Comerţul în România

Comerţul în România

Alimente scumpe

Ţăran român în drum spre târg în circa 1914. Autor: necunoscut. Licenţă: Domeniul Public.

Cea mai mare pondere a alimentelor în coşul de consum (33%) se înregistra în România în 2011.[1]

Creşteri de preţuri

România a înregistrat cele mai mari creşteri de preţuri (50%) din UE în perioada 2005-2012, dublu faţă de media europeană.[2]

România avea a doua cea mai mare creştere a preţurilor la alimente din UE, după Bulgaria, în 2011.[3]

Comerţul ilegal cu ţigări

Comerţul ilegal cu ţigări era de circa 18% în 2016, mult peste media europeană de 10%.[4]

Comerţul cu îmbrăcăminte

Fabricile româneşti produc îmbrăcăminte la preţuri derizorii, care apoi este vândută cu mari profituri de diverse firme. Cele mai mici salarii sunt în industria textilă. O cămaşă (sau o bluză) costa în 2012 un euro, o pereche de pantaloni 2,75 euro, o rochie 1,6 euro, un sacou 4 euro la poarta fabricii.[5]

Peşte

România se află pe primul loc în Europa din punctul de vedere al potenţialului piscicol, având o reţea hidrografică de 843 710 hectare. Cu toate acestea, este pe ultimul loc în UE la procesarea peştelui. Suprafaţa amenajată pentru piscicultură este de cca 85 000 hectare, din care cca 77 000 hectare de crescătorii piscicole şi cca 7900 hectare de pepiniere piscicole. Principalele specii de peşti crescute sunt: crap comun, caras, ciprinide asiatice (sânger, cosaş, novac), păstrăv-curcubeu, indigen, fântânel, şalău, ştiucă, somn. Producţia din acvacultură era de circa 17 000 tone anual. Au existat multe fabrici de conserve şi preparate din peşte până la sfârşitul anilor 90, dar au dat faliment. În 2012 existau circa 100 de unităţi mici de procesare primară a peştelui şi de producere de semiconserve şi 2 unităţi mari (Negro 2000 SRL din Bucureşti şi Ocean Fish SRL din Afumaţi, judeţul Ilfov). Dar cele 2 unităţi mari se bazează în principal pe importuri şi în mică măsură pe producţia internă pentru că peştele importat are o calitate mai bună iar conservele sunt mult mai ieftine.[6]

Principalele specii pescuite din apele interioare au fost în 2005 următoarele : caras (47%), plătică (14%), scrumbie de Dunăre (11%), crap (5%), babuşcă (4%), somn (2%), şalău (2%) şi ştiucă(2%).[7]

90% din peştele consumat în România (120 000 tone) este importat.

Din cele 7-8 specii de peşti cu valoare comercială din Marea Neagră, doar şprotul poate fi exploatat durabil.[8]

Densitatea de spaţii comerciale

România deţinea unul din ultimele locuri din Europa cu privire la densitatea de spaţii comerciale, cu 104 metri pătraţi la mia de locuitori, în 2017. Norvegia deţinea primul loc, cu 921 metri pătraţi/mia de locuitori.[9]

Please follow and like us:

Note subsol:

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.