Democrație
Rezumat
Democrația (în limba greacă demokratia, demos – popor, kratos – putere) este forma de organizare politică a societății, în care poporul are o mai mare influență în viața politică. Democrația reprezintă în prezent o realitate în cca jumătate din statele lumii, iar în cca 6% din statele lumii există democrații depline.
Germeni
Germenii democrației au apărut în Grecia antică. Totuși nu puteau participa la viața politică femeile, sclavii, străinii (metecii), deci doar 10-15% din locuitori aveau drepturi politice. Clistene din Atena (570-508 î.Hr) a introdus unele principii democratice.
Caracteristici
Caracteristicile democrației:
1.economia de piață, liberă, fără interferențe arbitrare din partea politicului
2.existența mai multor partide politice, cu opțiuni și programe contrare.
3.alegeri libere și corecte, precedate de o informare echidistantă.
Alegerile trebuie să fie precedate de o perioadă consistentă de informare și dezbatere. Informarea trebuie să fie echidistantă, permițând timpi de emisie egali pentru toți candidații din cursa electorală. Alegerile trebuie să se desfășoare corect, fără incidente majore. Numărătoarea voturilor trebuie să fie corectă și exactă.
4.votul universal pentru ambele sexe.
Femeile au început să voteze începând cu 1893: Noua Zeelandă (1893), Australia (1902), Finlanda (1906) și Norvegia (1913).[1] În România dreptul femeilor de a vota este recunoscut prin Constituția din 1938.[2]
5.separația puterilor în stat
Este introdusă în legislațiile țărilor începând cu Franța anului 1789. A fost teoretizată de englezul John Locke și francezul Montesquieu.[3]
6.statul de drept
Statul de drept este un stat în care legea are o putere mult mai mare decât bunul plac al politicienilor.
7.respectarea drepturilor și libertăților omului
Un reper important îl constituie Declarația Universală a Drepturilor Omului din 10 decembrie 1948.
Drepturi (din actuala constituție a României):
dreptul la viață, dreptul la integritate fizică și psihică
dreptul la apărare în justiție (dreptul de a avea un avocat ales sau numit din oficiu)
dreptul la liberă circulație în țară și străinătate
dreptul la o viață intimă, familială și privată
dreptul la informație
dreptul la învățătură
dreptul la ocrotirea sănătății
dreptul la un mediu sănătos
dreptul de a vota și de a fi ales
dreptul de asociere (sindicate, partide, patronate, etc)
dreptul la muncă, dreptul la grevă
dreptul de proprietate privată,
dreptul la moștenire
drepturi legate de nivelul de trai (dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. Cetăţenii au dreptul şi la măsuri de asistenţă socială, potrivit legii.)
dreptul de petiționare.
Libertăți:
-libertatea persoanei este inviolabilă, cu excepțiile prevăzute de lege
– libertatea conștiinței: libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase
– libertatea de exprimare: libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public
– libertatea persoanei de a-şi dezvolta spiritualitatea şi de a accede la valorile culturii naţionale şi universale (accesul la cultură)
-libertatea intrunirilor (mitingurile, demonstraţiile, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere şi se pot organiza şi desfăşura numai în mod paşnic, fără nici un fel de arme).
-libertatea economică (accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora)
Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.[4]
8.libertatea mass-mediei
Mass-media trebuie să fie lăsată să critice puterea. Presa liberă este câinele de pază al democrației.
Televiziunile, radiourile, ziarele, revistele, agențiile de presă, internetul, etc trebuie să aibă libertatea de a prezenta în mod echidistant toate opțiunile propuse de concurenții politici în campania electorală.
9.transparența activităților puterii
Cetățenii trebuie să aibă acces la informațiile legate de activitatea politică.[5] Politicienii trebuie să completeze declarații de avere adevărate.
Tipuri
Tipuri:
1.Democrații directe
Cetățenii votează direct pentru o anumită chestiune, fără a avea reprezentanți.
Democrația directă este utilizată în Elveția.
2.Democrații reprezentative (indirecte)
Cetățenii au reprezentanți în Parlament. Este cazul majorității democrațiilor de pe glob.
3.Democrații prezidențiale
Președintele are o putere mai mare, el fiind ales, fie direct, fie indirect. Președintele este șeful guvernului. Democrații prezidențiale: SUA, Argentina, Sudan.
3.Democrații parlamentare
Legislativul are o mai mare putere. Parlamentul desemnează primul ministru și îl poate demite. Președintele (șeful statului) nu este concomitent și prim-ministru.Ex: Regatul Unit al Marii Britanii, India.[6]
Avantaje
Avantaje:
1.Împiedică tiranii să ajungă la putere în aproape toate cazurile
2.Nu apar războaie între statele cu democrații reprezentative
3.Democrațiile sunt mai prospere decât non-democrațiile
4.Favorizează dezvoltarea umană (sănătate, educație, venit, etc)
5.Ajută oamenii să-și protejeze interesele lor fundamentale
6.Garantează respectarea drepturilor într-o măsură mult mai mare decât non-democrațiile
7.Asigură mai multe libertăți decât non-democrațiile
Dezavantaje
Dezavantaje:
1.Unele activități se desfășoară mai greoi
Unele discuții se prelungesc foarte mult. Unele decizii sunt atacate în instanțe, iar procesele durează foarte mult.
2.Costuri ridicate
Alegerile, campaniile electorale, partidele politice, etc au costuri ridicate.
Democrațiile pe glob
Săptămânalul britanic The Economist a evaluat democrațiile de pe glob și concluziile au fost următoarele: 45% din oamenii de pe glob trăiau într-o democrație în 2021 și 37% din oameni trăiau într-o dictatură. 6% din oameni trăiau într-o democrație deplină.[7]
România
România se afla pe locul 61 din cele aproape 200 țări evaluate, în categoria „democrație deficitară”(dar remediabilă), în 2021.[8]
Bibliografie
https://www.britannica.com/biography/Cleisthenes-of-Athens
https://www.britannica.com/topic/democracy/Democratic-institutions
https://www.britannica.com/topic/democracy/Features-of-ideal-democracy
Democrație Democrație Democrație Democrație Democrație Democrație Democrație Democrație
Note subsol:
- 1. https://www.britannica.com/topic/woman-suffrage
- 2. https://adevarul.ro/stiri-locale/alexandria/cum-si-au-castigat-femeile-din-romania-dreptul-la-1777473.html
- 3. https://legeaz.net/dictionar-juridic/separatia-puterilor-in-stat
- 4. Constituția României, cap 2, Drepturile și libertățile fundamentale, https://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_1&par1=2
- 5. https://www.europarl.europa.eu/at-your-service/ro/transparency/public-access-to-documents
- 6. https://www.scienceabc.com/social-science/different-types-democracy-direct-representative-presidential-parliamentary.html
- 7. https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/democratia-in-regres-in-lume-pe-ce-loc-se-afla-2148951.html
- 8. https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/democratia-in-regres-in-lume-pe-ce-loc-se-afla-2148951.html