Energie geotermală

Energie geotermală

Citare

Dacă vreţi să citaţi acest articol copiaţi textul de mai jos, adăugând la sfârşit data citării:

Enciclopedie.info, Energie geotermală, http://www.enciclopedie.info/energie-geotermala/, (data citării)

Rezumat

Centrala Geotermală Nesjavellir, energie geotermală
Centrala Geotermală Nesjavellir (Islanda). Autor: Gretar Ívarsson (geolog la Nesjavellir). Data: 6 octombrie 2006. Licenţa: Domeniul Public.

Energia geotermală este energia Pământului care constă în ape calde sau fierbinţi, abur sau căldură. Energia geotermală este una din energiile regenerabile. Este folosită pentru încălzire, ca apă menajeră, în staţiunile balneoclimaterice, în sere, în crescătoriile de peşti, în industrie, şi se poate converti şi în energie electrică. Energia geotermală se poate folosi fie direct, fie prin pompele de căldură, fie prin generarea de curent electric. Deşi energia termală a fost folosită din cele mai vechi timpuri, folosirea ei pe scară largă începe din sec al XX-lea.[1]La sfârşitul lui 2013 erau operaţionali pe glob puţin peste 12 000 MW.[2]În 2016 piaţa globală a energiei geotermale a atins 13,3 GW.[3]

Istorie

Nativii americani foloseau energia geotermală la gătit. Grecii şi romanii foloseau băile termale şi spaţii încălzite geotermal regăsim în oraşul Pompei în sec I d.Hr. Primul sistem de încălzire geotermal a fost instalat în Franţa, la Chaudes-Aigues, în sec. al XIV-lea. În secolul al XIX-lea oraşele şi industriile încep să conştientizeze potenţialul economic al resurselor geotermale. În Statele Unite energia geotermală încălzeşte primele locuinţe în 1892. Prima centrală electrică geotermală cu scop comercial producea 250 KW în 1913, în Larderello, Italia.[4]

Ţări producătoare

Cele mai mari producătoare de energie geotermală în martie 2016 erau : Statele Unite (3567 MW), Filipine (1930 MW), Indonezia (1375 MW), Mexic (1069 MW), Noua Zeelandă (973 MW), Italia (944 MW ), Islanda (665 MW ), Turcia (637 MW), Kenya (607 MW) şi Japonia (533 MW).[5]

Centrala Geotermală Palinpinon
Centrala Geotermală Palinpinon (Filipine). Autor: Mike Gonzalez. Data: 17 iunie 2006. Licenţa: CC Attribution-Share Alike 3.0 Unported

Islanda

80% din energia Islandei este geotermală, iar 12% este asigurată din alte resurse regenerabile. Islanda a început exploatarea energiei geotermale în urmă cu 70 de ani.[6]

Reykjavik din Islanda are cel mai mare sistem districtual de încălzire geotermală din lume, care permite ca 99% din oraş să fie încălzit cu ape geotermale.[7]

Cele mai mari centrale geotermale din lume

1. Complexul Geotermal Geysers (Statele Unite) este un complex geotermal alcătuit din 18 centrale, cu o capacitate de 900 MW, suficienţi pentru a furniza electricitate pentru 1 milion de locuinţe. Se află lângă San Francisco, California.

2. Complexul Geotermal Larderello (Italia) este un complex geotermal compus din 34 centrale, cu o capacitate de 769 MW. Prima centrală a fost construită în 1913.

3.  Centrala Geotermală Cerro Prieto (Mexic) este o centrală geotermală cu o capacitate de 720 MW. Este situată în nordul Mexicului.

4. Complexul Geotermal Makban (Filipine) este un complex alcătuit din 6 centrale mai mici. Are o capacitate de 458 MW.

5. Centralele Geotermale CalEnergy Generation’s Salton Sea (Statele Unite) sunt zece centrale aflate în sudul Californiei. Au o capacitate de 340 MW.

6. Centrala Geotermală Hellisheidi (Islanda) are o capacitate de 400 MW energie termală şi 303 MW energie electrică. Este situată pe vulcanul Hengill.

7. Complexul Geotermal Tiwi (Filipine) este compus din trei centrale a câte două unităţi fiecare. Are o capacitate de 289 MW. Este operaţional din 1979, fiind unul din cele mai vechi din lume. 25% din energia din Filipine este din surse geotermale.

8.Centrala Geotermală Malitbog (Filipine) are o capacitate de 232 MW. Asigură energie electrică în insula Luzon.

9. Centrala Geotermală Wayang Windu (Indonezia) are o capacitate de 227 MW.

10. Centrala Darajat (Indonezia) este compusă din trei centrale. Are o capacitate de 259 MW. Indonezia are o geologie vulcanică activă.[8]

Potenţial

America Latină şi Asia de Est au cel mai mare potenţial geotermal cunoscut.[9]

Chile are cel mai mare potenţial geotermal neexploatat (16 GW).[10][11][12]

Costuri în lume

Energia geotermală avea în 2013 un cost de producţie 64,2 dolari/MWh, pe când cărbunele costa  78,3 dolari/MWh. Turbinele eoliene de pe uscat produceau electricitatea la 82,61 dolari/MWh, iar panourile fotovoltaice tradiţionale produceau electricitate la un cost de 142,68 dolari/MWh.[13]

Avantaje

  1. Nu poluează
  2. (în raport cu energia solară şi eoliană) este continuă 24 ore din 24 şi pe tot parcursul anului.
  3. Este avantajoasă ca preţ.[14]

Dezavantaje

  1. Necesită costuri mari la început. [15]

România

Zone

Vestul ţării are cele mai mari resurse geotermale cunoscute.[16] Banatul şi vestul munţilor Apuseni au resurse geotermale importante. Judeţele Timiş, Arad şi Bihor au în subsol astfel de resurse. În Timişoara regăsim apă termală de până la 80 de grade Celsius.[17]

La sfârşitul lui 2011, 70% din oraşul Beiuş, 20% din apartamentele Oradei (cartierul Ioşia Nord-căldură şi apă caldă şi cartierul Nufărul-apă caldă, 48 de instituţii publice), parţial oraşele Marghita, Săcuieni şi câteva sate din judeţele Bihor şi Satu Mare erau încălzite geotermal.[18]

Există o zonă de la P-ţa Presei Libere (40 grade Celsius) din Bucureşti la Otopeni (63 grade Celsius), Moara Vlăsiei şi Snagov (90 de grade Celsius), care are ape termale.[19]Apele termale din nordul Bucureştiului au fost folosite în 1988-1994 pentru încălzire şi ca ape menajere.[20]

Beiuş (judeţul Bihor) este singurul oraş din România încălzit exclusiv termal, din 2001, fapt reflectat în cel mai ieftin preţ al gigacaloriei din ţară (77lei/Gcal), de aproape trei ori mai mic decât media pe ţară (200 lei/Gcal). Întreţinerea unui apartament de 3 camere în cea mai friguroasă lună a anului a costat 200 lei.[21][22]

În Călimăneşti (inclusiv un lanţ hotelier, din 2001), Sânnicolau Mare, Nădlac şi Lovrin (judeţul Timiş) funcţionează sisteme care folosesc apa termală pentru încălzire şi ca apă menajeră.[23]

Din 14 sonde geotermale săpate la adâncimi de 1500-3000 m în perioada 1995-2000, numai două au fost fără rezultat, ceea ce înseamnă un procent de succes de 86%.[24]

Preţ

Gigacaloria termală este până la de 4 ori mai ieftină decât cea tradiţională în România.[25]

Bibliografie

Annual U.S. & Global Geothermal Power Production Report, Geothermal Power Operating Capacity by Country, martie 2016, pag 10, http://geo-energy.org/reports/2016/2016%20Annual%20US%20Global%20Geothermal%20Power%20Production.pdf

Britannica, Geothermal Energy, http://www.britannica.com/EBchecked/topic/230403/geothermal-energy

 

Articole înrudite

Energie regenerabilă

Energia solară

Energia hidroelectrică

Energia biomasei

Energie electrică

Energia în România

Energie geotermală Energie geotermală Energie geotermală Energie geotermală Energie geotermală

Note subsol:

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.