Energie regenerabilă

Energie regenerabilă

Citare

Dacă vreţi să citaţi acest articol copiaţi textul de mai jos, adăugând la sfârşit data citării:

Enciclopedie.info, Energie regenerabilă, http://www.enciclopedie.info/energie-regenerabila/, (data citării)

Rezumat

Casă cu panouri fotovoltaice
Casă nou construită cu panouri fotovoltaice în Germania. Autor: Tim Fuller. Data: 2 aprilie 2011. Licenţa: CC Attribution 2.0 Generic (CC BY 2.0). sursa: Flickr https://www.flickr.com/photos/timtimes/5599777777/in/faves-89250700@N06/

Energiile regenerabile sunt energiile care se regenerează în mod natural, fiind date de apă, vânt, Soare, Pământ şi biomasă. Energiile regenerabile sunt: energia hidroelectrică, energia eoliană, energia solară, energia geotermală, energia biomasei, energia valurilor, energia mareelor şi energia osmotică. Energiile regenerabile au fost folosite de la începuturile umanităţii în diverse feluri: energia vântului a fost folosită de corăbiile cu pânze şi morile de vânt, curgerile de apă au fost folosite de morile de apă, etc. În secolul al XX-lea energiile regenerabile au început să fie exploatate pe scară industrială pentru producerea de energie electrică. În ultimele decenii din secolul al XX-lea energiile regenerabile au început să fie înţelese ca alternativă ecologică la energiile neregenerabile (cărbuni, petrol, gaze naturale) şi la energia nucleară. Această schimbare de optică a fost provocată de conştientizarea poluării acute a aerului, apei, pământului de către industriile care exploatează energiile neregenerabile şi de teama de dezastrele provocate de accidentele de la centralele nucleare (cazurile Cernobîl (URSS)-1986 şi Fukushima (Japonia)-2011 fiind elocvente). Poluarea (aer şi apă în principal) a cauzat moartea prematură a 9 milioane de persoane în 2015, circa 16% din numărul total de decese. Circa 92% din decesele premature au avut loc în ţările sărace sau cu venituri reduse. Principalele boli cauzate de poluare sunt cancerul pulmonar, bolile cardiace şi accidentele vascular-cerebrale.[1]Accidentul de la Cernobîl din 1986 a provocat moartea a 31 de persoane pe loc şi decesul a zeci de mii de persoane în decursul timpului şi îmbolnăvirea a sute de mii de persoane din pricina contaminării radioactive.[2]Accidentul de la Fukushima din 2011 s-a soldat cu cca 18 500 de persoane moarte sau dispărute.[3]La sfârşitul lui 2015 energiile regenerabile deţineau 23,7% din producţia globală de electricitate. Energia hidroelectrică deţinea 16,6%, energia eoliană 3,7%, biomasa 2%, energia solară fotovoltaică 1,2%, iar energia geotermală şi alte energii 0,4%.[4]Energiile regenerabile asigurau 19,2% din consumul final de energie la sfârşitul lui 2015.[5]Capacitatea electrică globală instalată din surse regenerabile, incluzând energia hidroelectrică, s-a dublat între 2000 şi 2012. [6]Mai mult de jumătate din noile capacităţi generatoare de electricitate, adăugate în 2015, erau verzi.[7]Preţurile energiei solare fotovoltaice şi eoliene au ajuns egale sau mai mici decât preţurile energiilor fosile în peste 30 ţări, la sfârşitul lui 2016.[8][9]

Ţări cu pondere mare a energiilor regenerabile

Moară de apă
Moară de apă. Autor: 25 701. Licenţa: Domeniul Public. Sursa: Pixabay https://pixabay.com/ro/mill-ap%C4%83-lake-91260/

Portugalia a produs peste 70% din energia ţării din energii regenerabile în primul sfert al anului 2013. Energia hidroelectrică a deţinut 37% (având o creştere de 312% comparativ cu  2012), iar energia eoliană a deţinut 27% (în creştere cu 60% faţă de anul anterior).[10]

Islanda produce 92% din energia ţării din energii regenerabile, 80% din energie termală şi 12% din alte resurse regenerabile.[11]

9 ţări produceau în 2007 din surse hidro (deci regenerabile) peste 90% din energia electrică: Paraguay (100%), Mozambic (99,9%), Republica Democrată Congo (99,6%), Nepal (99,6%), Zambia (99,4%), Norvegia (98%), Tadjikistan (97%), Etiopia (96%) şi Namibia (92%).

Alte 10 ţări produceau în 2007 din surse hidro (deci regenerabile) peste 70% din energia electrică: Kârgâstan (85,9%) Uruguay (85%), Angola (84%), Brazilia (84%), Republica Congo (82%), Georgia (81%), Columbia (80%), Costa Rica (74%), Venezuela (72%) şi Islanda (70%).[12]

Cele mai verzi ţări din Europa

Barajul Grand Coulee
Barajul Grand Coulee (Statele Unite). Autor: Bureau of Reclamation. Data: 30 iunie 2011. Licenţa: CC Attribution- Share Alike 2.0 Generic (CC BY-SA 2.0). Sursa: Flickr

Cele mai verzi ţări din Europa sunt: Suedia, Elveţia, Norvegia, Austria, Letonia, Finlanda, Germania, Franţa, Portugalia, Danemarca, Marea Britanie, Malta, Slovacia, Italia şi Slovenia. Clasamentul a fost realizat de Reader’s Digest pe baza a cinci indicatori ecologici și a unor rapoarte internaționale, în 2010.[13]

Cei 5 indicatori sunt:

1.Indicele de performanţă a mediului (Environmental Performance Index) cuprinde 25 de parametri, de la utilizarea pesticidelor și calitatea aerului, până la deşeuri și conservarea habitatelor naturale

2.Indicele planetei fericite (Happy Planet Index)

3.Indicele de performanță cu privire la schimbarea climatică (Climate Change Performance Index), care măsoară emisiile de gaze de seră, precum CO2 și eficiența politicilor guvernamentale privind schimbarea climatică. Letonia emite cea mai mică cantitate de gaze de seră pe cap de locuitor din Europa, iar Luxemburg şi Estonia sunt pe ultimele locuri în această privinţă.

4.Biodiversitatea

Elveția și Finlanda conduc la biodiversitate. Ele se află pe locurile 17, respectiv 23 în lume, după unele țări africane. Portugalia conduce în Europa la capitolul protecția habitatelor căci protejează 100% din habitatele periclitate.

5.Sisteme de energie regenerabilă

Germania deţine supremaţia europeană cu 20 000 turbine eoliene şi cele mai mari uzine de energie fotovoltaică. Spania şi Norvegia sunt pe următoarele locuri. Norvegia şi Elveţia au multe resurse hidrologice. Suedia, Letonia şi Austria produc energie din rumeguş.[14]

Cea mai verde ţară din lume

Centrala Geotermală Nesjavellir
Centrala Geotermală Nesjavellir (Islanda). Autor: Gretar Ívarsson (geolog la Nesjavellir). Data: 6 octombrie 2006. Licenţa: Domeniul Public.

Cele mai verzi ţări sunt: Elveţia (76), Letonia (70), Norvegia (69,9), Luxemburg (69,2), Costa Rica (69,3), Franţa (69), Austria (68), Italia (68), Suedia (68), Germania (66), conform unui indice stabilit de Universitatea Yale. Indicele are în vedere 25 de criterii, printre care se numără impactul mediului asupra sănătăţii populaţiei, protecţia habitatului şi calitatea apei şi a aerului. România se află pe locul 88 din 132.[15]

Cele mai verzi şi fericite ţări

Costa Rica este cea mai verde şi mai fericită ţară din lume, potrivit unui clasament făcut de the New Economics Foundation în 2009. Criteriul folosit este o combinaţie între amprenta pe sistemul ecologic şi fericirea cetăţenilor. Topul este dominat de ţările din America Latină, iar ţările din Africa ocupă poziţiile inferioare. Marea Britanie este pe 74, Statele Unite sunt pe 114.

În Costa Rica urma pe sistemul ecologic este de mai puţin de un sfert.

Scorurile la fericire ale celor mai dezvoltate ţări, din OECD, s-au prăbuşit între 1960 şi sfârşitul anilor 70. Deşi au existat nişte îmbunătăţiri de atunci, scorurile din 1961 sunt mai ridicate decât cele din 2005.

Satisfacţia vieţii şi speranţa de viaţă au crescut cu 15% în ultimii 45 de ani în ţările bogate, dar cu costul a unei creşteri a urmei pe sistemul ecologic de 72%. În Statele Unite, China şi India scorurile la fericire au scăzut în ultimii 45 de ani.

Cea mai bine plasată din ţările occidentale este Olanda, unde amprenta pe sistemul ecologic este ceva mai mică de jumătate.[16][17]

În Costa Rica peste 90% din energie este asigurată de energiile regenerabile.[18]

Mari complexe de energie regenerabilă

1.The Geysers (California, SUA)

Complexul din California este format din 22 centrale geotermale, având o capacitate instalată de 1517 MW. Complexul foloseşte aburii de la circa 350 de puţuri.

2.Parcul Eolian Roscoe (Texas, SUA)

Parcul eolian din Texas este format din 627 turbine, având o capacitate instalată de 781 MW. Poate asigura energie pentru 250 000 de locuinţe.

3.Centrala pe biomasă de la Tilbury (Marea Britanie)

Centrala are o capacitate de 750MW

4.Centrala Sihwa (Coreea de Sud)

Centrala utilizează mareeele, având o capacitate de 254 MW

5.Centrala Rance Tidal (Brittany, Franţa)

Centrala din Brittany a fost prima centrală din lume care a utilizat forţa mareelor. Are o putere instalată de 240 MW. Cele 24 turbine produc anual 600 GWh. Centrala primeşte vizita a 200 000 turişti anual.[19]

Atractivitatea ţărilor din perspectiva resurselor regenerabile

Bicicletă solară
Bicicletă solară. Autor: Hillary. Data: 9 aprilie 2010. Licenţa: CC Attribution- Share Alike 2.0 Generic (CC BY-SA 2.0). Sursa: Flickr https://www.flickr.com/photos/lamenta3/4518928584/in/faves-89250700@N06/

Raportul trimestrial Renewable Energy Country Attractiveness Index (RECAI), de la începutul anului 2014, plasa Statele Unite în fruntea clasamentului, urmate de China, Germania, Japonia şi Marea Britanie. Clasamentul era continuat de Canada, India, Australia, Franţa, Coreea de Sud, Italia, Brazilia, Belgia, Chile, Danemarca, Olanda, Portugalia, Spania, Africa de Sud şi Suedia. România se afla pe locul 32. Clasamentul este al primelor 40 de pieţe sub raportul atractivităţii şi oportunităţilor de investiţii în sectorul energiei regenerabile, pe baza unor indicatori macroeconomici, indicatori ai pieţei de energie şi de tehnologie specifică. [20]

Articole înrudite

Energia solară

Energia hidroelectrică

Energie geotermală

Energia biomasei

Energie electrică

Energia în România

Energie regenerabilă Energie regenerabilă Energie regenerabilă Energie regenerabilă Energie regenerabilă Energie regenerabilă Energie regenerabilă Energie regenerabilă Energie regenerabilă Energie regenerabilă Energie regenerabilă Energie regenerabilă Energie regenerabilă Energie regenerabilă Energie regenerabilă Energie regenerabilă Energie regenerabilă Energie regenerabilă Energie regenerabilă Energie regenerabilă Energie regenerabilă Energie regenerabilă Energie regenerabilă Energie regenerabilă

Note subsol:

Lasă un răspuns