Coleopter

Coleopter

Articol înrudit: Coleoptere din România

Rezumat

Blue Mint Beetle
Chrysolina coerulans (Blue Mint Beetle) pe mentă. Gândacul Albastru de Mentă. Autor: Vladimir Maftei. Data: 29.07.2016. Locaţia: Bucureşti. Licenţa: Toate drepturile rezervate.

Coleopterele (ordinul Coleoptera) sunt insecte care au în general 4 aripi, din care două sunt chitinizate, în general holometabolice, cu răspândire cvasigenerală. Enorma majoritate a coleopterelor sunt terestre, câteva sunt acvatice, enorma majoritate în apă dulce. Ele pot fi solitare sau gregare. Marea majoritate sunt fitofage, unele sunt prădătoare, altele sunt consumatoare de resturi, etc. Unele sunt parazite. Reproducerea este în majoritatea cazurilor sexuată, prin ouă. Coleopterele reprezintă cel mai mare grup de insecte ca număr de specii cunoscute şi reprezintă circa un sfert din totalul speciilor de animale descrise până în prezent.

Număr specii

Au fost inventariate 350-400 000 specii de coleoptere din circa 1 milion de specii de insecte descrise. Numărul speciilor de coleoptere reprezintă 25% din totalul speciilor de animale descrise.[1][2]

Coleopterele reprezintă cel mai mare grup de insecte. Urmează dipterele (125 000 specii descrise[3]) şi viespile (75 000 specii descrise).[4]

Metamorfoză completă

Coleopterele sunt insecte holometabolice în general, adică care au o metamorfoză completă (cu 4 stadii: ou, larvă, pupă, adult). Lepidopterele, dipterele, viespile, albinele, furnicile trec şi ele printr-o metamorfoză completă. La familia Meloidae dezvoltarea este hipermetabolă.[5]

Răspândire

Blue Mint Beetle
Chrysolina coerulans (Blue Mint Beetle). Gândacul Albastru de Mentă. Autor: Vladimir Maftei. Data: 6.09.2016. Locaţia: Bucureşti. Licenţa: Toate drepturile rezervate.

Coleopterele pot fi găsite aproape peste tot, cu excepţia Antarcticii şi a locurilor foarte înalte. Cele mai multe specii se găsesc în zona tropicală, dar cele mai multe exemplare se găsesc în zonele temperate.[6]

Mediu

Cele mai multe coleoptere sunt terestre, iar unele sunt acvatice. Cele mai puţine specii se regăsesc în mediul marin.[7]

Solitare şi gregare

Unele coleoptere (Carabidae, Cerambycidae, Curculionidae) sunt solitare. Altele (buburuzele,  Chrysomelidae, Tenebrionidae, Cleridae, Passalidae, Nitidulidae) sunt gregare şi pot fi găsite în grupuri.[8]

Hrană

Chrysomela sp. Autor: Vladimir Maftei. Data: 26.08.2016. Locaţia: Bucureşti. Licenţa: Toate drepturile rezervate.

Unele coleoptere (Carabidae-ground beetles, Staphylinidae, majoritatea coleopterelor din familia Coccinellidae-buburuzele) sunt prădătoare. Buburuzele se hrănesc cu insectele de pe plante, îndeosebi cu afide şi scale insects. Diving beetles se hrănesc cu mici insecte acvatice, mici broaşte şi mici peşti.

Cele mai multe coleoptere sunt fitofage. Unele coleoptere provoacă daune celor care practică agricultura şi pomicultura. Altele provoacă stricăciuni copacilor. Altele se hrănesc cu materialul hainelor sau covoarelor. Unele coleoptere se hrănesc cu textură animală uscată, provocând stricăciuni în muzee. Altele (Dermestes caninus) sunt folositoare ca mâncătoare de resturi animale: zoologii le folosesc pentru a curăţa scheletele animalelor. Unele coleoptere se hrănesc cu resturi vegetale şi animale. Alte coleoptere sunt parazite.[9]

Reproducere

În aproape toate cazurile reproducerea este sexuată, prin ouă. La unele specii reproducerea se face prin partenogeneză.[10]

Duşmani

Duşmanii coleopterelor: reptile, broaşte, unele specii de diptere sau viespi parazite, lilieci, păsări, păianjeni, libelule, etc.[11]

Apărare

Unele coleoptere (de exemplu weevils) cad de pe plante, se chircesc şi se prefac moarte. Gândacul viespe seamănă cu o viespe. Unele coleoptere (de exemplu bombardier beetles) emană diverse secreţii pentru a-şi îndepărta duşmanii. Gândacii tigru şi mulţi gândaci de pământ pot alerga foarte repede. Gândacii purice pot face sărituri uriaşe.[12]

Lumină

Cărăbuş verde
Protaetia aeruginosa. Autor: Vladimir Maftei. Data: 9.07.2017. Locaţia: Bucureşti. Licenţa: Toate drepturile rezervate.

Unele coleoptere (Lampyridae (fireflies), Phengodidae, Drilidae şi unele coleoptere din grupul Elateridae)  pot produce lumină.[13]

Excepţii

Checkered beetle
Trichodes quadriguttatus (Checkered beetle). Autor: Vladimir Maftei. Data: 15.07.2017. Locaţia: Bucureşti. Licenţa: Toate drepturile rezervate.

Unele coleoptere (de exemplu femelele unor specii de Lampyridae) nu au aripi.[14] Unele coleoptere nu au elitre.[15]

Recorduri

Coleopterul cu cea mai mare lungime a corpului este Titanus giganteus, care poate atinge şi 15 cm.[16]

Coleopterul cu cea mai mare dimensiune totală este Dynastes hercules, care poate atinge şi 17 cm.[17]

Bibliografie

Britannica, beetle, https://www.britannica.com/animal/beetle

Ghid sintetic pentru monitorizarea speciilor de nevertebrate de interes comunitar din România, https://www.researchgate.net/publication/281814588_Ghid_sintetic_pentru_monitorizarea_speciilor_de_nevertebrate_de_interes_comunitar_din_Romania pag 15

Lucian Pârvulescu-Sistematica şi biologia nevertebratelor celomate. Ghid practic (2011) https://biologie.uvt.ro/laboratoare/ghid_nevertebrate.pdf, pag 112-119

 

Articol înrudit

Coleoptere din România

 

Coleopter Coleopter Coleopter Coleopter Coleopter Coleopter Coleopter Coleopter Coleopter Coleopter

Please follow and like us:

Note subsol:

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.