Crustaceu

Crustaceu

Rezumat

Palaemon adspersus
Creveta de iarbă (Palaemon adspersus). Autor: Ar rouz. Data: 26 martie 2016. Licenţa: CC Attribution-Share Alike 4.0 International license.

Crustaceele (sau crustacei; singular crustaceu; cf. lat. crusta – crustă) sunt artropode acoperite de crustă, majoritatea acvatice, multe dintre ele microscopice, răspândite pe întreg globul. Unele dintre ele (racul, crabul, homarul) au cleşti. Unele din ele (racul, crabul, homarul, creveta) sunt o sursă de hrană pentru oameni, altele sunt folosite ca hrană pentru creşterea peştilor şi a altor crustacee. Crustaceele mici sunt o sursă de hrană pentru peşti, balene, etc. Unele specii de crevete sunt crescute în acvarii precum peştii exotici.

Crustă

Racul dungat (Orconoctes limosus)
Racul dungat (Orconoctes limosus). Autor: Ansgar Gruber. Data: 10 August 2016. Licenţa: Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 International

Crustaceele sunt artropode acoperite de o crustă chitinoasă impregnată cu calcar.[1]

Reprezentanţi

Ocypode
Crabul fantomă (Ocypode). Licenţă: CC0 Creative Commons. Sursa: Pixabay

Reprezentanţii crustaceelor sunt: crabul, racul, homarul, langusta, creveta, puricele de apă (Daphnia), ciclopul,[2] krillul, [3]Calanus finmarchicus, amphipods, etc. Există foarte multe specii de crustacee mici şi foarte mici răspândite  peste tot, cum sunt insectele pe uscat.[4]

Structura corpului

Crustaceele au cefalotorace cu 2 perechi de antene (mustăţi) şi 5 perechi de apendice şi abdomen segmentat. [5]La unele specii (racul, crabul, homarul, etc) prima pereche de apendice poartă cleşti. [6]Unele picioare sunt folosite pentru înotat, altele pentru târâre, apucare, sărire, transfer de spermă, îngrijirea ouălor, capturare, manevrarea unor bucăţi mari de hrană.[7]

Mediu

brine shrimp
Artemia salina (Brine Shrimp). Autor: Gabriel. Data: 14 iulie 2011. Locaţia: Lacu Sărat, Brăila. Licenţă:Attribution 2.0 Generic (CC BY 2.0. Sursa: Flickr, https://www.flickr.com/photos/cod_gabriel/6039511662/in/photolist-8RaJAq-hoNyfe-rgnVbM-8t4xZ4-8t4yrc-8t4yic-8t7z33-8t4yHr-acG5pq-8t4yAr-RkmSCu-RyQGcD-QZmF1Q-Ro1MZn-KC5cpD-RvepUh

Cele mai multe crustacee sunt acvatice. Altele trăiesc şi în apă şi pe uscat (crabii de coastă) Există însă şi specii terestre (crabul nucii de cocos, woodlice). Unele crustacee trăiesc în apă sărată (majoritatea crustaceelor), altele în apă dulce (amphipods, Daphnia).[8] Crabii-fantomă (Ocypode) pot atinge viteze remarcabile pe uscat. O specie de crab (Aratus) se poate căţăra şi în copaci.[9]

Sensibilitatea olfactivă

Pe antenele crustaceelor se găsesc tuburi olfactive.[10]

Locomoţia

La crustaceele acvatice locomoţia se realizează prin înot, iar la crustaceele terestre prin târâre. În ambele cazuri crustaceele se folosesc de apendici şi de abdomen. Racii se deplasează şi înapoi, prin mişcările bruşte ale abdomenului.[11]

Respiraţia

Daphnia mendotae cu ouă. Autor: NOAA Great Lakes Environmental Research Laboratory. Data: 15 mai 2013. Licenţă:Attribution-ShareAlike 2.0 Generic (CC BY-SA 2.0. Sursa: Flickr.

Respiraţia se realizează prin tegument la unele specii de crustacee (dafnii, ciclopi) sau prin branhii la alte specii.[12]

Hrana

Unele specii se hrănesc cu resturi din apă, altele sunt omnivore sau carnivore.[13]. Există specii de crustacee parazite (specii copepod, isopode).[14]

Importanţă

Krill. Autor: Beth Simmons. Data: 24 ianuarie 2010. Licenţă: Attribution-ShareAlike 2.0 Generic (CC BY-SA 2.0. Sursa: Flickr.

Racul, homarul, crabul, creveta sunt consumate de oameni în multe părţi ale lumii.

Krillul şi crustaceele Copepods sunt foarte importante pentru hrana multor vietăţi acvatice (peşti, balene, etc)

Puricii de apă (Daphnia magna) şi Artemia salina sunt folosiţi ca hrană în acvarii şi bazine. Larvele de Artemia salina sunt folosite ca hrană pentru crustaceele crescute în captivitate.[15]

Circulaţia

Rac. Autor: Ullrich Mühlhoff. Uploader: Cornelius Herget. Data: 9 iunie 2005. Licenţă: GNU Free Documentation License, Version 1.2 or any later version published by the Free Software Foundation; with no Invariant Sections, no Front-Cover Texts, and no Back-Cover Texts. Sursa: Wikimedia Commons.

Unele crustacee nu au inimă.[16]

Recorduri

Cel mai mare şi mai greu crustaceu de uscat este crabul nucii de cocos. Poate ajunge la 4,1 kg şi o anvergură a piciorului de 1 m (măsurat pe 6 mai 2014).[17]

Un homar, care avea o vârstă estimată la 132 de ani, a fost eliberat după 20 de ani de captivitate.[18]

Bibliografie

Manual de Biologie, clasa a X-a, pag 14, 45, 62, 87, Editura Didactică şi Pedagogică, 1994

Manual de Biologie, clasa  a IX-a, pag 52, Editura Corint, 2008

Oxford Paperback Encyclopedia, crustacean,

Britannica, https://www.britannica.com/animal/crustacean

Encarta, http://web.archive.org/web/20090411044244/http://encarta.msn.com:80/encyclopedia_761577903/Crustacean.html

Crustaceu Crustaceu Crustaceu Crustaceu Crustaceu Crustaceu Crustaceu Crustaceu Crustaceu Crustaceu Crustaceu Crustaceu Crustaceu Crustaceu Crustaceu Crustaceu Crustaceu Crustaceu Crustaceu Crustaceu

Note subsol:

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.