cu India, Nepal, Bhutan și Bangladesh)

9          Ganges–Hooghly–Padma 1628 mile (împreună cu India, Bangladesh și Nepal)

10        Pearl-Zhujiang 1376 mile (împreună cu Vietnam)[9]

Câmpii

Cele mai mari câmpii din China sunt:

1.Câmpia Chinei de Nord-Est 350 000 km pătrați

2.Câmpia Chinei de Nord

3.Câmpia Yangtze

4.Câmpia Centrală

Economie

Salariul a crescut de 7 ori în termeni reali din 1978 până în 2007.[10]

Salariile medii din Shanghai ($1,135), Beijing ($983) și Shenzen ($938) sunt similare cu cele din Europa de Est.[11]

Energie

În 2017 sursele de energie electrică din China erau: cărbune 64%, nucleară 3,9%, gaz 3,2%, alte surse fosile 1,9%, hidro 18%, eoliană 4,7%, solară 1,8%, biomasă 1,2%.[12]

Mătase

Cultura mătăsii își are originea în China antică.

Cheltuieli pentru înarmare

China a cheltuit 250 miliarde de dolari pentru înarmare în 2018, fiind pe locul 2 în lume după SUA (649 miliarde de dolari). Urmează Arabia Saudită (67,6 miliarde de dolari), India (66,5 de miliarde de dolari), Franța (63,8 de miliarde de dolari), Rusia 61,4, Marea Britanie 50, Germania 49,5, Japonia 46,6 și Coreea de Sud 43,1 miliarde de dolari.[13]

Poluare

Este cea mai poluatoare țară din lume, fiind urmată de Statele Unite.[14]

Poluarea din China reprezintă o problemă majoră. În ultimii ani guvernul chinez a reușit să scadă poluarea din Beijing cu 12% într-un an (2017-2018), ducând astfel capitala pe locul 122 în lume.[15]

Turism

Principalele atracții turistice din China sunt:

Marele Zid Chinezesc. Autor: Bjoern Kriewald. Data: 22 ianuarie 2006. Licență: Domeniul Public.

1.Marele Zid Chinezesc (5000 km)

2.Soldații de teracotă din  Xi’an (peste 2000 ani vechime, descoperiți în 1974)

3.Orașul Interzis și Palatul Imperial al celor 24 Împărați din Beijing

4.Râul Li din Guilin

5.Muzeul Național din China în Beijing (8 milioane de vizitatori), al doilea în lume după Luvru (10,2 milioane de vizitatori), în 2018

6.Chengdu Panda Breeding and Research Center

7.Palatul Potala din Tibet

8.Huangguoshu Waterfall (Copacul cu fructe galbene) din Guizhou e cea mai mare cascadă din Asia (cca 77 m înălțime, 101 metri lățime)

9.Muntele Huangshan (Muntele Galben), Anhui

10.Valea Jiuzhaigou din Sichuan

Gastronomie

Chinezii se slujesc de 2 bețișoare tradiționale de lemn pentru a mânca.

Orezul reprezintă alimentul străvechi și tradițional al chinezilor.

Chinezii mănâncă în principal carne de porc, vită sau pasăre, dar unii consumă și carne de câine, pisică, șarpe, etc.

Chinezii nu consumă produse din lapte pe motiv că ar avea o intoleranță la lactoză.[16]

Politica

China este un stat comunist autoritar cu o economie de piață. Libertatea cuvântului, libertatea întrunirilor, libertatea religiei, libertatea de a avea acces la informație sunt restricționate și pedepsite, inclusiv prin violență extremă și execuții. Există un unic partid, comunist, condus de un secretar general. Masacrul din Piața Tiananmen din 4 iunie 1990, în care au fost împușcați cel puțin câteva sute de protestatari, este emblematic pentru cruzimea criminală a autorităților chineze.

Jurnaliști la închisoare pentru critica puterii

În 2019 China conducea în topul jurnaliștilor aflați în închisoare, acuzați de răspândirea de informații false îndreptate împotriva celor de la putere, cu 48 jurnaliști. Urmează Turcia, cu 47 jurnaliști, Arabia Saudită și Egipt, cu 26 jurnaliști.

Mao Zedong

Mao Zedong este unul din cei mai mari 3 monștri ai istoriei, alături de Hitler și Stalin. Mao Zedong este vinovat de moartea a zeci de milioane de oameni.

Controlul nașterilor

Din 1979 China a permis doar un copil pentru fiecare cuplu. În 2016 guvernul a permis chinezilor să aibă 2 copii. În 2019 rata natalității a fost de 10,48 nașteri/100 000 locuitori, cel mai redus nivel din 1949, accentuând îngrijorările legate de îmbătrânirea populației.[17]

Mass-media

Mass-media este publică și este controlată strict de statul chinez.

Televiziune

Principalul furnizor de televiziune este Chinese Central TV (CCTV). Există circa 3300 canale locale, regionale și naționale.

China Global TV Network (CGTN) transmite în diverse limbi (engleză, arabă, franceză, rusă, spaniolă, etc).

Radio

Principalul furnizor de emisiuni radio este China National Radio. China Radio International transmite emisiuni în mai mult de 40 limbi.

Agenții de știri

China are 2 agenții de știri: Xinhua (New China News Agency) și China News Service (CNS)

Ziare

Ziarele din China sunt:

People’s Daily (Renmin Ribao) – cotidianul Partidului Comunist

China Youth Daily (Zhongguo Qingnian Bao)

China Daily – în engleză

Global Times (Huanqiu Shibao) – în engleză și chineză

People’s Liberation Army Daily (Jiefangjun Bao)

Reference News (Cankao Xiaoxi) – publicat de agenția de știri Xinhua

21st Century (21 Jingji) – principalul ziar economic, privat.

Internet

Internetul este strict monitorizat și cenzurat.

Literatura

Cele 5 cărți clasice ale Chinei sunt:

1.Cartea cântecelor

2.Cartea documentelor

3.Cartea riturilor

4.Cartea schimbărilor

5.Analele primăverii și toamnei

Cele 4 cărți care cuprind învățătura confucianistă sunt:

1.Marea învățătură

2.Doctrina căii de mijloc

3.Analecte

4.Mencius.

Printre marii poeți chinezi se numără Li Bai (Li Bo) (sec al 7-lea), Du Fu (sec al 7-lea)

Cele 4 nuvele clasice:

1.Povestea celor 3 regate (sec al 14-lea)

2.Marginea apei (sec al 14-lea)

3.Călătorie spre vest (sec al 16-lea)

4.Visul camerei roșii (sec al 18-lea)

Istoriografie

Cartea Însemnările unui mare istoric tratează istoria Chinei din cele mai vechi timpuri până în sec I î.Hr.

Cartea Cele 24 istorii este o carte uriașă cu conținut istoric, care se ocupă de istoria națională de la începuturile ei până în sec al 17-lea.

Pictură

Pictura era foarte apreciată în China. S-au păstrat multe picturi din perioada dinastiei Han (206 î.Hr-220 d.Hr). Din secolul al 6-lea au fost găsite și opere semnate. Peisajele sunt predominante în pictura chineză. Ele sunt pictate pe mătase sau hârtie, cu cerneală neagră, uneori adăugându-se și culori pastelate.

Caligrafie

Caligrafia era ținută la mare cinste în China. Picturile erau uneori însoțite de poeme scrise.

Muzică și dans

Muzica și dansul sunt forme de artă străvechi în China. Într-un mormânt au fost descoperite peste 120 instrumente muzicale. Pe un vas de lut cu o vechime de 5000 ani, descoperit în provincia Qinghai, erau pictați 15 dansatori.

Teatru

Teatrul a jucat un rol important în istoria Chinei. Actorii erau îmbrăcați în costume sofisticate, iar decorurile erau adesea complexe.[18]

Olărie

Fabricarea vaselor, adesea pictate, a fost o îndeletnicire străveche în spațiul chinez. Unele vase de porțelan, făcute pentru curțile imperiale, au ajuns la un mare rafinament și sunt extrem de apreciate și costisitoare și în prezent.

Arhitectura

Pagoda, specific asiatică, este un templu în formă de turn, cu mai multe etaje suprapuse și cu colțurile întoarse în sus.[19]

Religia

Taoismul și confucianismul au fost curentele religioase chineze în Antichitate. Confucianismul a modelat istoria Chinei timp de multe secole. Budismul a fost recunoscut în China în sec I d.Hr. Din 1949 statul chinez a devenit ateu în mod oficial, dar a permis într-o anumită măsură practicile religioase. Unele credințe au fost totuși persecutate: budismul tibetan și credința Falun Gong.

În 2010 jumătate dintre chinezi nu erau afiliați religios, 21% erau practicanți ai unor credințe populare, 18% erau budiști, 5% erau creștini, 1,8% erau musulmani.[20]

În prezent există între 93 milioane și 115 milioane de protestanți în China, potrivit lui Yang Fenggang, un cercetător de la Purdue University. Mai puțin de 30 milioane sunt înregistrați oficial la biserici.

Se estimează că există între 10 și 12 milioane de catolici în prezent. Totuși Biserica Catolică din China nu întreține legături cu Vaticanul.[21]

Sport

Tenis de masă

În lume tenisul de masă este dominat autoritar de China de decenii.

Jucătorii chinezi au câștigat 60% din campionatele mondiale de după 1959, conform ITTF.[22]

Jucătoarele chineze au câștigat toate campionatele mondiale, cu excepția a două dintre ele, din 1971 până în prezent.

Printre cele mai reprezentative nume din tenisul de masă la nivel internațional se numără: Deng Yaping, Zhang Jike, Liu Guoliang, Kong Linghui, Ma Long.

Tenis

Zheng Jie și Yan Zi au câștigat la dublu 2 titluri de Mare Șlem, la Australian Open și Wimbledon, în 2006.

Li Na a câștigat French Openul din 2011 (prima din Asia care cucerește un Grand Slam la simplu) și Australian Openul din 2014.

Zheng Qinwen a câștigat titlul olimpic în 2024.

Badminton

China conduce detașat pe plan mondial la badminton, cucerind cele mai multe campionate mondiale.

Printre cei mai buni jucători de badminton chinezi se numără: Zhang Jun, Lin Dan, Chen Jin, Chen Long, Bao Chunlai, Fu Haifeng, Cai Yun, Guo Zhendong, Xu Chen, Zhang Nan, Chai Biao, Zhao Jianhua.

Printre cele mai bune jucătoare de badminton din China se găsesc: Wang Lin, Wang Yihan, Wang Shixian, Wang Xin, Jiang Yanjiao, Ma Jin, Wang Xiaoli, Du Jing, Yu Yang, Tian Qing, Zhao Yunlei, Xie Xingfang, Zhang Ning, Li Xuerui, Gao Ling.

Gimnastică

Echipa națională feminină a Chinei a câștigat Olimpiada din 2008.

The International Gymnastics Hall of Fame (4)

Li Ning, Li Yuejiu, Li Xiaopeng, Ma Yanhong

Go

Un joc străvechi chinezesc, popular și astăzi, este go.[23]

Fotbal

În secolul al III-lea î.Hr. chinezii jucau cuju, un joc asemănător cu fotbalul.[24][25]

Caracter

Chinezii sunt considerați mai supuși, mai conștiincioși, mai harnici și mai puțin pretențioși.

Reputație

În ultimele decenii, chinezii au căpătat „reputația” că pot copia cam orice produs și că îl pot vinde apoi mult mai ieftin, copiile fiind însă adesea slabe calitativ.

România

Salariați chinezi în România

În România erau circa 2500 salariați activi chinezi în 2019.[26]

Români în China

Se estimează că în China ar locui cca 1300 români, din care 406 sunt înregistrați.[27]

 

Bibliografie

Dicționar Enciclopedic, China, https://dexonline.ro/definitie/China

Britannica, China, https://www.britannica.com/place/China

 

Please follow and like us:

Note subsol:

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.