Ecclesiastul
Rezumat
Ecclesiastul este una din cele 39 cărți canonice din Vechiul Testament și una din cele 66 cărți canonice ale Bibliei. Este una din cele 6 cărți poetice. Este una din cele 5 cărți didactice. (sapiențiale). Este o meditație a regelui Solomon asupra lumii și condiției umane și un îndreptar de înțelepciune pentru diverse situații de viață. Completează scrierea ,,Pildele lui Solomon”. Este una din cele 3 cărți ale lui Solomon. Tematicile înțelepciunii și bogăției sunt tratate pe larg.
Titlul complet
Titlul complet al cărții este ,,Cuvintele lui Kohelet, fiul lui David, rege în Ierusalim”. „Kohelet” înseamnă predicatorul, cuvântătorul, cel care vorbește unei adunări (ecclesia).
Autor
Autorul este regele Solomon, fiul regelui David.
Argumentele sunt următoarele:
1.Titlul cărții („Cuvintele lui Kohelet, fiul lui David, rege în Ierusalim”)
2.Versetul 1.12: „Eu, Ecclesiastul, am fost regele lui Israel în Ierusalim”
3.Versetul 1.16: „Grăit-am în inima mea: Cu adevărat am adunat şi am strâns înţelepciune – mai mult decât toţi cei care au fost înaintea mea în Ierusalim căci inima mea a avut cu belşug înţelepciune şi ştiință”, corelat cu versetul ,,Iată Eu voi face după cuvântul tău; iată, Eu îţi dau minte înţeleaptă şi pricepută, cum nici unul n-a fost ca tine înaintea ta şi cum nici nu se va mai ridica după tine. ” (3Regi 3.12), confirmă că este vorba de Solomon.
4.Versetul 2.7: „Am cumpărat robi şi roabe şi am avut feciori născuţi în casă, asemenea şi turme de vite, şi oi fără de număr, mai mult decât toţi cei care au fost înaintea mea în Ierusalim”, corelat cu versetul ,,Regele Solomon a întrecut pe toţi regii pământului în bogăţie şi în înţelepciune. ” (3Regi 10.23), confirmă că este vorba de Solomon
5.Versetul 12.9 „Şi pe lângă că Ecclesiastul a fost un înţelept, el a mai învăţat pe popor cunoştinţa şi a cercetat şi a privit cu luare aminte şi a cules multe pilde.(Ecl.12.9), corelat cu versetele („Pildele lui Solomon, fiul lui David… ”) (Pild 1.1-6) și („Şi acestea sunt pildele lui Solomon, pe care le-au adunat oamenii lui Iezechia, regele lui Iuda”) (Pild 25.1), confirmă că este vorba de Solomon.
Data
Data este greu de stabilit.
Canonicitate
Sinodul de la Iamnia (90 d.Hr) i-a condamnat pentru adversarii canonicității cărții.
Sinodul al V-lea (553) l-a condamnat pe Teodor de Mopsuestia, care nega canonicitatea cărții.
Legi
Solomon enunță diverse legi naturale și sociale:
1.Legea frământării necurmate (elemente naturale, generații de oameni (1.4-8)
Soarele, vânturile, fluviile, generațiile de oameni au aceleași mișcări ciclice.
2.Legea repetării acelorași fapte, evenimente sub diverse forme (,,Nimic nou sub soare (1.9-10, 2.12, 3.15).
Doar formele de manifestare (aparențele) diferă, esențele se repetă la nesfârșit în timp.
3.Legea uitării trecutului
Trecutul este condamnat la uitare (1.11)
4.Legea vremii potrivite a fiecărui lucru
Fiecare lucru îşi are vremea lui potrivită în care Dumnezeu l-a făcut frumos(3.1-11)
5.Legea trăiniciei şi perfecţiunii lumii
Lumea creată de Dumnezeu este trainică și nu mai este nimic de adăugat sau de scăzut din ea (3.14, 1.15, 7.13)
6.Legea bătrâneţii ca timp al zilelor rele
Omul trebuie să-şi aducă aminte de Făcătorul său înainte de a veni zilele cele rele ale bătrâneții, în care organele corpului (mâinile, picioarele, dinții, ochii) se deteriorează, părul se face alb, trupul se mișcă greoi și omul devine sperios. Deci omul trebuie să fie deja întărit în credință când ajunge la vârsta bătrâneții pentru a înfrunta mai bine greutățile ei. (12.1-6)
Partea omului
Partea omului sub soare este să mănânce și să bea și să se veselească din rodul muncii sale (2.10, 2.24-26, 3.12-13, 3.22, 5.17-19, 8.15), alături de nevasta sa iubită (9.9). Dar acest lucru se poate realiza doar cu ajutorul lui Dumnezeu, fiind un dar al lui Dumnezeu. (2.24-25,25;3.13;5.19). În cadrul căsătoriei, unul îl ajută pe cel care a căzut, se încălzesc reciproc în pat și pot lupta mai bine împotriva dușmanului. Când funia (relația) este împletită în trei (soțul, soția și Dumnezeu), nu se rupe ușor.(4.9-12)
Omul să se îmbrace în haine albe și să-și pună untdelemn pe cap (9.8).
Pentru om este bine să se bucure de lumina soarelui care este dulce şi plăcută pentru ochi(11.7).
În tinerețe omul trebuie să fie bucuros și vesel și să alunge necazul și suferințele, dar să aibă grijă să respecte poruncile lui Dumnezeu pentru că va exista o judecată (11.8-9).
Datoria omului
Datoria omului este să se teamă de Dumnezeu (3.14, 5.6, 7.18, 8.13, 12.13) şi să păzească poruncile Lui căci Dumnezeu va aduce toate faptele (bune și rele; inclusiv cele ascunse) la judecată (12.13-14, 11.9-10, 8.6).
Omul
Omul nu poate înțelege pe deplin creația lui Dumnezeu (3.11, 8.16-17).
Dumnezeu a pus veșnicia în inimile oamenilor.(3.11)
Omul nu se poate judeca cu Dumnezeu, care este mai tare decât el (6.10).
Omul este efemer ca o umbră pe pământ (6.12, 8.13).
Omul nu poate ști ce va fi după el sub soare (6.12, 7.14).
Omul este esențialmente păcătos, mai mult sau mai puțin. Nu există vreun om care să nu fie păcătos, care să fie perfect drept pe pământ.(7.20)
Omul a fost făcut drept de Dumnezeu, dar el umblă cu multe șiretenii (7.29)
Omul nu poate ști ceea ce i se va întâmpla (8.6-7).
Omul este o lăcustă, care la bătrânețe devine greoaie (12.5)
Funia de argint, vasul de aur, ulciorul, roata fântânii îl simbolizează pe om (12.6)
Omul a fost făcut din țărână și trupul său se va reîntoarce în țărână, iar duhul se va reîntoarce la Dumnezeu, care l-a dat.(12.7)
Sfaturi diverse
Există sfaturi prețioase referitoare la
1.Dărnicie
Solomon îndeamnă la ,,aruncarea pâinii pe apă (milostenia) căci ea va fi găsită după o vreme” (milostenia va fi răsplătită)(Ecl 11.1-2)
2.Muncă, hărnicie, lene
Omul trebuie să muncească de dimineața până seara fiindcă nu știe care lucru va izbuti și care nu și nici dacă sunt deopotrivă de bune (Ecl11.5-6)
Pizma este temelia muncii și a iscusinței la lucru. Căci ne alegem meseria în funcţie de avantajele pe care le vedem la cineva care practică acea meserie (bani, plăcere, poziţie socială, uşurinţa muncii, etc).(Ecl 4.4)
Lenea cauzează deteriorarea casei: din pricina lenei, grinzile casei se lasă, iar când stai cu mâinile în sân, apa picură în casă.(Ecl.10.18)
3.Limbuţia şi jurămintele pripite
Prostia nesăbuitului se cunoaște din mulțimea cuvintelor. E mai bine ca omul să nu facă deloc juruințe lui Dumnezeu decât să facă juruințe pripite .(Ecl5.2-7, Ecl6.10-11).
4.Învățătura, înțelepciunea
Scrierea de cărți este o activitate nesfârșită și obositoare pentru trup. (Ecl12.12)
Înțelepciunea (cunoașterea lumii) este însoțită de durere (Ecl1.12-18)
Înțelepciunea înlătură asprimea feței și o luminează (Ecl8.1)
Înţelepciunea preţuieşte mai mult decât o moştenire căci ea dă ocrotire (ca și argintul) şi ţine în viaţă pe cei care o au (ceea ce argintul nu poate face). ”(Ecl7.11-12)
,,Înţelepciunea are întâietate asupra nesăbuinței (nebuniei) tot atât cât are lumina asupra întunericului.”(Ecl 2.13)
,,Mai de preţ este un copil sărman şi înţelept decât un rege bătrân şi nebun (nesăbuit), care nu mai este în stare să asculte de sfaturi.”(4.13).
,,Inima celor înţelepţi este în casa cea cu tânguire, iar inima celor nebuni (nesăbuiți) în casa veseliei.”(7.4)
,,Mai degrabă să auzi certarea unui înţelept, decât să asculţi cântecul celor nebuni (nesăbuiți) ”;(7.5)
,,Căci asuprirea poate să facă nebun (nesăbuit) pe un înţelept, şi mita strică inima.” (7.7)
,,Nu spune niciodată: „Cum se face că zilele cele de altădată au fost mai bune decât acestea?” Căci nu din înţelepciune întrebi una ca aceasta.”(7.10)
,,Nu fi drept peste măsură şi nu te arăta prea înţelept! Pentru ce vrei să te nimiceşti? ” (7.16)
,,Înţelepciunea dă înţeleptului mai multă putere decât au zece nerozi într-o cetate.” (7.19)
,,Toate acestea le-am încercat prin înţelepciune şi am zis: „Vreau să fiu înţelept!”, dar înţelepciunea a rămas departe de mine.”(7.23)
,,Atunci mi-am dat seama, privind lucrarea lui Dumnezeu, că omul nu poate să înţeleagă toate câte se fac sub soare, dar se osteneşte căutându-le, fără să le dea de rost; iar dacă înţeleptul crede că le cunoaşte, el nu poate să le pătrundă.” (8.17)
,,Cu adevărat toate acestea le-am pus la inimă şi inima mea le-a văzut: că cei drepţi şi cei înţelepţi împreună cu toate faptele lor sunt în mâna lui Dumnezeu” (9.1)
,,Într-însa se afla un sărac înţelept care a scăpat cetatea prin înţelepciunea lui şi nimeni nu-şi mai aduce aminte de acest om sărman.
Şi am zis: ,,Mai bună este înţelepciunea decât puterea; dar înţelepciunea celui sărac este urgisită, şi cuvintele lui nu sunt luate în seamă”.(9.15-16)
,,Vorbele celui înţelept spuse domol sunt mai ascultate decât strigătul unui stăpân între nebuni. ” (9.17)
,,Înţelepciunea este mai de preţ decât armele de luptă; dar o singură greşeală nimiceşte mult bine. ” (9.18)
,,O muscă moartă strică amestecul de untdelemn al celui ce pregăteşte miresme; puţină nebunie (nesăbuință) strică preţul la multă înţelepciune ” (10.1)
,,Dacă o unealtă s-a tocit şi nu a fost ascuţită, trebuie să îndoim puterile, dar înţelepciunea are ca parte izbânda ”(10.10).
,,Graiurile gurii celui înţelept sunt har, iar buzele celui nebun (nesăbuit) îl doboară.” (10.12)
,,Şi pe lângă că Ecclesiastul a fost un înţelept, el a mai învăţat pe popor cunoştinţa şi a cercetat şi a privit cu luare aminte şi a cules multe pilde.”(12.9)
,,Ecclesiastul s-a străduit să găsească sfaturi folositoare şi îndrumări adevărate şi să le scrie întocmai.”(12.9-10)
,,Cuvintele celor înţelepţi sunt ca boldurile de îmboldit dobitoacele şi ca nişte cuie înfipte şi ascuţite şi sunt date de un Păstor.”(12.11)
5.Întristare
Întristarea (spirituală) face inima mai bună, spre deosebire de râsul nesăbuit. (Ecl.7.1-6)
6.Adulterul
Femeia străină (alta decât nevasta), care are inima o cursă și un laț și brațele niște cătușe, este mai amară decât moartea ”(Ecl7.25-26)
7.Bogăția
Bogăția oferă o anumită protecție, dar nu ține în viață pe cei care o au, așa cum face înțelepciunea (Ecl 7.11-12).
„Banii răspund la toate nevoile (materiale) (Ecl.10.19).
Nu e bine să îl blestemi pe cel bogat pentru că s-ar putea să afle (Ecl10.20).
Cine iubeşte banii nu se va sătura de bani, iar cel ce iubeşte bogăţia nu va avea parte de rodul ei. Şi aceasta este deşertăciune!
Când se înmulţesc averile, sporesc şi cei ce le mănâncă şi ce folos are stăpânul lor că numai le vede? (Ecl 5.9-10)
8.Conducători nepotriviți
Există uneori conducători nepotriviți: nesăbuiți, robiți păcatelor (Ecl10.5-7), bețivi (Ecl10.16-18).
Nu e bine să îl blestemi pe împărat pentru că s-ar putea să afle (Ecl10.20).
9.Jertfa nesăbuitului
„Când intri în casa Domnului e mai bine să asculți decât să aduci jertfa nesăbuitului, care este un rău” (Ecl 4.17.)
10.Vise
„Visele se nasc din mulțimea grijilor” (Ecl 5.3).
Acuzații
Acuzația nefondată de pesimism
Opera Ecclesiastul a fost acuzată de pesimism. Pesimistul este prin definiție cel care vede numai latura negativă a lucrurilor și în ceea ce privește viața pământească și în ceea ce privește viața de dincolo (în cazul în care este admisă existența ei). Solomon îi îndeamnă pe bărbați să mănânce, să bea și să veselească alături de soțiile lor (2.24, 9.9), ceea ce reprezintă un sfat pozitiv. De asemenea, regele Solomon îi îndeamnă pe oameni să-și îndeplinească datoria, adică să să teamă de Dumnezeu și să păzească poruncile Lui pentru că va exista o judecată a Domnului după moartea trupului.(12.13-14, 11.9,10), ceea ce reprezintă un îndemn pozitiv, menit să îi ajute să ajungă în rai. Sunt valorizate pozitiv și trăirile simple și moralitatea care aduce mântuirea sufletului. Un pesimist ar fi desconsiderat sau bagatelizat trăirile simple și ar fi negat existența raiului, ceea ce nu este cazul aici.
Acuzația nefondată de epicureism
A existat și o acuzație de epicureism, în sensul că opera valorizează doar plăcerile simțurilor (mâncare, băutură, sex). Plăcerile mărunte, trupești sunt recomandate doar însoțite de frica de Dumnezeu și de paza poruncilor Lui întrucât există o judecată a Domului care va urma. (12.13-14, 11.9,10). (Creștinismul se opune doar lăcomiei și beției și imoralității sexuale). Deci acuzația este nefondată.
Acuzația nefondată de fatalism
Opera a fost acuzată și de fatalism. Toate îndemnurile morale, reamintirea judecății lui Dumnezeu (12.13-14, 11.9,10), ce va urma după moartea trupului, presupun existența libertății, a responsabilității, a liberului arbitru. Deci acuzația este una falsă.
Acuzația nefondată de scepticism
Opera a fost acuzată de scepticism. Solomon nu pune la îndoială valoarea cunoașterii și înțelepciunii umane, ci îi reamintește limitele. Solomon valorizează înțelepciunea celui care, știind că va fi judecat de Dumnezeu, are o comportare morală creștină, adică se teme de Dumnezeu și îi respectă poruncile (12.13-14, 11.9,10). Deci acuzația este una falsă.
Folosire
În sinagogi este citită în fiecare an la Sărbătoarea Corturilor.
Stilistică
Ecclesiastul este o operă foarte densă din punct de vedere stilistic. Sunt folosite comparații, metafore, întrebări retorice, exclamații.
Comparații
,,Căci cine ştie ce este de folos pentru om în viaţă, în vremea zilelor sale de nimicnicie pe care le trece asemenea unei umbre? ”(6.12, 8.13).
,,Că omul nu ştie nici măcar vremea lui: întocmai ea şi peştii care sunt prinşi în vicleanul năvod, întocmai ca şi păsările în laţ, aşa sunt prinşi fără de veste oamenii în vremea de restrişte, când vine dintr-odată peste ei.”(9.12)
,,După cum nu ştii care este calea vântului, cum se întocmesc oasele în pântecele maicii, tot aşa nu cunoşti lucrarea lui Dumnezeu, care face toate.” (11.5)
Capul se face alb ca floarea de migdal (12.5).
Metafore
Vânarea vântului (1.14, 1.17, 2.11, 2.17, 2.26, 4.4, 4.6, 4.16, 6.9) simbolizează o activitate zadarnică.
Funia (relația dintre soț și soție) împletită în trei (soțul, soția și Dumnezeu), nu se rupe ușor.(4.9-12).
Aruncă pâinea ta pe apă (fă milostenii), căci o vei afla după multe zile (vei primi și tu milostenii). ” (11.1)
O muscă moartă (nesăbuința) strică amestecul de untdelemn (înțelepciunea) al celui ce pregăteşte miresme; puţină nebunie strică preţul la multă înţelepciune. ” (10.1)
Şi am găsit femeia (străină, alta decât nevasta) mai amară decât moartea, pentru că ea este o cursă, inima ei este un laţ şi mâinile ei sunt cătuşe” (7.26).
Omul este o lăcustă, sprintenă până la bătrânețe, când devine greoaie (Ecl 12.5).
Străjerii casei (mâinile) tremură la bătrânețe (Ecl 12.3).
Cele tari (picioarele) se încovoaie. (Ecl 12.3)
Cei ce macină (dinții) se împuținează la bătrânețe (Ecl 12.3).
Cei ce se uită pe ferestre (ochii) se întunecă la bătrânețe (Ecl 12.3).
Porțile (ușile) care dau spre uliță (buzele) se închid la bătrânețe.(Ecl 12.4)
Huruitul morii (vorbirea) slăbește (Ecl 12.4)
,,Mai înainte ca să se rupă funia de argint şi să se spargă vasul de aur şi să se strice ulciorul la izvor şi să se sfărâme roata fântânii, ” (Ecl 12.6) Toate cele menționate îl simbolizează pe om.
Întrebări retorice
Şi mi-am dat seama că nimic nu este mai de preţ pentru om decât să se bucure de lucrurile sale, că aceasta este partea lui, fiindcă cine îi va da lui putere să mai vadă ceea ce se va întâmpla în urma lui? ” (3.22)
Când se înmulţesc averile, sporesc şi cei ce le mănâncă şi ce folos are stăpânul lor că numai le vede? ” (5.10)
Cu cât se spun mai multe cuvinte, cu atât este mai multă deşertăciune. Ce folos trage omul? ”
Cine este ca înţeleptul şi cine poate să ştie ca el tâlcuirea lucrurilor? Înţelepciunea unui om îi luminează fața şi asprimea feței lui i se schimbă.” (8.1)
Cuvântul regelui este hotărâtor şi cine poate să-i spună: ,,Ce faci?”(8.4)
Exclamații
,,Dar vai de cel singur care cade şi nu este cel de-al doilea ca să-l ridice! ” (4.10)
,,Şi iarăşi am luat aminte la toate silniciile care se săvârşesc sub soare. Şi iată lacrimile celor apăsaţi şi nimeni nu era care să-i mângâie, iar în mâna celor silnici toată asuprirea şi nici un mângâietor nu se găsea! ” (4.1)
,,Şi am ridicat în slăvi veselia, căci nu este nimic mai bun pentru om sub soare, decât să mănânce, să bea şi să se veselească. Numai de l-ar întovărăşi la lucrul lui în tot timpul vieţii pe care Dumnezeu i-o dă sub soare! ” (8.15)
Bibliografie
Biblia ortodoxă, cu prefață de patriarhul Teoctist, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1997, București
Vladimir Prelipcean, Gheorghe Barna, Nicolae Neaga, Mircea Chialda- Studiul Vechiului Testament, manual pentru Facultățile Teologice, pag 311-319
Nicolae Ciudin- Studiu Vechiului Testament, pag 275-279, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 2002, București
Biblia, traducerea lui Valeriu Anania, https://www.dervent.ro/biblia.php
Ecclesiastul Ecclesiastul Ecclesiastul Ecclesiastul Ecclesiastul Ecclesiastul Ecclesiastul Ecclesiastul Ecclesiastul Ecclesiastul Ecclesiastul Ecclesiastul Ecclesiastul Ecclesiastul Ecclesiastul Ecclesiastul Ecclesiastul Ecclesiastul Ecclesiastul Ecclesiastul