Cutremurele în România

Cutremurele în România

Citare

Dacă vreţi să citaţi acest articol copiaţi textul de mai jos, adăugând la sfârşit data citării:

Enciclopedie.info, Cutremurele în România, http://www.enciclopedie.info/cutremurele-in-romania/, (data citării)

România

România a avut cele mai multe victime la cutremure din lume în ultima sută de ani. Bucureştiul este cea mai periculoasă capitală din lume în caz de cutremur.[1]În România există 26 000 de apartamente nesigure la cutremur.[2]În România existau 607 de clădiri cu risc seismic I, din care mai mult de jumătate erau în Bucureşti (183 la categoria pericol public, 173 la categoria risc I de risc seismic).[3]75% din români ar avea de suferit în caz de cutremur.[4]Doar 79 de clădiri au fost consolidate în Bucureşti până în martie 2017.[5]

Cele mai vulnerabile oraşe din România la cutremur sunt: Iaşi, Focşani, Bucureşti, Olteniţa dar şi Galaţi, Brăila, Tulcea, Ploieşti, Braşov, Făgăraş, Constanţa.[6]

Legislaţie

În martie 2017 legislaţia nu permitea evacuarea forţată a locuitorilor imobilelor cu risc seismic în vederea consolidării clădirilor.[7]

Bucureşti

În Bucureşti, în 2016 existau circa 773 de clădiri cu diverse grade de risc seismic, din care circa 180 erau considerate pericol public.[8]Doar 79 de clădiri au fost consolidate în Bucureşti până în martie 2017.[9]

Doar 79 de imobile au fost consolidate în Bucureşti după Revoluţia din decembrie 1989, din care 20 din surse publice locale, iar restul pe banii proprietarilor. În martie 2017 existau 174 clădiri încadrate la risc seismic I şi pericol public şi 173 clădiri la risc seismic I fără pericol public. Au fost depuse documentaţiile legale de către asociaţiile de proprietari pentru 62 de clădiri din cele 174 de clădiri care prezintă pericol public, dar doar pentru 8 imobile au fost încheiate contracte de execuţie a lucrărilor de consolidare şi la numai 2 sunt deschise şantiere. Pentru alte 21 de imobile sunt elaborate proiectele de consolidare, iar pentru 19 dosarele proprietarilor sunt incomplete. În martie 2017 existau 330 clădiri cu risc seismic II, 95 cu risc seismic III şi 6 clădiri cu risc seismic IV. Primăria Bucureştiului a pus la dispoziţia bucureştenilor care doresc să-şi consolideze locuinţele 128 de apartamente în două blocuri din P-ţa Naţiunilor Unite. 41 de apartamente din cele 128 erau ocupate în martie 2017.[10]

Consolidarea/reabilitarea monumentelor istorice

Primăria Bucureştiului a consolidat/reabilitat monumente istorice de interes public precum Hanul Gabroveni, Casa Cesianu, Muzeul ,,Nicolae Minovici”, Observatorul Astronomic ,,Vasile Urseanu”, sediul vechi al Primăriei Capitalei, Centrul unic de informare de pe bulevardul Elisabeta, Arcul de Triumf. Au fost consolidate şi două teatre: Teatrul Constantin Tănase şi Teatrul Evreiesc.[11]

Şcoli

Primăria Bucureştiului a reabilitat și consolidat 100 de şcoli în cadrul programului ,,Reabilitarea Infrastructurii Educaționale din București”, co-finanțat de BEI.[12]

Cutremure în România

Cea mai veche referinţă a unui cutremur în România este pentru un cutremur din anul 455. Cel mai vechi cutremur cu dată certă de pe teritoriul României este cel din 29 august 1471, cu o magnitudine de 7,5. Din 1471 şi până acum au avut loc 16 cutremure cu magnitudinea de peste 7 în România.[13](546 ani: 16=cca 34; deci un cutremur de peste 7 grade pe scara Richter la fiecare 34 de ani, în medie).

Cutremurul din 1802

Cutremurul din 26 octombrie 1802 (14 octombrie pe stil vechi) a avut o magnitudine de 7,7 grade pe scara Richter (unele surse indică 8,2 grade). A avut loc la 12.55. A ţinut 2 minute şi 30 de secunde. A făcut 4 victime. A fost numit în istorie ,,Cutremurul cel Mare”.[14]A fost cel mai mare cutremur din România.[15]

Cutremurul din 1838

Cutremurul din 23 ianuarie 1838 a avut o magnitudine de 7,5 grade pe scara Richter. Au fost 8 morţi, 14 răniţi şi 36 de case dărâmate.[16]

Cutremurul din 1940

Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a avut o magnitudine de 7,5 grade pe scara Richter. A ţinut 45 de secunde. Numărul victimelor a fost estimat la 1000 (majoritatea în Moldova, dar şi 300 în Bucureşti). Circa 4000 de persoane au fost rănite. S-a resimţit în sudul şi centrul Moldovei şi în Muntenia.[17]

Cutremurul din 1977

Cutremurul din 4 martie 1977 a avut o magnitudine de 7,2 pe scara Richter. Cutremurul a făcut circa 1578 de victime (1424 din Bucureşti) şi alte circa 11 000 au fost rănite.[18] (12 578: 1578= cca 8, deci 1 deces la 8 răniri)

Cutremurul a durat cca 55 de secunde.[19]

S-au prăbuşit 33 de clădiri înalte, din care 28 (deci 84% din total) erau construite înainte de 1940.[20]32.900 de clădiri au fost grav avariate sau distruse. Circa 35 000 de familii au rămas fără locuinţă.[21]

Au murit atunci Anatol Emilian Baconsky, Savin Bratu, Alexandru Ivasiuc, Mihai Gafița, Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu, Toma Caragiu, Doina Badea, Alexandru Bocăneț, Eliza Petrăchescu, Liviu Popa, Mihaela Mărăcineanu, fizicianul academician Florin Ciorăscu.[22]

Articole înrudite

România

 

Cutremurele în România Cutremurele în România Cutremurele în România Cutremurele în România Cutremurele în România Cutremurele în România

Note subsol:

Lasă un răspuns