FCSB

FCSB

Rezumat

Steaua Bucureşti (FCSB în prezent, fondată pe 7 iunie 1947, site http://www.steauafc.com/ro/) este echipa de fotbal românească cu cele mai bune rezultate pe plan intern şi pe plan internaţional. A câştigat Cupa Campionilor Europeni în 1986 (performanţă neegalată de vreo echipă românească până în prezent; era la data respectivă şi prima echipă dintr-o fostă ţară comunistă care cucerea trofeul[1]şi Supercupa Europei în 1987. A câştigat campionatul intern de 26 de ori, Cupa României de 23 de ori, Supercupa României de 6 ori şi Cupa Ligii de 2 ori.[2]Miodrag Belodedici şi Gheorghe Hagi sunt cei mai valoroşi jucători de fotbal români. Marius Lăcătuş este şi el printre cei mai buni jucători români: câştigător al Cupei Campionilor Europeni (1986) şi al Supercupei Europei (1987), jucătorul român cu cele mai multe trofee interne (19; toate ca jucător al Stelei) şi cel mai bun marcator al Stelei în Europa (cu 17 goluri), fiind considerat un simbol al Stelei. Helmuth Duckadam deţine şi în prezent recordul de a fi apărat cele mai multe lovituri de pedeapsă (4 şi neprimind niciun gol) în cupele europene, record stabilit în finala Cupei Campionilor Europeni din 1986, câştigată împotriva Barcelonei (2-0). Steaua deţine recordul european pentru cele mai multe meciuri fără înfrângere în campionatul intern: 106 meciuri. Cel mai longeviv antrenor al Stelei a fost Emerich Jenei, care a antrenat Steaua timp de circa 10 ani. Stadionul roş-albaştrilor este Stadionul Ghencea.

Repere istorice

1947 –se înfiinţează Asociaţia Sportivă a Armatei

1948- clubul îşi schimbă numele în Clubul Sportiv Central al Armatei

1949- prima cupă a României

1950-clubul îşi schimbă numele în Casa Centrală a Armatei

1951-primul campionat; primul event campionat-cupă din istoria clubului

1958- atingerea optimilor de finală ale Cupei Campionilor Europeni

1961- schimbarea numelui în Clubul Sportiv al Armatei; echipa primeşte şi denumirea ,,Steaua”

1974- este inaugurat Stadionul Steaua din complexul Ghencea

1986- 7 mai: Steaua câştigă Cupa Campionilor Europeni, învingând Barcelona cu 2-0 la Sevilla, după loviturile de la 11 m. Era prima echipă din estul Europei care câştiga titlul european suprem şi prima echipă din fostele state comuniste care reuşea să câştige Cupa Campionilor Europeni. Helmuth Duckadam devine eroul de la Sevilla după ce apără 4 penalty-uri consecutive fără să primească vreun gol, stabilind un record mondial care se menţine şi astăzi.

1987- Steaua câştigă Supercupa Europei, învingând Dinamo Kiev cu 1-0, cu un gol marcat de Gheorghe Hagi

1988 Ajunge în semifinalele Cupei Campionilor Europeni, fiind eliminată de Benfica Lisabona (0-0, 0-2)

1989 Ajunge în finala  Cupei Campionilor Europeni, unde este eliminată de A. C. Milan (0-4)

2000-2003 George Becali oferea clubului diverse sume de bani în schimbul unor jucători. În 2003 Becali ajunsese să aibă 21 de jucători: Mirel Rădoi, Adrian Neaga, Claudiu Răducanu, Marius Vintilă, Daniel Bălan, Martin Tudor, Falemi Nana, Tiberiu Lung, Cătălin Liţă, Mihăiţă Neşu, Marius Luca, Valeriu Bordeanu, Eugean Nae, Mihăiţă Gheorghe, Daniel Opriţa, Daniel Orac, Dumitru Mitriţă, Marian Aliuţă, Sorin Ghionea, Gabriel Boştină şi George Ogăraru.

Ianuarie 2003 George Becali deţinea 51% din acţiunile unei societăţi pe acţiuni Fotbal Club ,,Steaua” Bucureşti[3]

2006 Ajunge în semifinalele Cupei UEFA. Pierde dramatic în faţa lui Middlesbrough (1-0, 2-4), după ce câştigase meciul de acasă cu 1-0 şi conducea cu 2-0 în deplasare[4]

2011 Începe un conflict lung, neîncheiat pe deplin nici în prezent, între Clubul Sportiv al Armatei (CSA) Steaua şi patronul actualei echipe din Liga I (FCSB), Gigi Becali. Conflictul este legat de diverse chestiuni: stadion, marcă, siglă, palmares, istoric.

2014 Actualul club din Liga I pierde marca ,,Steaua Bucureşti”, ca urmare a unei decizii definitive a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie[5]

2017 Actuala echipă din Liga I îşi schimbă denumirea în ,,Fotbal Club FCSB SA”, prescurtat FCSB[6]

2017-2018 Echipa Steaua Bucureşti, condusă de Marius Lăcătuş, a jucat în Liga a IV-a şi a ratat promovarea în Liga a III-a[7]

2021 CSA Steaua a promovat în Liga a II-a.

Performanţe internaţionale

Gheorghe Hagi bucurându-se pe terenul de fotbal, Maradona din Carpaţi, mijlocaş ofensiv român, Galatasaray, Barcelona, Real Madrid, Steaua Bucureşti, România, golgheter
Gheorghe Hagi. Autor: Dan avraham2000. Data: 1 septembrie 2010. Licenţa: Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0 Unported

A câştigat Cupa Campionilor Europeni în 1986 (Steaua- Barcelona 2-0)

Echipa Stelei: Helmuth Duckadam – Ștefan Iovan, Adrian Bumbescu, Miodrag Belodedici, Ilie Bărbulescu – Lucian Bălan (’72 Anghel Iordănescu), Ladislau Bölöni, Mihail Majearu, Gabi Balint – Marius Lăcătuș, Victor Pițurcă (‘112 Marin Radu II).

Traseu:

Steaua- Vejle BK, campioana Danemarcei (1-1; 4-1)

Steaua –Honved Budapesta, campioana Ungariei (0-1, 4-1)

Steaua- Kuusysi Lahti 0-0, 1-0

Steaua- Anderlecht (0-1, 3-0)[8]

A câştigat Supercupa Europei în 1987 (Steaua- Dinamo Kiev 1-0)

A fost semifinalistă în Cupa Campionilor Europeni în 1988 (Steaua- Benfica 0-0, 0-2)

Traseu:

Steaua- MTK (4-0, 0-2)

Steaua- Omonia Nicosia (3-1, 2-0)

Steaua- Rangers (2-0, 1-2)[9]

A fost finalistă în Cupa Campionilor Europeni în 1989 (Milan-Steaua 4-0)

Traseu:

Sparta Praga – Steaua 1-5, 2-2
Steaua – Spartak Moscova 3-0, 2-1
IKF Goteborg –  Steaua 1-0, 1-5
Steaua – Galatasaray 4-0, 1-1 (semifinala)[10]

A ajuns în semifinalele Cupei UEFA în 2006 (Steaua Bucureşti – Middlesbrough – 1-0, 2-4). Este cea mai mare performanţă fotbalistică la nivel de club de după 1989.

Traseu:

Valerenga (Norvegia) – Steaua (0-3, 3-1)

Steaua – Lens (Franţa) 4-0
Sampdoria (Italia) – Steaua 0-0
Steaua – Halmstad (Suedia) 3-0
Hertha Berlin (Germania) – Steaua 0-0

Heerenveen (Olanda) – Steaua (1-3, 1-0)

Steaua – Betis (Spania) (0-0, 3-0)

Rapid-Steaua (1-1, 0-0)

Performanţe interne

A câştigat campionatul autohton de 27 ori (1951,1952, 1953, 1956, 1960, 1961, 1968, 1976, 1978, 1985, 1986, 1987, 1988, 1989, 1993, 1994, 1995, 1996, 1997, 1998, 2001, 2005, 2006, 2013, 2014, 2015, 2023/2024)

A câştigat Cupa României de 23 ori (1949, 1950, 1951, 1952, 1955, 1962, 1967, 1969, 1970, 1971, 1976, 1979, 1985, 1987, 1988, 1989, 1992, 1996, 1997, 1999, 2011, 2015, 2020)

A câştigat Supercupa României de 6 ori (1994, 1995, 1998, 2001, 2006, 2013)

A câştigat Cupa Ligii de 2 ori (2015, 2016)[11]

Rivalitatea Steaua-Dinamo (statistica până la 29.07.2018)

-statistica meciurilor directe din campionat: 48 victorii pentru Dinamo, 43 victorii pentru Steaua, 51 meciuri la egalitate

-cea mai clară victorie a Stelei: 5-0 (4 aprilie 1998)

-cele mai clare victorii ale lui Dinamo: 6-2 (1 octombrie 1951) şi 5-2 (1 septembrie 1976)

-cel mai clar scor obţinut pe terenul rivalei: Steaua-Dinamo 4-0 (11 aprilie 1956)

-cel mai spectaculos meci din istoria directă, în care s-au marcat cele mai multe goluri: Dinamo-Steaua 6-4 (finala Cupei României, 2 mai 1990)

– 19 aprilie 1992 – 22 aprilie 2000 Dinamo nu a putut bate Steaua.[12]

Recorduri internaţionale

Miodrag Belodedici dă un interviu, cel mai titrat jucător de fotbal român, libero, Steaua, Steaua Roşie Belgrad
Miodrag Belodedici. Autor: Magglo7. Data încărcării fotografiei pe Flickr: 28 octombrie 2015. Licenţa:Creative Commons Attribution-ShareAlike 2.0 Generic (CC By-Sa 2.0)

Steaua deţine recordul european pentru cea mai lungă serie de meciuri fără înfrângere în campionatul intern: 106 meciuri, între 1986 şi 1989.[13], şi locul secund în lume, după ASEC Mimosas din campionatul Coastei de Fildeş (108 meciuri)[14]

Cele mai multe meciuri fără înfrângere pe teren propriu în campionatul intern: 112[15]

Steaua deţine din 2013 şi un record negativ în Champions League: 23 meciuri fără victorie (7 egaluri şi 16 înfrângeri), depăşind recordul deţinut de Spartak Moscova (22 meciuri fără victorie)[16][17]

Meciul Backa Topola –FCSB (6-6 după 120 minute de joc, 10-11 la final) a stabilit și un record european. Este prima partidă din istoria competițiilor europene (fără Cupa Intertoto, peste 24 000 meciuri analizate de statisticienii Gracenote) în care ambele echipe înscriu de cel puțin 5 ori fiecare (excluzând penaltiurile).[18]

Miodrag Belodedici, cel mai titrat jucător de fotbal român, a câştigat de două ori Cupa Campionilor Europeni, cu Steaua (1986) şi Steaua Roşie Belgrad (1991), Supercupa Europei cu Steaua (1987) şi Cupa Intercontinentală cu Steaua Roşie Belgrad (1991).[19]

Gheorghe Hagi a obţinut titlul de golgheter al Cupei Campionilor Europeni în sezonul 1987-88, cu 4 goluri, (fiind la egalitate cu alţi 6 jucători).[20][21]

Helmut Duckadam (Steaua Bucureşti) ridicând Cupa Campionilor Europeni în 1986; un portar de talie internaţională
Helmut Duckadam ridicând Cupa Campionilor Europeni pe data de 7 mai 1986, la Sevilla. Autor: Ivankotov Data: 7 mai 1986. Sursa: Template:Klisf.net

Helmuth Duckadam deţine şi în prezent recordul de a fi apărat cele mai multe lovituri de pedeapsă (4 şi neprimind niciun gol) în cupele europene, record stabilit în finala Cupei Campionilor Europeni din 1986, câştigată împotriva Barcelonei (2-0). [22]

Victor Pițurcă cu trofeul Gheata de Bronz a Europei. Autor: Dumitru Tănase. Data: 1988.

Victor Piţurcă a câştigat Gheata de Bronz a Europei, cu 34 goluri, în sezonul 1987-1988 (Tanju Çolak (Galatasaray Istanbul) – 39 de goluri, şi John Eriksen (Servette Geneva) – 36 goluri.[23]

Recorduri interne

Cele mai multe campionate naţionale dintre echipele româneşti (27)

Cele mai multe cupe dintre echipele româneşti (23)

Cele mai multe campionate consecutive dintre echipele româneşti (6)

Cea mai categorică victorie din campionat (11-0, cu Corvinul Hunedoara, 1988)

Cea mai categorică victorie în deplasare (9-1 cu Avântul Reghin, 1955; 8-0 cu Dinamo Bacău, 1956)

Cea mai categorică victorie din Cupa României (12-0, cu CIL Blaj, 1964)

Cea mai categorică victorie din Cupa României (9-0, cu CSM Locomotiva Galaţi, 1951)

Anghel Iordănescu în 1978. Figurine Panini, Italia.

12 jucători au câştigat 14 titluri de golgheter al României: Ion Alecsandrescu, 18 goluri, 1956; Gheorghe Constantin 20, 22, 24 goluri în 1960, 1961, 1962; Cornel Pavlovici 19 goluri (la egalitate cu Constantin Frăţilă), 1964; Gheorghe Tătaru, 15 goluri (la egalitate cu Florea Dumitrache şi Constantin Moldoveanu), 1971; Anghel Iordănescu, 20 goluri, 1982, Victor Piţurcă 34 goluri, 1988; Gavril Balint 19 goluri, 1990; Ilie Dumitrescu 24 goluri, 1993, Ion Vlădoiu 25 goluri, 1996, Sabin Ilie 31 goluri, 1997, Claudiu Răducanu 21 goluri, 2003 şi Raul Rusescu 21 goluri, 2013.

Cele mai multe goluri pentru echipa naţională le-au dat Gheorghe Hagi (Steaua) şi Adrian Mutu, ambii cu 35 de goluri, Iuliu Bodola (30 goluri), Viorel Moldovan (25 goluri), Ciprian Marica (25 goluri) şi Ladislau Bölöni (23 goluri), toţi retraşi din activitate.[24][25]

Cele mai bune performanţe interne le-a obţinut Marius Lăcătuş (10 campionate, 6 cupe, 3 supercupe-19 trofee interne), care a jucat la Steaua Bucureşti.[26]

Cei mai buni marcatori pentru echipa Steaua în cupele europene erau: Marius Lăcătuş (17), Dică (14), Rusescu (14+1 gol pentru F.C. Sevilla), Ilie Dumitrescu(13), Gheorghe Hagi (12).[27]

Culori

Culorile Stelei sunt roşu şi albastru.

Stadion

Stadionul Stelei este Stadionul Ghencea, care se află în cartierul Ghencea, în sectorul 6 al capitalei. Stadionul Ghencea a fost inaugurat în 1974. A fost construit fără pistă de atletism. Capacitatea stadionului era de 32 000 locuri, dar după instalarea scaunelor de plastic capacitatea a scăzut la 28 365 locuri.[28]În 1991 s-a introdus instalaţia de nocturnă. În 1996 stadionul a fost modernizat.[29]Vechiul stadion a fost dărâmat în 2018.[30]şi unul nou este în reconstrucţie în prezent.

Statistici în cupele europene

1947-2017: 69 ediţii în divizia A, 2118 meciuri, din care 1177 victorii, 490 egaluri şi 451 înfrângeri, golaveraj 3990-2115

Cupa Campionilor Europeni (1957-1990): 11 ediţii, 43 meciuri, 20 victorii, 8 egaluri, 15 înfrângeri, golaveraj 69-52

UEFA Champions League: (1993- 2017): 15 ediţii, 98 meciuri, 31 victorii, 31 egaluri, 36 înfrângeri, golaveraj 129-142

Cupa Cupelor (1962- 1993): 11 ediţii, 40 meciuri, 14 victorii, 12 egaluri, 14 înfrângeri, golaveraj 53-54

Cupa UEFA (1977-2007): 11 ediţii, 62 meciuri, 23 victorii, 18 egaluri, 21 înfrângeri, golaveraj 83-68

UEFA Europa League: 7 ediţii, 58 meciuri, 23 victorii, 16 egaluri, 19 înfrângeri, golaveraj 89-61.[31]

Bilanţul împotriva echipelor de club puternice

Nu a reuşit să elimine nicio echipă italiană şi a reuşit doar o victorie. (FCSB- Lazio 1-0, în 2018)

A reuşit să elimine doar două echipe engleze mai mici (West Ham 2-0, 0-0 în 1999 şi Southampton 1-0, 1-1, în 2003). A reuşit alte trei victorii împotriva unor echipe engleze, dar nu a reuşit să se califice.(Steaua- Aston Villa 2-1, 1-3, Steaua-Chelsea 1-0, 1-3, Steaua- Middlesbrough 1-0, 2-4)

Steaua are o singură victorie cu o echipă germană: 3-1 cu Borussia Dortmund în 1957.[32]

Steaua a reuşit să câştige de 4 ori în faţa unor echipe spaniole: Cupa Cupelor 1967: 0-3 şi 1-0 cu Valencia[33], finala Cupei Campionilor Europeni 1986 Steaua- Barcelona 2-0, Cupa UEFA 2005: 0-2, 2-0 (4-3 după penalty-uri) cu Valencia[34], Cupa UEFA 2006: Betis Sevilla – Steaua Bucuresti 0-3. A pierdut o singură calificare, cu Valencia în 1967.

Cele mai valoroase formaţii eliminate au fost Anderlecht (0-1, 3-0), în 1986, Barcelona, în finala Cupei Campionilor Europeni (2-0), în 1986, Valencia 0-2, 2-0 (4-3 după penalty-uri) în Cupa UEFA 2005.

Jucători şi antrenori reprezentativi

Antrenori

Cei mai longevivi

Cei mai longevivi antrenori au fost: Emerich Jenei- circa 10 ani (1975-1978; 1983-1984; 1984-1986, 1991, 1993-1994, 1998-2000), Anghel Iordănescu-circa 5 ani (1986-1990, 1992-1993), Victor Piţurcă-circa 5 ani (1992, 2000-2002, 2002-2004), Dumitru Dumitriu-circa 5 ani (1994-1997, 2005, 2015), Ilie Savu-circa 5 ani (1954-1955; 1958; 1964-1967), Gheorghe Popescu-circa 5 ani (1951-1953; 1958-1960; 1962), Laurenţiu Reghecamph-circa 4 ani (2012-2014; 2015-2017), Gheorghe Constantin-circa 4 ani (1973, 1978-1981).

În ordine cronologică

Antrenorii echipei Steaua Bucureşti au fost (în ordine cronologică): Coloman Braun Bogdan (1948), Colea Vâlcov (1948-1949), Francisc Ronnay (1950, 1953-1954), Gheorghe Popescu (1951-1953; 1958-1960; 1962), Ilie Savu (1954-1955; 1958; 1964-1967), Ştefan Dobay (1956), Angelo Niculescu (1958), Ştefan Onisie (1960-1961; 1962-1963; 1970-1971), Eugen Mladin (1961), Gheorghe Ola (1964), Ştefan Kovacs (1967-1970), Valentin Stănescu (1971-1972), Gheorghe Constantin (1973, 1978-1981), Constantin Teaşcă (1974-1975), Emerich Jenei(1975-1978; 1983-1984; 1984-1986, 1991, 1993-1994, 1998-2000), Traian Ionescu (1981), Constantin Cernăianu (1981-1983), Florin Halagian (1984), Anghel Iordănescu (1986-1990, 1992-1993), Costică Ştefănescu (1990), Bujor Hălmăgeanu (1991), Victor Piţurcă (1992, 2000-2002, 2002-2004), Dumitru Dumitriu (1994-1997, 2005, 2015), Mihai Stoichiţă (1997-1998, 2009-2010, 2011-2012), Cosmin Olăroiu (2002, 2006-2007, 2011), Walter Zenga (2004-2005), Oleg Protasov (2005), Gheorghe Hagi (2007), Massimo Pedrazzini (2007, 2015), Dorinel Munteanu (2008), Marius Lăcătuş (2007-2008, 2009, 2010-2011), Cristiano Bergodi (2009), Ilie Dumitrescu (2010), Edward Iordănescu (2010), Sorin Cârţu (2011), Roni Levi (2011), Ilie Stan (2011), Laurenţiu Reghecamph (2012-2014; 2015-2017), Constantin Gâlcă (2014-2015), Nicolae Dică (2017-prezent),[35], Mihai Teja (2018-2019), Bogdan Andone (2018-2019), Bogdan Vintilă (2019-2020), Anton Petrea (2020-prezent).

Jucători

Atacanţi

Cei mai buni atacanţi ai Stelei au fost: Victor Piţurcă (165 goluri în 281 partide, randament de 0,58 goluri/meci), Gheorghe Constantin (148 goluri în 264 meciuri, 0,56 goluri/meci), Anghel Iordănescu (155 goluri în 317 partide,  0,48 goluri/meci), Wesley Lopes da Silva (45 goluri în 96 partide, 0,46 goluri/meci), Florea Voinea (116 goluri în 250 meciuri, 0,46 goluri/meci), Florin Costea (48 goluri în 128 meciuri, 0,37 goluri/meci), Marius Lăcătuş (103 goluri în 402 meciuri, 0,25 goluri/meci), Raul Rusescu (23 goluri în 93 meciuri, 0,24 goluri/meci).[36]

Alţi atacanţi: Ion Alexandrescu, Viorel Năstase, Marcel Răducanu, Ilie Dumitrescu, Ion Vlădoiu, Adrian Ilie, Sabin Ilie, Ionel Dănciulescu, Claudiu Răducanu, Adrian Neaga, Pantelis Kapetanos, Bogdan Stancu.

Mijlocaşi

Cei mai buni mijlocaşi ai Stelei au fost: Gheorghe Hagi, Tudorel Stoica, Nicolae Dică, Bănel Nicoliţă, Florin Lovin, Dorinel Munteanu, Gabriel Boştină, Marian Aliuţă, Mirel Rădoi, Nana Falemi, Sorin Paraschiv, Eugen Trică, Denis Şerban, Cătălin Munteanu, Damian Militaru, Laurenţiu Roşu, Constantin Gâlcă, Basarab Panduru, Ilie Stan, Ilie Dumitrescu, Iosif Rotariu, Lucian Bălan, Anton Weissenbacher, Ladislau Bölöni, Mihail Majearu, Ion Dumitru, Ion Ion, Dumitru Dumitriu, Iosif Vigu, Dumitru Popescu, Tiberiu Bone, Ştefan Balint, Ştefan Onisie, Stere Zeană, Ioan Jivan, Dayro Moreno.

Apărători

Cei mai buni apărători ai Stelei au fost: Miodrag Belodedici, Gheorghe Popescu, Ștefan Iovan, Adrian Bumbescu, Ilie Bărbulescu, Dorin Goian, Petre Marin, Sorin Ghionea, Mihai Neşu, Florentin Dumitru, Pompiliu Stoica,  George Ogăraru, Iulian Miu, Marius Baciu, Tiberiu Csik, Iulian Filipescu, Daniel Prodan, Anton Doboş, Aurel Panait, Nicolae Ungureanu, Florin Marin, Teodor Anghelini, Ştefan Sameş, Costică Ştefănescu, Gheorghe Cristache, Lajos Sătmăreanu, Mircea Petescu, Bujor Hălmăgeanu, Emerich Jenei, Traian Ivănescu, Victor Dumitrescu, Alexandru Apolzan, Eugen Mladin, Panait Ion, Iasmin Latovlevici, Vlad Chiricheș.

Portari

Cei mai buni portari ai Stelei au fost: Helmuth Duckadam, Bogdan Stelea, Ilie Savu, Ion Voinescu, Costică Toma, Vasile Suciu, Carol Haidu, Vasile Iordache, Dumitru Moraru, Dumitru Stângaciu, Silviu Lung, Daniel Gherasim, Zoltan Ritli, Martin Tudor, Vasili Hamutovski, Róbinson Zapata, Ciprian Tătăruşanu.[37]

Percepţie

Steaua este percepută în general ca fiind o echipă norocoasă, invocându-se traseele relativ uşoare din cupele europene din perioada ei de glorie: nu s-a întâlnit cu nicio echipă englezească puternică.[38][39][40][41]sau italiană [42][43], pe care s-o elimine.[44]

Critici

În vremea comunismului Steaua Bucureşti era echipa favorită a familiei Ceauşescu.[45]

Patronului FCSB-ului, George Becali, i se reproşează prea desele schimbări de antrenor: 19 antrenori din 2004 până în prezent (2018)[46], intervenţiile sau încercările de intervenţii în deciziile antrenorilor, stimulările cu bani sau încercările de stimulări cu bani ale unor jucători de fotbal  pentru a-şi apăra corect şansele în 2006 şi 2008 (jucătorii erau de la echipele Gloria Bistriţa şi Universitatea Cluj)[47], tratarea cu grosolănie a multor glorii ale Stelei, trecutul umbrit de probleme legale (pentru care a ajuns şi la închisoare). În schimb, majoritatea comentatorilor apreciază investiţiile făcute la Steaua de George Becali, în condiţiile în care multe echipe româneşti se confruntă cu grave şi cronice probleme financiare (chiar şi Rapidul a ajuns să joace în liga a III-a în prezent) şi pentru faptul că a ajuns în semifinalele Cupei UEFA în 2006, cea mai mare performanţă fotbalistică la nivel de club de după 1990.

Bibliografie

http://www.steauafc.com/ro/

http://www.steauafc.com/ro/trofee/

http://www.steauafc.com/ro/recorduri/

http://www.steauafc.com/ro/antrenori/

http://www.steauafc.com/ro/stadionul/

http://www.romaniansoccer.ro/clubs/steaua/steaua_in_european_cups.shtml

FCSB FCSB FCSB FCSB FCSB FCSB FCSB FCSB FCSB FCSB FCSB FCSB FCSB FCSB FCSB FCSB FCSB FCSB FCSB FCSB FCSB FCSB FCSB FCSB FCSB FCSB FCSB FCSB FCSB FCSB FCSB FCSB FCSB FCSB FCSB FCSB FCSB FCSB FCSB FCSB FCSB FCSB FCSB FCSB FCSB

Please follow and like us:

Note subsol:

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.