Crustacee din România

Crustacee din România

Raci

Generalități

Racii sunt cele mai mari nevertebrate din România.[1] Racii autohtoni nu suportă poluarea chimică.[2]

Specii de raci

Racul de ponoare

Racul de ponoare (Austropotamobius torrentium)
Racul de ponoare (Austropotamobius torrentium). Autor: Christoph Leeb. Data: 14 iulie 2007. Licenţa: GNU Free Documentation License, Version 1.2 or any later version published by the Free Software Foundation; with no Invariant Sections, no Front-Cover Texts, and no Back-Cover Texts

Racul de ponoare (Austropotamobius torrentium) poate fi găsit în apele curgătoare curate (izvoare, pâraie), dar şi în râuri şi în lacurile din zona montană. Este foarte vulnerabil la poluare şi la deficitul de oxigen. Speciile nord-americane (de ex. Pacifastacus leniusculus) introduse în Europa sunt un real pericol pentru racul de ponoare. Aria de răspândire în România cuprinde zona montană şi submontană de sud-vest până la Valea Jiului şi Munţii Apuseni.[3][4]

Racul de râu

Racul de râu (Astacus astacus) trăieşte în izvoare, pâraie, râuri şi lacuri curate din zona montană şi submontană. Este activ mai ales noaptea. Este sensibil la încălzirea apei corelată cu deficitul de oxigen. Poate fi găsit în aproape toată România cu excepţia zonei de câmpie şi cea a munţilor înalţi.[5]

Racul de lac

Racul de lac (Astacus leptodactylus)
Racul de lac (Astacus leptodactylus). Autor: Neil Phillips. Data: 1 octombrie 2007. Licenţa: CC Attribution 2.0 Generic (CC BY 2.0)

Racul de lac (Astacus leptodactylus) poate fi găsit în râurile mari şi în lacuri în zonele de câmpie, dar şi în apele salmastre şi cele de mare. Coabitează în puţine locuri cu racul de râu (Astacus astacus). Coabitează cu racul dungat (Orconectes limosus) în Dunăre. Este rezistent la deficitul de oxigen, putând trăi câteva zile în afara apei la temperaturi scăzute, ceea ce şi face uneori în căutarea hranei. Dacă îşi rupe un cleşte îi va creşte altul mai mic.[6]

Racul dungat

Racul dungat (Orconoctes limosus)
Racul dungat (Orconoctes limosus). Autor: Ansgar Gruber. Data: 10 August 2016. Licenţa: Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 International

Racul dungat (Orconoctes limosus), specie străină, a fost semnalat în Dunăre în România. Este foarte rezistent la deficitul de oxigen şi la calitatea proastă a apei. Are o capacitate reproductivă mare, împerechindu-se toamna, primăvara şi chiar şi iarna. Dezvoltarea este rapidă, juvenilii devenind independenţi după 6-7 săptămâni.[7]

Crevete

Creveta de iarbă

Palaemon adspersus
Creveta de iarbă (Palaemon adspersus). Autor: Ar rouz. Data: 26 martie 2016. Licenţa: CC Attribution-Share Alike 4.0 International license.

Creveta de iarbă (Palaemon adspersus) este cea mai răspândită crevetă din Marea Neagră. Se întâlneşte printre alge şi în câmpurile cu zosteră. Femela, de 55-60 mm, este puţin mai mare decât masculul. Este o specie care migrează, iarna retrăgându-se până la adâncimi de 35-45 m. Creveta de iarbă se găseşte şi în lagunele litorale.

Creveta de piatră

Palaemon elegans
Creveta de piatră (Palaemon elegans). Autor: Muscari. Data: 8 iunie 2009. Licenţa: GNU Free Documentation License, Version 1.2 or any later version published by the Free Software Foundation; with no Invariant Sections, no Front-Cover Texts, and no Back-Cover Texts

Creveta de piatră (Palaemon elegans) are lungimea de cca 50 mm. Este carnivoră, ea mâncând resturi animale. Obişnuieşte să stea în locuri luminate, pe pereţii laterali ai stâncilor acoperite de alge. Nu coboară în adâncime mai mult de 5-10 m. Specia este întâlnită şi în lagunele litorale.

Creveta de nisip

Creveta de nisip (Crangon crangon) se găseşte de obicei în locurile cu nisip fin şi mâl şi mai rar în zonele stâncoase. Are 6-7 cm lungime. Poate trăi şi în ape de mică adâncime, dar poate ajunge şi la 100 m adâncime. Culoarea sa variază în funcţie de mediul în care se află.

Pandalus latirostris

Pandalus latirostris este o crevetă originară din Marea Japoniei, fiind adusă de specialiştii sovietici în nord-vestul Mării Negre. De acolo s-a răspândit şi în alte zone. Are până la 13 cm. Femela este mai mare decât masculul.[8]

Bibliografie

Ghid sintetic pentru monitorizarea speciilor de nevertebrate de interes comunitar din România, pag 32, http://www.crayfish.ro/anexe/ghid_sintetic_monitorizare_nevertebrate.pdf

Pârvulescu L. (2009): Racii din Romania (ver. 1.2), http://crayfish.ro, http://www.crayfish.ro/leptodactylusRO.html

Pârvulescu L. (2009): Racii din Romania (ver. 1.2), http://crayfish.ro,  http://www.crayfish.ro/limosusRO.html

https://ecomareaneagra.wordpress.com/ecosistemul/animalia/crustacea/

 

Crustacee din România Crustacee din România Crustacee din România Crustacee din România Crustacee din România Crustacee din România

Please follow and like us:

Note subsol:

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.