Creștinism

Creștinism

Rezumat

Iisus Hristos, icoană, pictură de Andrei Rubliov, detaliu, chip
Mântuitorul. Pictor: Andrei Rubliov (1360-1430, canonizat sfânt în 1988).Data: începutul secolului al XV-lea, cca 1410. Tehnica: Tempera pe lemn. Dimensiuni: 158 cm/106 cm (întreaga icoană)
Locaţia actuală: Galeria Tretyakov, Moscova, sala 60, https://www.tretyakovgallery.ru/en/collection/_show/image/_id/2595
Sursa/fotograful: Google Art project. Licenţă: Domeniul Public

Creștinismul este singura religie adevărată dintre religiile lumii. Iisus Hristos este întemeietorul creștinismului. Biblia este cartea sacră a creștinilor.

Între religii

Creștinismul este singura religie care conține adevărurile fundamentale despre creatorul lumii, crearea universului, istoria umanității, condiția umană și a celorlalte ființe și sfârșitul istoriei. Celelalte religii sunt doar niște rătăciri ale spiritului uman.

Întemeietor

Iisus Hristos este întemeietorul creștinismului. Creștinismul se bazează pe mesajul și faptele lui Iisus Hristos, narate de cei 4 evangheliști (Matei, Luca, Marcu și Ioan). Iisus nu a scris nimic.

Monoteism

Creștinismul este o religie monoteistă, care se bazează pe credința în Dumnezeul evocat în Biblie. Catolicii și ortodocșii cred în Dumnezeu, care este unic, dar întreit în persoane, adică în Sfânta Treime (Dumnezeu Tatăl, Duhul Sfânt și Iisus Hristos).

Doctrina

Creația universului și a omului

Dumnezeu a creat universul și apoi l-a creat pe Adam din pământ (trupul) și suflare de viață (sufletul nemuritor), după asemănarea Sa și apoi pe Eva din coasta lui Adam pentru a-i fi ajutor potrivit. Au fost așezați în grădina raiului. Deși au fost avertizați să nu mănânce din pomul cunoașterii binelui și răului pentru că vor muri, Eva a fost ispită de Satan (șarpele) și a mâncat și apoi i-a dat și lui Adam să mănânce și a mâncat și el. Atunci Dumnezeu i-a izgonit din grădina raiului. Așa a început istoria umanității.(Facerea, cap 1-3)

Îngeri

Îngerii sunt duhuri bune, mesageri ai lui Dumnezeu, vestitori ai viitorului (Fac19.13, Lc1.8-25, Lc1.26-38), sfătuitori (Fac19.12-13, Mt1.18-24, Mt2.13-21, etc), ajutători (Daniel cap 3.12-29, Daniel 6.23, 3Regi 19.3-8, FA 5.19, FA12.7-11), vindecători (Ioan 5.4), care uneori îi pedepsesc pe necredincioși. (Fac19.11, 4Regi 19.20-37, 2Cron32.21, Ps78.42-49-51, FA7.21).

Diavoli

Diavolii, conduși de Satan, sunt duhuri rele, necurate, șirete (Fac 3.1), care au fost inițial îngeri, dar s-au răzvrătit împotriva lui Dumnezeu (Iuda 1.6-8) și au fost alungați din cer (Lc 10.18). Ei ispitesc pe oameni să facă diverse rele pentru a ajunge în iad, acolo unde vor ajunge și ei la sfârșitul veacurilor ( Mt 25.41, Apoc 20.10). Diavolul este „Dumnezeul veacului acestuia (2 Cor 4.4).

Oamenii pot lupta contra ispitelor prin veghe și rugăciune(Mt 26.41), post (Mt 17.21) și pot reuși numai cu ajutorul lui Dumnezeu.

Decalog

Decalogul (cele 10 Porunci, primite de Moise de la Dumnezeu pe Muntele Sinai) este esențial în creștinism. Decalogul interzice închinarea la dumnezei străini (1) sau la idoli (2), luarea în deșert a numelui lui Dumnezeu (3), uciderea (6), adulterul (7), furtul (8), mărturisirea strâmbă împotriva aproapelui (9) și poftirea la ceea ce aparține aproapelui (10) și îndeamnă la respectarea zilei de odihnă (una din cele 7 zile ale săptămânii) (4) și la cinstirea părinților (5).(Exod 20.1-17)

Cele mai mari 2 porunci

Cele mai mari 2 porunci ale creștinismului, care rezumă Legea și prorocii, sunt iubirea lui Dumnezeu (care înseamnă respectarea poruncilor Sale (1Ioan 5.3, 2Ioan1.6, 1Ioan2.5, Ioan14.15, Ioan14.21, Ioan 14.23), cele mai importante fiind cele din Decalog) și iubirea aproapelui (care înseamnă ajutorarea materială și spirituală a celor în nevoie), așa după cum spune chiar Iisus.(Mt 22.36-40)

Principiul reciprocității

Moralitatea creștină, arată Iisus, se poate reduce la principiul reciprocității: ce nu vrei să ți se facă ție să nu faci nici tu nimănui. (Mt7.12, Lc6.31)

Obținerea mântuirii

Mântuirea se obține prin credință (în adevărurile creștinismului) și fapte bune (care înseamnă ajutorarea celor în nevoie). Dumnezeu va răsplăti pe fiecare după faptele lui (Prov 12.14, 24.12, Ps 27.6, Mt 16.27, Apoc 2.23).

Sufletul, valoare supremă

Curățenia inimii este cel mai important lucru pentru creștini pentru că ea mântuiește sufletul omului, adică îl duce în rai, unde va vedea pe Dumnezeu, a spus Iisus(Mt 5.8). Iisus învaţă că sufletul are cea mai mare valoare, mai mare decât a întregii lumi materiale:,,Ce-i va folosi omului dacă va câştiga lumea întreagă, dar sufletul şi-l va pierde? (Mat16.26, Mc8.36-37).

Cele 9 fericiri

Cele 9 fericiri evocate de Iisus în Predica de pe Munte sunt esențiale în creștinism pentru că ne arată care sunt virtuțile care ne pot trimite în rai. Iisus afirmă că cei smeriţi, cei ce plâng pentru păcatele lor, cei blânzi, cei drepţi, cei milostivi, cei curaţi cu inima, cei împăciuitori, cei prigoniţi pentru dreptate şi cei ocărâţi şi prigoniţi din pricina lui Hristos vor intra în rai, având parte de plată multă în ceruri (Mat 5.1-12).

Virtuți

Virtuțile pot fi: virtuți teologice (cele 3: iubirea, credința și nădejdea cf 1Cor 13.13) și virtuți morale (smerenie, înțelepciune, milă (inclusiv acordarea zeciuielii, susținută de însuși Iisus, cf Mt 23.23), dreptate, iertare, blândețe, răbdare, hărnicie, pace, mulțumirea către Dumnezeu, stăruință în bine, ascultarea în Domnul de părinți, fidelitatea în căsătorie, pocăința, etc).

Păcate

Păcatele se pot clasifica în: cele 7 păcate capitale stabilite de Sfântul Grigorie cel Mare în sec al VII-lea [1]  (mândria, iubirea de arginți, invidia, desfrânarea, lăcomia (de mâncare și băutură), mânia și lenea), păcate împotriva Duhului Sfânt (păcate împotriva credinței: necredința, nepăsarea față de adevărurile creștine, închinarea la dumnezei străini, idolatria, superstiția, vrăjitoria, ghicitoria; păcate împotriva nădejdii: deznădăjduirea în mila şi bunătatea lui Dumnezeu, încrederea nesocotită în bunătatea lui Dumnezeu), păcate strigătoare la cer (uciderea, homosexualitatea, asuprirea orfanilor, văduvelor, străinilor, întârzierea sau oprirea plăţii lucrătorilor), alte păcate (furtul, jocurile pe bani, nedreptatea, nesocotirea părinților, nesăbuința, lovirea, fumatul, consumul de droguri), păcatele limbii (minciuna, mărturia mincinoasă, cearta, bârfa, limbuţia, indiscreția, cârtirea, hula, limba batjocoritoare, lingușirea şi altele).

Învierea morților

Învierea cu trupul a lui Iisus reprezintă baza credinței în învierea morților.(1Cor 15.12-23)

Legea Nouă și Legea Veche

Legea cea nouă (Mt26.28, Mc14.24) adusă de Iisus păstrează învățăturile Vechiului Testament, dar renunță la ritualurile iudaismului (de exemplu sacrificiile de animale, circumcizia, regimul alimentar bazat pe distincția dintre animalele curate și cele necurate, etc). În același timp, erau adâncite și completate aceste învățături cu mesajul lui Iisus și cu experiența Sa (moartea și învierea după 3 zile). Mântuitorul învaţă că El a venit nu să strice Legea veche ebraică şi proorocii, ci să le desăvârşească. (Mt5.17)

Rugăciuni

Cele mai importante rugăciuni ale creștinilor sunt: Tatăl Nostru (Rugăciunea Domnească) (Mt.6.9-13), Rugăciunea Inimii (care se bazează pe rugăciunea vameșului Lc 18.13).

Taine

Toți creștinii, indiferent de confesiune, admit cel puțin 2 taine: botezul (Iisus spune: ,,De nu se va naşte cineva din apă şi din Duh, nu va putea să intre în împărăţia lui Dumnezeu Ioan 3.5) și spovedania (Mt.16,19, Iac 5.16). Ortodocșii și catolicii susțin existența a 7 taine (botezul, mirungerea, căsătoria, spovedania, împărtăşania, Sfântul Maslu şi preoţia).

Botez

Botezul catolic se face prin stropire, la ortodocși prin scufundare în apă.

Împărtășanie

La ortodocși împărtăşania este condiţionată de spovedanie, la celelalte confesiuni nu.

La ortodocși și catolici împărtăşania (cuminecarea) se face cu pâine şi vin, care se transformă în mod real (fizic) în trupul şi sângele Domnului. La protestanți împărtăşirea este doar simbolică sau spirituală, având un rol comemorativ.

La împărtăşanie catolicii folosesc azima (pâine nedospită). Ortodocşii folosesc pâinea dospită.

Căsătorie, divorț, împăcare, recăsătorire

Creștinismul susține căsătoria dintre un bărbat și o femeie. Catolicii nu admit divorțul și nici recăsătorirea. Ortodocşii admit divorţul în anumite situaţii canonice [2]   şi recăsătorirea până la a treia oară. Femeia care s-a despărțit de bărbatul său trebuie să rămână nemăritată sau să se împace cu bărbatul său.(1 Cor 7.11)

Post

Catolicii admit posturile lacto-vegetariene. Ortodocşii admit posturile vegetariene. Catolicii și ortodocșii țin post miercurea și vinerea. Perioadele de post sunt parțial diferite la catolici și ortodocși. La protestanți postul este facultativ.

Moaște

Catolicii și ortodocșii cred în puterea moaștelor, protestanții nu. Biblia relatează cazul învierii unui mort de puţină vreme, care a fost aruncat peste moaştele prorocului Elisei, mort în urmă cu un an (4 Regi 13.20-21).

Crez

Crezurile catolice, protestante și ortodoxe prezintă unele diferențe.

Simboluri

simbol creştin
Păuni cu cruce. Autor: krystianwin. Licenţa: CC0 Creative Commons. Sursa: Pixabay, https://pixabay.com/ro/p%C4%83s%C4%83ri-cultur%C4%83-nici-un-om-animale-3250962/

Simbolurile creștinilor sunt crucea și peștele.

Icoane, cruce

icoană, pictură bizantină din sec al VI-lea
Fecioara Maria cu Pruncul
Autor: pictor bizantin necunoscut
Data: secolul al VI-lea
Locaţie: Bohdan and Varvara Khanenko National Museum of Arts, Kiev, Ucraina
Sursa: http://www.icon-art.info/masterpiece.php?lng=ru&mst_id=1833

Catolicii și ortodocșii se închină la icoane (la persoanele din icoane) și cruce, protestanții nu.

Lăcașuri de cult

Bisericile sunt lăcașurile de cult ale creștinilor. Bisericile catolice și ortodoxe au cruce, cele protestante nu.

Sărbători

Ou încondeiat cu cruce şi 4 ouă roşii, Paşti, Învierea Domnului, tradiţie românească
Ou încondeiat cu cruce şi 4 ouă roşii. Autor: Vladimir Maftei. Data: 25.04.2014. Licenţă: Toate drepturile rezervate

Cele mai mari sărbători creștine sunt: Paștele (Învierea, dată variabilă, în zile diferite la catolici și ortodocși) și Crăciunul. (Nașterea Mântuitorului, pe 25 decembrie). Alte sărbători mari: Rusaliile (Pogorârea Duhului Sfânt), Adormirea Maicii Domnului, Boboteaza (Botezul Domnului), Buna Vestire, Floriile (Intrarea lui Iisus în Ierusalim), Înălțarea Domnului, Schimbarea la Față.

Sfinți

Cei mai mari sfinți ai creștinismului sunt: Iisus Hristos, Fecioara Maria, Ioan Botezătorul, apostolii, patriarhii, profeții, Sf. Ioan Gură de Aur, Vasile cel Mare, etc. Ortodocșii și catolicii au calendare cu sfinți, protestanții nu. Calendarele ortodoxe și catolice sunt parțial diferite, având doar unii sfinți comuni.

Patriarhi

Patriarhi: Avraam, Isaac, Lot, Iacov, Iosif, Noe, Moise.

Profeți

Profeți (prooroci) (cei mai mulți au scris cărți care se regăsesc în Vechiul Testament): Isaia, Ieremia, Iezechiel, Daniel, Osea, Amos, Miheia, Ioil, Avdie, Iona, Naum, Avacum, Sofonie, Agheu, Zaharia, Maleahi, Natan, Ioan Botezătorul.

4 evangheliști

Cei 4 evangheliști sunt: Matei, Marcu, Luca și Ioan.

Apostoli

Apostoli biblici: cei 4 evangheliști (Matei, Marcu, Luca, Ioan), Petru, Pavel, Iacov, Iuda (care au scris epistolele aflate în Noul Testament).

Regi

Regi buni: Ezechia, Iosia, David, Solomon.

Sfinți Părinți

Sfinți Părinți (în ortodoxie): Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Grigore Teologul, Sf. Grigore Palama, Dionisie Areopagitul, Sf. Efrem Sirul, Sf. Isaac Sirul, Sf. Ioan Casian, Sf. Ioan Scărarul, Sf. Maxim Mărturisitorul, etc

Sfinți Părinți (în catolicism): Sf. Ambrozie, Sf. Ieronim, Sf. Augustin, Sf.Grigore cel Mare, etc

Preoți

Preoții sunt cei care oficiază slujbele în biserici. Catolicii susțin papalitatea, ortodocșii și protestanții nu. Preoții romano-catolici trebuie să fie în mod obligatoriu necăsătoriți. Ierarhii ortodocși trebuie să fie monahi.

Mijlocitori

Ortodocșii și catolicii cred în mijlocirea sfinților și a Fecioarei Maria. Protestanții admit doar mijlocirea lui Iisus Hristos (Solus Christus-,,doar Hristos”), iar gloria îi revine doar lui Dumnezeu (Soli Deo Gloria-,,glorie doar lui Dumnezeu”).

Sursele adevărului

Cartea sacră a creștinilor este Biblia (Sfânta Scriptură). Biblia este o sursă de adevăr pentru că este insuflată de Dumnezeu: ,,Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu” (2 Tim 3.16). Biblia este alcătuită din Vechiul Testament și Noul Testament. Protestanții admit doar autoritatea Bibliei. Ortodocșii și catolicii recunosc și autoritatea Sfintei Tradiții (concepută diferit de catolici și ortodocși, cu unele puncte comune).

Protestanții folosesc Biblia ebraică (masoretică). Catolicii și ortodocșii folosesc Septuaginta. Vechiul Testament a fost tradus în limba greacă sub numele de Septuaginta, în vremea lui Ptolemeu Filadelful (sec al III-lea î.Hr.), la Alexandria, în Egipt, de către 72 de învăţaţi. În sec al IV-lea, Biblia a fost tradusă în întregime în limba latină de către Sf.Ieronim, primind apelativul de Vulgata.

Răspândire

Creștinismul este cea mai răspândită religie de pe glob. Cca 32% din oamenii de pe glob se declarau creștini în 2021. Catolicii reprezintă cca 51% din creștini, protestanții reprezintă cca 35-40%, ortodocșii 12%.

Continente

Cei mai mulți creștini se aflau în America Latină (95%), America de Nord (75%), Europa (75%, Africa (50%), în 2021. Cei mai puțini creștini se aflau în Asia (8%).

Localizare

Creștinismul s-a născut în Iudeea (Israelul de azi). Apostolii au răspândit credința în alte părți ale lumii.

Persecuție și legalitate

Creștinii au fost aspru și pe scară largă persecutați până la Edictul de la Milano, din 313, al lui Constantin cel Mare, prin care religiile din Imperiul Roman, inclusiv creștinismul, deveneau legale.

Persecuțiile contra creștinilor au continuat în istorie. Peste 360 de milioane de creștini (1 creștin din 7) din 76 țări au fost „grav persecutați și discriminați” din cauza credinței lor în 2022.

În 2022, 5621 de creștini au fost uciși, față de 5898 în 2021. Organizația Open Doors a numărat „4542 de creștini reținuți” (dintre care 1750 în India), față de 4277 în 2021, și „5259 de creștini răpiți” (dintre care 4726 în Nigeria), față de 3829 în 2021. Numărul total de biserici închise, atacate sau distruse a fost de 2110, în scădere față de 5110 în 2021.

Cele mai vitrege țări pentru creștini erau în 2022: Coreea de Nord, Afganistan, Somalia, Yemen, Eritreea, Libia, Nigeria, Pakistan, Iran, Afganistan și Sudan.[3]

Erezii și concilii ecumenice

Din secolul al 3-lea au apărut diverse secte și erezii, care au fost condamnate la conciliile ecumenice. Protestanții nu admit autoritatea conciliilor ecumenice. Ortodocșii admit autoritatea primelor 7 concilii ecumenice, din sec. 4-8. Catolicii admit autoritatea tuturor conciliilor ecumenice, în număr de 21.

Marea Schismă

În 1054 s-a produs Marea Schismă între Biserica Bizantină (Răsăriteană) și Biserica Romană (Occidentală, Apuseană), care se anatemizează și se excomunică reciproc. Actul a fost anulat în 1965.

Reforma

În secolul al 16-lea, protestantismul (Luther, Calvin, Zwingli, etc) se desprinde din catolicism. Apar biserici luterane, calviniste, anglicane, prezbiteriene.

Fărâmițare

Ulterior apar alte culte reformate și sectante: adventiștii, baptiștii, unitarienii, mormonii, penticostalii, martorii lui Iehova, etc.

Cei adormiți

Ortodocșii, catolicii și o parte din protestanți îi îngroapă pe cei adormiți, respectând cuvântul Domnului: „pământ ești și în pământ te vei întoarce” (Fac 3, 19). Unii protestanți recurg la incinerare.

Folos

Folosul creștinismului este acela de a ne îndruma și ajuta pentru a ajunge în rai, alături de Iisus Hristos și sfinți și de toți oamenii care s-au mântuit.

Bibliografie

https://www.bibliaortodoxa.ro/

Biblia, traducere și introducere de Valeriu Anania http://www.dervent.ro/biblia.php

https://basilica.ro/constantin-cel-mare-si-edictul-de-la-milan-2/

https://dexonline.ro/definitie/cre%C8%99tinism/definitii

https://www.hotnews.ro/stiri-opinii-24856931-crestinismul-global-cifre-cateva-comentarii.htm

https://www.hotnews.ro/stiri-international-26027213-peste-360-milioane-crestini-grav-persecutati-discriminati-din-cauza-credintei-lor-care-este-cea-mai-rea-tara-pentru-crestini.htm

https://doxologia.ro/inhumare-incinerare

https://www.crestinortodox.ro/religie/incinerarea-mortilor-teologia-ortodoxa-69379.html

Corneliu Muha- Religie, clasa a XII-a, Auxiliar didactic pentru elevi, Editura Sf.Mina, 2012, Iaşi, Creştinismul: diferenţe confesionale, pag 28-31

https://dexonline.ro/definitie/ortodoxie

https://dexonline.ro/definitie/catolicism/definitii

http://www.credinta-catolica.ro/micul-catehism-euharistic/

https://dexonline.ro/definitie/protestantism/definitii

 

Creștinism Creștinism Creștinism Creștinism Creștinism Creștinism Creștinism Creștinism Creștinism Creștinism Creștinism Creștinism Creștinism Creștinism Creștinism Creștinism Creștinism Creștinism Creștinism Creștinism Creștinism Creștinism Creștinism Creștinism Creștinism Creștinism Creștinism Creștinism Creștinism Creștinism Creștinism Creștinism Creștinism Creștinism Creștinism Creștinism

Please follow and like us:

Note subsol:

  • 1. O’Neil, Arthur Charles. „Sin.” The Catholic Encyclopedia. Vol. 14. New York: Robert Appleton Company, 1912. <http://www.newadvent.org/cathen/14004b.htm>.
  • 2. https://www.crestinortodox.ro/morala/motive-divort-acceptate-biserica-ortodoxa-70818.html
  • 3. https://www.hotnews.ro/stiri-international-26027213-peste-360-milioane-crestini-grav-persecutati-discriminati-din-cauza-credintei-lor-care-este-cea-mai-rea-tara-pentru-crestini.htm

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.