Fotbalul din România

Fotbalul din România

Cele mai mari performanţe internaţionale

Cea mai mare performanţă la nivel de club a fost realizată de Steaua Bucureşti, care a câştigat Cupa Campionilor Europeni în 1986 (antrenor Emerich Jenei)  şi Supercupa Europei în 1987 (antrenor Anghel Iordănescu).

Cea mai bună performanţă la nivel de echipă naţională a fost atingerea sferturilor de finală ale Cupei Mondiale din 1994, când Anghel Iordănescu era antrenor.

Jucătorul român cu cele mai mari performanţe la nivel de echipă de club a fost Miodorag Belodedici, care a câştigat de două ori Cupa Campionilor Europeni, cu Steaua (1986) şi Steaua Roşie Belgrad (1991), Supercupa Europei cu Steaua (1987) şi Cupa Intercontinentală cu Steaua Roşie Belgrad (1991).

Josef Posipal, care juca fundaş central, a fost singurul fotbalist român care a luat titlul mondial, pentru Germania, în 1954.

Helmut Duckadam (Steaua Bucureşti) ridicând Cupa Campionilor Europeni în 1986; un portar de talie internaţională
Helmut Duckadam ridicând Cupa Campionilor Europeni pe data de 7 mai 1986, la Sevilla. Autor: Ivankotov Data: 7 mai 1986. Sursa: Template:Klisf.net

Duckadam deţine şi în prezent recordul de a fi apărat cele mai multe lovituri de pedeapsă (4 şi neprimind niciun gol) în cupele europene, record stabilit cu Steaua, în finala Cupei Campionilor Europeni din 1986, împotriva Barcelonei.

Dudu Georgescu în anii 70. Autor: necunoscut. Data: anii 70. Licenţa: Domeniul Public. Sursa: Wikimedia Commons.

Doi jucători români de la Dinamo Bucureşti au obţinut Gheata de Aur: Dudu Georgescu de două ori (74-75, 33 goluri, 76-77, 47 goluri, record doborât de Messi în 2012) şi Dorin Mateuţ (88-89, 43 goluri). Victor Pițurcă a câștigat Gheata de Bronz în sezonul 1987/88, în care a marcat 34 goluri.

Ştefan Covaci a câştigat două Cupe ale Campionilor cu Ajax (1971,1972), intrând în galeria selectă a celor 18 antrenori care au reuşit performanţa (doar Bob Paisley a cucerit trei cu Liverpool în 1977, 1978 şi 1981 şi Zinedine Zidane cu Real Madrid în 2016, 2017 şi 2018). A câştigat şi Cupa Intercontinentală (1972).

Mircea Lucescu a câştigat Supercupa Europei în 2000, cu Galatasaray Istanbul (Galatasaray- Real Madrid 1-1, 2-1) şi Cupa UEFA în 2009 cu Şahtior Doneţk. (Şahtior Doneţk- Werder Bremen 1-1, 2-1).

Echipe reprezentative

Steaua Bucureşti

Steaua Bucureşti, cea mai bună echipă din România, a câştigat: Cupa Campionilor Europeni în 1986, Supercupa Europei în 1987. A fost, de asemenea, finalistă în Cupa Intercontinentală în 1986, a fost finalistă în Cupa Campionilor Europeni în 1989, semifinalistă în 1988, semifinalistă în Cupa UEFA în 2006. Steaua deţine recordul european pentru cele mai multe meciuri fără înfrângere în campionatul intern: 106 meciuri, între 1986 şi 1989. Steaua deţine din 2013 şi un record negativ în Champions League: 23 meciuri fără victorie (7 egaluri şi 16 înfrângeri), depăşind recordul deţinut de Spartak Moscova (22 meciuri fără victorie).

Dinamo Bucureşti

Dinamo Bucureşti a fost semifinalistă a Cupei Campionilor Europeni în 1984 şi a Cupei Cupelor în 1990.

Universitatea Craiova

Universitatea Craiova a fost prima echipă românească care a ajuns în semifinalele unei cupe europene (Cupa UEFA, 1982-1983), prima echipă românească care a ajuns în sferturile de finală ale Cupei Campionilor Europeni (1981-1982), prima echipă românească care a eliminat o echipă din Germania (FC Kaiserslautern), prima echipă care a eliminat o echipă din Anglia (Leeds United) şi prima echipă studenţească din ţară şi din Europa ajunsă campioană.(1973-1974).

VAR

Sistemul VAR a fost introdus pe 9 iulie 2022. VAR a verificat 1368 faze, având 126 intervenții (9% din totalul verificărilor). A existat o intervenție VAR la fiecare 2,5 meciuri. 68% din totalul verificărilor au fost pentru acordarea sau neacordarea penaltiurilor. Peste o treime au fost legate de posibile hențuri.

Titlurile de campioană

Titluri de campioană câștigate:

Steaua (26) 1951, 1952, 1953, 1956, 1960, 1961, 1968, 1976, 1978, 1985, 1986, 1987, 1988, 1989, 1993, 1994, 1995, 1996, 1997, 1998, 2001, 2005, 2006, 2013, 2014, 2015

Dinamo (18)   1955, 1962, 1963, 1964, 1965, 1971, 1973, 1975, 1977, 1982, 1983, 1984, 1990, 1992, 2000, 2002, 2004, 2007

CFR Cluj (8):  2008, 2010, 2012, 2018, 2019, 2020, 2021, 2022

Venus Bucureşti (7): 1920, 1929, 1932, 1934, 1937, 1939, 1940

UTA Arad (6): 1947, 1948, 1950, 1954, 1969, 1970, Chinezul Timişoara (6): 1922, 1923, 1924, 1925, 1926, 1927

Universitatea Craiova (4): 1974, 1980, 1981, 1991, Ripensia Timişoara (4): 1933, 1935, 1936, 1938, Petrolul Ploiești (4): 1930, 1958, 1959, 1966

Rapid (3): 1967, 1999, 2003, 1942 (neoficial)

FC Argeş Piteşti (2): 1972, 1979, Colentina Bucureşti (2): 1913, 1914 şi Olympia Bucureşti (2):1909, 1910.

Atletic Club United Ploiești (1912), Româno-Americana FC București (1915), Prahova Ploiești (1916), Colţea Braşov (1928), CSM Reşiţa (1931), Unirea Tricolor Bucureşti (1941), F. C. Craiova (1943, neoficial), C.A.Oradea (1949), Unirea Urziceni (2009), Oţelul Galaţi (2011), Astra Giurgiu (2016), Viitorul (2017)- 1 titlu

Cupa României

Câștigătoarele cupei:

Steaua (23): 1949, 1950, 1951, 1952, 1955, 1962, 1966, 1967, 1969, 1970, 1971, 1976, 1979, 1985, 1987, 1989, 1992, 1996, 1997, 1999 , 2011, 2015, 2020

Dinamo (13):  1959, 1964, 1968, 1982, 1984, 1986, 1990, 2000, 2001, 2003, 2004, 2005, 2012

Rapid (13):  1935, 1937, 1938, 1939, 1940, 1941, 1942, 1972, 1975, 1998, 2002, 2006, 2007

Universitatea Craiova (7): 1977, 1978, 1981, 1983, 1991, 2018, 2021

CFR Cluj (4):  2008, 2009, 2010, 2016

Petrolul Ploieşti (3):    1963, 1995, 2013

Politehnica Timişoara (2): 1958, 1980 şi Ripensia Timişoara (2):  1934, 1936

Progresul Bucureşti (1960), Universitatea Cluj (1965), Astra Giurgiu (2014), Progresul Oradea (1956), Jiul Petroşani (1974), Gloria Bistriţa (1994), CFR Turnu Severin (1943), CSM Reșița (1954), Sticla Arieşul Turda (1961), Chimia Râmnicu Vâlcea (1973), F.C Universitatea Craiova (1993), F.C. Voluntari (2017), Viitorul Constanța (Farul Constanța) (2019), Sepsi Sfântu Gheorghe (2021/22)-1 titlu

Supercupe

FCSB – 6 trofee (1994, 1995, 1998, 2001, 2006, 2013)

CFR Cluj-4 (2009, 2010, 2018, 2020)

Rapid București-4 (1999, 2002, 2003, 2007)

Dinamo București-2 (2005, 2012)

Astra Giurgiu -2 (2014, 2016)

Farul Constanța-1 (2019)

C.S.Universitatea Craiova -1 (2021)

Oțelul Galați-1 (2011)

ASA Târgu Mureș-1 (2015)

FC Voluntari- 1 (2017)

Sepsi Sf.Gheorghe-1 (2022)

 

Cupele Ligii

Cupele Ligii s-au repartizat astfel: Steaua -2 trofee (2015-2016, 2014-2015), Dinamo -1 trofeu: 2017, Gloria Bistriţa-1 trofeu-2000, F.C.M. Bacău-1 trofeu-1998, Rapid Bucureşti 1 trofeu 1994

Campionatul românesc în Europa

Campionatul românesc a ieşit pe locul al 15-lea în Europa în perioada 2004-2014, cu 4633 puncte. Pe primele locuri au fost campionatele din Anglia (11.187 puncte), Spania (10.779 puncte) şi Italia (10.317 puncte).

Cei mai buni portari

Cel mai bun portar român în perioada 1985-2010 a fost Bogdan Stelea, urmat de  Silviu Lung, Florin Prunea şi Bogdan Lobonţ. Duckadam deţine şi în prezent recordul de a fi apărat cele mai multe lovituri de pedeapsă (4 şi neprimind niciun gol) în cupele europene, record stabilit în finala Cupei Campionilor Europeni din 1986, împotriva Barcelonei.

Golgheteri în campionatul intern

Rodion Cămătaru, atacant al Universităţii Craiova, golgheter român
Rodion Cămătaru. Autor necunoscut, Data: necunoscută. Sursa: http://www.comunismulinromania.ro/. Licenţa:
The copyright holder of this file allows anyone to use it for any purpose, provided that the copyright holder is properly attributed. Redistribution, derivative work, commercial use, and all other use is permitted.

Cei mai prolifici marcatori ai Ligii I sunt: Dudu Georgescu (252 goluri/370 meciuri, 0,68 goluri pe meci), Ionel Dănciulescu (214 goluri/515 meciuri, 0,41 goluri/meci), Rodion Cămătaru (198 goluri în 377 meciuri, 0,52 goluri/meci, al doilea sub raportul eficacităţii).

Cel mai prolific marcator străin din istoria Ligii I este Eric de Oliveira (Brazilia), cu 65 goluri, jucător la F.C. Voluntari (22.02.2020). Este urmat de Wesley Lopes da Silva (Brazilia) (64), care a jucat la F.C. Vaslui și  Harlem Gnohere (Franța) (58), care a jucat la FCSB.

Golgheteri la echipa naţională

Cele mai multe goluri pentru echipa naţională le-au dat Gheorghe Hagi şi Adrian Mutu, ambii cu 35 de goluri, Iuliu Bodola (30 goluri), Viorel Moldovan (25 goluri), Ciprian Marica (25 goluri) şi Ladislau Boloni (23 goluri), toţi retraşi din activitate (martie 2014)

Cei mai selecţionaţi jucători la echipa naţională

Jucătorii cu cele mai multe prezențe la echipa națională:

#          Nume  Carieră Selecții Goluri  Ref

  1. Dorinel Munteanu 1991–2007      134      16
  2. Gheorghe Hagi 1983–2000      125      35
  3. Gheorghe Popescu 1988–2003      115      16
  4. Răzvan Raț 2002–2019      105      2
  5. Ladislau Bölöni 1975–1988      102      23
  6. Dan Petrescu 1989–2000      95        12
  7. Bogdan Stelea 1988–2005 91        0
  8. Michael Klein 1981–1991      89        5
  9. Bogdan Lobonț 1998–2018      86        0
  10. Mircea Rednic 1981–1991 83        2

Marius Lăcătuș            1984–1998      83        13

Cele mai bune performanţe interne

Cele mai bune performanţe interne le-a obţinut Marius Lăcătuş (10 campionate, 6 cupe, 3 supercupe), care a jucat la Steaua Bucureşti.

Jucători cu performanţe internaţionale

Miodrag Belodedici

Miodrag Belodedici dă un interviu, cel mai titrat jucător de fotbal român, libero, Steaua, Steaua Roşie Belgrad
Miodrag Belodedici. Autor: Magglo7. Data încărcării fotografiei pe Flickr: 28 octombrie 2015. Licenţa:Creative Commons Attribution-ShareAlike 2.0 Generic (CC By-Sa 2.0)

Miodrag Belodedici, cel mai titrat jucător de fotbal român, a câştigat de două ori Cupa Campionilor Europeni, cu Steaua (1986, în finală 0-0, 2-0 cu Barcelona) şi Steaua Roşie Belgrad (1991) (în finală Steaua Roşie Belgrad- Olympique Marseille 0-0, 5-3), Supercupa Europei cu Steaua (1987) şi Cupa Intercontinentală cu Steaua Roşie Belgrad (1991). Belodedici a jucat ca libero pentru echipele Minerul Moldova Nouă, Steaua Bucureşti, Steaua Roşie Belgrad, CF.Valencia, Real Valladoid, Villareal CF, CF Atlante şi Steaua București din nou.

Josef Posipal

Josef Posipal în 1953. Imagine decupată. Autor: Noske, J.D. / Anefo. Data: 30 septembrie 1953. Sursa: http://www.gahetna.nl/collectie/afbeeldingen/fotocollectie/zoeken/weergave/detail/q/id/a9145292-d0b4-102d-bcf8-003048976d84, Dutch National Archives, The Hague, Fotocollectie Algemeen Nederlands Persbureau (ANeFo), 1945-1989, Nummer toegang 2.24.01.03 Bestanddeelnummer 906-0018. Licenţă: Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0 Netherlands license.

Josef Posipal a fost singurul fotbalist român care a luat titlul mondial. La 16 ani a plecat din România în Germania şi a jucat la echipele  Arminia Hanovra şi Hamburg ca fundaş central. În 1951 Posipal renunţa la buletinul românesc şi îl primea pe cel al Germaniei de Vest. În 1954 Germania de Vest câştiga titlul mondial, învingând Ungaria cu 3-2, după ce fusese condusă cu 0-2.

Gheorghe Hagi

Gheorghe Hagi bucurându-se pe terenul de fotbal, Maradona din Carpaţi, mijlocaş ofensiv român, Galatasaray, Barcelona, Real Madrid, Steaua Bucureşti, România, golgheter
Gheorghe Hagi. Autor: Dan avraham2000. Data: 1 septembrie 2010. Licenţa: Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0 Unported

Gheorghe Hagi a fost golgheterul echipei naţionale (35 de goluri, la egalitate cu Adrian Mutu) şi liderul echipei naţionale în anii 90. A câştigat Supercupa Europei în 1987, cu Steaua, Cupa UEFA în 2000 (în finală Galatasaray- Arsenal 0-0, 4-1) şi Supercupa Europei în 2000 cu Galatasaray (Real Madrid- Galatasaray 1-2).

Gheorghe Hagi a obţinut titlul de golgheter al Cupei Campionilor Europeni în sezonul 1987-88, cu 4 goluri, în timp ce juca pentru Steaua Bucureşti (fiind la egalitate cu alţi 6 jucători: Petar Novak, Michel, Rabah Madjer, Rui Aguas, Ally McCoist, Rene van der Gijp).

A jucat ca mijlocaş ofensiv pentru echipele: Sportul Studenţesc, Steaua, Real Madrid, Brescia, Barcelona şi Galatasaray.

Gheorghe Popescu

Gheorghe Popescu, fundaş român de fotbal în 2011, Galatasaray, Barcelona, România, Universitatea Craiova
Gheorghe Popescu. Autor: Dan Avraham. Data: 9 aprilie 2011. Licenţa: Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0 Unported

Gheorghe Popescu a câştigat Cupa Cupelor în 1997 cu Barcelona (în finală Barcelona- PSG 1-0), unde a fost şi căpitan, Cupa UEFA în 2000 (în finală Galatasaray- Arsenal 0-0, 4-1) şi Supercupa Europei în 2000 împreună cu Gheorghe Hagi, cu Galatasaray (Real Madrid- Galatasaray 1-2). A jucat ca fundaş pentru echipele Universitatea Craiova, Steaua Bucureşti, PSV, Tottenham, Barcelona, Galatasaray, Lecce, Dinamo, Hannover 96.

Dan Petrescu

Dan Petrescu a cucerit Cupa Cupelor în 1998 (în finală Chelsea- VfB Stuttgart 1-0) şi Supercupa Europei în 1998 (Chelsea- Real Madrid 1-0), pe când juca la Chelsea.

Florin Răducioiu

Florin Răducioiu a câştigat Cupa Campionilor Europeni în 1994, cu A.C. Milan, deşi a jucat doar de 7 ori în tricoul milanez şi a marcat doar două goluri (în finală Milan-Barcelona 4-0).

Cristian Chivu

Cristian Chivu, fundaş român de talie internaţională, Internazionale Milano
Cristian Chivu într-un meci din Champions League cu ŢSKA Moscova, la Moscova, în 2011. Autor: Майоров Владимир. Data: 27 septembrie 2011. Sursa: http://www.soccer.ru/gallery/45243. Licenţa: Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0 Unported

Cristian Chivu a câştigat Liga Campionilor în 2010, pe când juca la Internazionale Milano (în finală Internazionale –Bayern 2-0). A jucat ca fundaş stânga pentru echipele CSM Reşiţa, Universitatea Craiova, Ajax Amsterdam, AS Roma şi Internazionale Milano.

Cristian Săpunaru

Cristian Săpunaru a câştigat Europa League în 2011 , cu F.C. Porto (în finală Porto-Braga 1-0).

Răzvan Raţ

Răzvan Raţ a câştigat Cupa UEFA în 2009 cu Şahtior Doneţk (Şahtior Doneţk- Werder Bremen 2-1).

Antrenori români

Ştefan Covaci

Ștefan Kovács, antrenorul echipei Ajax Amsterdam 1971, România
Ștefan Kovács (Ştefan Covaci), antrenorul echipei Ajax Amsterdam, 1971. Autor: Nationaal Archief, Den Haag, Rijksfotoarchief: Fotocollectie Algemeen Nederlands Fotopersbureau (ANEFO), 1945-1989 – negatiefstroken zwart/wit, nummer toegang 2.24.01.05, bestanddeelnummer 924-7419. Data: 19 iulie 1971. Sursa: http://www.gahetna.nl/over-ons/open-data. Licenţa: Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0 Netherlands

Ştefan Covaci a fost cel mai bun antrenor român. El a câştigat două Cupe ale Campionilor cu Ajax (1971,1972), intrând în galeria selectă a celor 18 antrenori care au reuşit performanţa (doar Bob Paisley a cucerit trei cu Liverpool şi Zinedine Zidane cu Real Madrid în 2016, 2017, 2018). A mai câştigat două Supercupe ale Europei (1972, 1973) şi Cupa Intercontinentală (1972). El a stabilit şi un record în istoria lui Ajax : 19 victorii consecutive (3.10.1971, egalat de Louis Van Gaal pe 19.04.1995).

Emerich Jenei

Emerich Jenei a câştigat Cupa Campionilor Europeni în 1986 cu Steaua Bucureşti.

Anghel Iordănescu

Anghel Iordănescu a fost antrenorul care a dus echipa naţională a României între primele opt echipe din lume în 1994. El a fost cel mai bun antrenor român în perioada 1996-2009, clasându-se pe locul 65 (7 puncte), urmat îndeaproape de Mircea Lucescu, care s-a clasat pe locul al 76-lea, cu 6 puncte. A câştigat Supercupa Europei în 1987 cu Steaua Bucureşti (Steaua- Dinamo Kiev 1-0, Hagi în minutul 44) în calitate de antrenor. Ca jucător, a intrat în minutul 73 al finalei Cupei Campionilor Europeni, Steaua- Barcelona, reuşind să-şi ajute echipa, care a câştigat în cele din urmă la loviturile de la 11 m (Steaua- Barcelona 0-0, 2-0).

Mircea Lucescu

antrenor de fotbal român
Mircea Lucescu la o conferinţă de presă din 2009. Autor: Давиденко Валерий. Data: 21 noiembrie 2009. Sursa: http://www.soccer.ru/gallery2.php?id=18121. Licenţă: Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0 Unported

Mircea Lucescu a câştigat Supercupa Europei în 2000, cu Galatasaray Istanbul (Galatasaray- Real Madrid 1-1, 2-1) şi Cupa UEFA în 2009 cu Şahtior Doneţk (în finală Şahtior Doneţk- Werder Bremen 1-1, 2-1).

 

 

Fotbalul din România Fotbalul din România Fotbalul din România Fotbalul din România Fotbalul din România Fotbalul din România Fotbalul din România Fotbalul din România Fotbalul din România Fotbalul din România Fotbalul din România Fotbalul din România Fotbalul din România Fotbalul din România Fotbalul din România

Please follow and like us:

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.