Energia în România

Energia în România

Citare

Dacă vreţi să citaţi acest articol copiaţi textul de mai jos, adăugând la sfârşit data citării:

Enciclopedie.info, Energia în România, http://www.enciclopedie.info/energia-in-romania/, (data citării)

România în Europa

România era în 2014 a treia ţară cea mai puţin dependentă de importurile de energie, cu 17%, după Estonia (circa 9%) şi Danemarca (circa 12%). Dependenţa României a scăzut din 1990, de la 34% până la 17% în 2014, în timp ce în Uniunea Europeană a crescut dependenţa de importurile de energie, de la 44% (1990) la 53% (2014).[1]

Preţ peste media europeană

Preţul mediu al energiei electrice în România era de 41 euro/MW, peste media europeană de 37 euro/MW, în 2017. Acest preţ era mai mare decât în Franţa, Germania, Olanda, Austria sau Irlanda.[2]

Energii regenerabile

Energiile regenerabile (energia hidro 29%, energia eoliană 11%, energia fotovoltaică 1%, biomasa 0,16%) au asigurat 42% din producţia totală de energie în 2016. Energia hidro (29%) a  depăşit cărbunele (24%). Energia nucleară a reprezentat circa 17% din total, gazul 15% şi păcura 0,26%.[3]

Ponderea energiilor regenerabile în consumul final de energie era de cca 25% în România, peste media UE, care era de 18%, în 2014.[4]

Puterea instalată a producătorilor de energie din surse regenerabile era de 4.710 MW la finele lunii noiembrie a lui 2016: parcuri eoliene 2.963 MW, panouri fotovoltaice  1.323 MW, microhidrocentrale 320 MW şi biomasă 104 MW.[5]

Energia eoliană

România are cel mai mare potenţial eolian din sud-estul Europei, iar Dobrogea de sud-est are al doilea cel mai mare potenţial din Europa.[6][7]

Potenţialul energetic naţional include 17% energie eoliană.[8]

Au fost instalaţi 14 MW în 2009, 462 MW în 2010.[9], 982 MW în 2011, aproape 1,900 MW în 2012[10]2.963 MW la sfârşitul anului 2016.[11]

Cele mai mari parcuri eoliene
Ferma eoliană Fântânele-Cogealac. Autoare: Alexandra Sandri. Data: 2011 . Licenţa: Creative Commons Attribution Share Alike 2.0 Generic (CC BY-SA 2.0). Sursa: https://www.flickr.com/photos/sandrialexandra/5828822201/in/photolist-9T5eLv

Cele mai mari parcuri eoliene sunt:

1) Fântânele/Cogealac (Constanța, Dobrogea) 600MW, cel mai mare parc eolian terestru din Europa, 240 turbine (2,5 MW fiecare) de 100 m înălţime, 1 milion de locuinţe, suprafaţa 12/6 km, 1,1 miliarde euro, noiembrie 2012.[12]  [13] [14] [15] [16]

2) Cernavodă 228 MW (2 parcuri eoliene), 76 turbine (3MW fiecare), 2011[17]

3) Elcomex EOL(120MW), Târguşor(60MW) şi Gebelesis(27MW)- 206 MW (total), 2012, 340 milioane de euro.[18]

4) Peştera (judeţul Constanţa) 90 MW, 2010.[19][20]

5) Casimcea (judeţul Tulcea), 99MW, 88 turbine, 540GWh, 350 000 gospodării, 2013. [21]

6)Moldova Nouă (judeţul Caraş-Severin) (48 MW), 21 turbine (2,3 MW fiecare), 2012.[22]

Energia solară

Potenţial

Energia solară are un potenţial de 12% în România.[23]

Zile însorite

România are 210 zile însorite pe an şi este în zona B a Europei.[24][25][26]

Zone potrivite

Vestul ţării şi Dobrogea sunt cele mai potrivite zone pentru valorificarea energiei solare.[27]

Capacităţi instalate

La sfârşitul anului 2016 erau instalate panouri fotovoltaice cu o capacitate de  1.323 MW.[28]La sfârşitul anului 2012 erau instalaţi 100 MW.[29]

Cele mai mari parcuri solare

Un parc fotovoltaic de 57 de megawaţi, numit Solaris, a fost construit în localitatea Livada, din judeţul Satu Mare. Parcul ocupă  135 de hectare de teren şi produce 67.000 MWh pe an.

Cele mai mari parcuri solare funcţionale la 1.10. 2013 erau:

1.în comuna Slobozia (judeţul Giurgiu) 45 MW

2.Izvoarele (Giurgiu) 20 MWv

3.Târgu Cărbuneşti (Gorj) (10 MW+10MW)

4.Grojdibodu (Olt) 9,9 MW

5.Uieşti (Giurgiu) 9,5 MW

6.Izvoru (Argeş) 8,8 MW

7.Vânju Mare (Mehedinţi) 8,7 MW

8.Frăsinet (Călăraşi): 8,3MW,

9.Uieşti (Giurgiu): 8 MW.[30]

La 1 martie 2013 cele mai mari parcuri solare funcţionale erau:

  1. Grojdibodu (Olt) 9,9 MW
  2. Isaccea (Tulcea) 7,7 MW
  3. Stăneşti (Giurgiu) 7,5MW
  4. Corabia (Olt) 7MW
  5. Dăbuleni (Dolj) 7MW
  6. Păuleşti (Prahova) 6,8MW
  7. Ariceştii Rahtivani (Prahova) 5MW
  8. Chirileu (Mureş) 3,6 MW
  9. Rediu Iaşi 3,5 MW
  10. Delta Photovoltaic 3,2 MW.[31]

Hidrocentrale

La sfârşitul anului 2016 erau active microhidrocentrale cu o putere cumulată de 320 MW.[32]

Hidrocentrala Porţile de Fier (Porţile de Fier I 1080 MW, Porţile de Fier II 250 MW, Vârciorova şi Gura Văii, judeţul Mehedinţi) a fost construită de România şi Iugoslavia în 1964-1972, fiind una din cele mai mari din Europa. Produce cca 15% din energia României.[33] [34] [35]

Alte hidrocentrale din România: Centrala Hidroelectrică de la Stânca Costeşti (judeţul Botoşani, pe Prut, înălţime 43 m, capacitate de 1,4 miliarde metri de cubi de apă, lac de acumulare de 6.000 de hectare, grupuri electrogene construite în 1978, de câte 16 MW fiecare, produc pe cele 2 maluri ale Prutului 10 MW pe oră; lac de acumulare cu mult peşte.[36]Hidrocentrala de la Lotru Ciunget (judeţul Vâlcea, râul Lotru, construită în 1972, putere instalată de 510 MW, retehnologizată în 2007-2011)[37]Hidrocentrala de la Râul Alb (judetul Caraş-Severin. putere de 40 MW, începută în 1982, oprită în 1995-1996, finalizată în 2006)[38]

Energia geotermală

Potenţialul geotermic al României se găseşte în principal în regiunea Banatului şi în vestul Munţilor Apuseni, în judeţele Timiş, Arad şi Bihor.[39]

Gigacaloria termală este de până la 4 ori mai ieftină decât cea tradiţională.

Există ape termale din nordul Bucureştiului, de la Piaţa Presei Libere (40 grade Celsius), Otopeni (63 grade celsius), Balotești, Moara Vlăsiei până la Snagov (90 grade Celsius). La Otopeni a funcţionat un ştrand termal până în 1992 şi apele geotermale din nordul Bucureştiului au fost folosite pentru încălzire şi apă menajeră în perioada 1988-1994. [40] [41] [42]

Apele geotermale sunt folosite în Călimăneşti (inclusiv pentru un lanţ hotelier, din 2001), Sânnicolau Mare, Nădlac şi Lovrin, în judeţul Timiş.[43]Oraşul Beiuş, care are 13 000 locuitori, are o încălzire bazată pe energie geotermală, din 2001.[44] [45] [46][47]

Biomasa

Biomasa a însumat capacităţi de cca 104 MW la sfârşitul anului 2016.[48]

Existau 7 centrale pe bază de biomasă în România în 2012.[49]

În 2007 au fost cultivate cu plante energetice 22 000 hectare, în 2008 au fost cultivate 33 000 hectare şi în 2009 au fost cultivate 70 000 hectare. În 2010 au încetat subvenţiile pentru plante energetice.[50]

Energii neregenerabile

Cărbuni

Tipuri de cărbuni
Termocentrală din Bucureşti, energia în România
Termocentrală din Bucureşti, lângă Carrefour Grand Arena. Autor: Vladimir Adrian Maftei. Data: 3.12.2012. Licenţă: Toate Drepturile Rezervate

Lignitul şi huila sunt principalele tipuri de cărbuni din România.[51]Mai există şi cărbune brun.[52]

Poluare

România era în 2013 a doua cea mai poluantă ţară în ceea ce priveşte centralele pe cărbune, după Polonia. Dar în Polonia cărbunele acoperă 90% din energia produsă. În România doar o treime din energia utilizată este produsă în termocentrale. [53]

5 din cele 20 cele mai poluante centrale de cărbune din Uniunea Europeană sunt în România: Turceni, Rovinari, Drobeta Turnu Severin, Isalnița și Mintia.[54]

Gaz natural

România are cea mai mare resursă de gaz natural din Europa Centrală.[55]

Romgaz a descoperit cel mai mare zăcământ de gaz din România din ultimii 30 de ani în localitatea Caragele din judeţul Buzău, în 2016.[56]

Petrol

Petrolul poate fi găsit în Carpaţii Orientali, în Subcarpaţi, în Câmpia Română şi în Marea Neagră.[57]

Energia nucleară

Energia nucleară a asigurat 17% din producţia de energie naţională în 2016.[58]

Centrala de la Cernavodă (reactorul 1-1996 şi reactorul 2-2007) furnizează energia nucleară.[59]

Articole înrudite

România

Energie electrică

Energie regenerabilă

Energie solară

Energie geotermală

Energie hidroelectrică

Energia biomasei

Energia în România Energia în România Energia în România Energia în România Energia în România Energia în România Energia în România Energia în România Energia în România Energia în România Energia în România

Note subsol:

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.