Furnică
Articol înrudit: Furnici din România
Rezumat

Furnicile (familia Formicidae) sunt insecte himenoptere holometabolice, care au o răspândire aproape generală pe glob. Toate speciile de furnici sunt sociale. Lucrătoarele nu posedă aripi, regina şi masculii sunt înaripaţi. Furnicile au antenele îndoite, o talie îngustă, iar cele înaripate au aripi inegale. Unele specii de furnici sunt prădătoare, altele se hrănesc cu seminţe, altele cu animale moarte sau alte resturi, etc. Unele specii de furnici ajută la răspândirea unor plante, altele sunt considerate dăunătoare. Unele furnici înţeapă, iar în anumite cazuri înţepăturile pot fi extrem de dureroase şi periculoase. Câteva specii sunt foarte agresive, cauzând chiar moartea unor oameni.
Răspândire
Furnicile sunt răspândite aproape peste tot, cu excepţia zonelor permanent îngheţate (Antarctica), a vârfurilor reci ale munţilor, etc. Cele mai multe furnici se găsesc în zona tropicală.[1]
Culoare

Furnicile sunt în general negre, maro, roşii sau galbene. Unele pot avea o culoare metalică.[2]
Dimensiuni
Furnicile-taur pot atinge şi 40 mm.[3] Furnica-faraon (Monomorium pharaonis) are între 1,5 -2 mm.[4]
Număr de specii în lume
Erau inventariate şi descrise 14 097 specii de furnici pe 10 decembrie 2017.[5]
Număr de indivizi
Furnicile sunt cele mai numeroase dintre insecte, ca număr de indivizi.[6][7]
Himenopter

Furnica este un himenopter, alături de albine, bondari, viespi, etc.
Diferenţa faţă de termite




Furnicile se deosebesc de termite prin câteva trăsături esenţiale (vezi fotografiile): 1. furnicile au antenele îndoite, pe când termitele au antenele drepte 2. furnicile au aripi inegale, pe când termitele au aripi egale. 3. furnicile au o talie îngustă, în timp ce termitele au o talie groasă.
Metamorfoză completă

Furnica este holometabolică, adică trece printr-o metamorfoză completă, cu 4 stadii: ou-larvă-pupă-adult, la fel ca şi alte insecte (coleoptere, lepidoptere, diptere, albine, viespi).
Durata de viaţă

Durata de viaţă a furnicilor adulte este foarte variabilă. Reginele multor specii de furnici trăiesc un deceniu sau mai mult. În general reginele trăiesc mai mult decât lucrătoarele. Regina furnicilor de foc trăieşte cca 7 ani, pe când lucrătoarele trăiesc între 50-150 zile. Lucrătoarele mai mari trăiesc mai mult decât lucrătoarele mici. În zonele temperate lucrătoarele trăiesc între un an şi doi ani. Masculii trăiesc în general câteva săptămâni şi de obicei mor la scurt timp după împerechere.[8][9]
Hrana
Unele specii de furnici sunt prădătoare, altele se hrănesc cu seminţe, altele cu animale moarte sau alte resturi, etc.[10] Furnicile lucrătoare îşi transferă hrana de la una la alta: cea care a găsit mâncare o depozitează în gură şi îi transferă mâncare şi furnicii care lucrează numai în cuib.[11]
Tipuri de furnici

Într-un muşuroi de furnici există mai multe tipuri de furnici. Regina, provenită dintr-un ou fertilizat, este înaripată, fertilă (se împerechează cu masculii) şi este mai mare decât lucrătoarele. Lucrătoarele, provenite din ouă fertilizate, sunt sterile, fără aripi şi se ocupă cu construcţia şi curăţenia cuibului, îngrijirea progeniturilor, căutarea şi aducerea hranei în cuib, apărarea cuibului şi luptele cu duşmanii. Masculii, proveniţi din ouă nefertilizate, sunt înaripaţi şi se împerechează cu reginele. [12]Unele lucrătoare pot avea mici ovare şi pot produce ouă, dar nicio lucrătoare nu are un organ de depozitare a spermei, aşa că ele nu pot produce niciodată ouă fertilizate.[13]
Luptele dintre furnici
Furnicile din anumite specii se pot lupta cu furnici din aceeaşi specie sau cu furnici din alte specii. Unele specii de furnici se chircesc şi rămân nemişcate când are loc o invazie şi furnicilor invadatoare le este greu să le deosebească de particulele de pământ şi nisip. De obicei în cadrul luptelor furnicile se muşcă între ele. După ce au rănit adversarul, unele specii de furnici împroaşcă otravă în răni. La furnicile de lemn europene luptele pot dura săptămâni şi se pot solda cu mii de victime zilnic; furnicile câştigătoare rămase în viaţă se hrănesc cu corpurile celor învinse.[14]
Duşmanii furnicilor
Duşmanii furnicilor sunt: unele insecte, păianjenii, ciocănitorile, gaiţa albastră, broaştele, furnicarul, tatuul, Orycteropus afer (porcul de pământ sau ursul de furnici)[15], urşii.[16]
Importanţă
Multe specii de furnici sapă şi construiesc muşuroaie sub pământ, care au multe deschizături şi tuneluri. Aerul şi apa ajung în sol prin aceste tuneluri, asigurând oxigen şi umezeală pentru rădăcinile plantelor.
Furnicile mâncătoare de seminţe transportă diverse seminţe în muşuroaiele lor, răspândind astfel seminţele la mare distanţă faţă de plantele părinţi şi ajutând în acest mod la răspândirea plantelor.
Câteva specii de furnici sunt considerate dăunătoare pentru că înţeapă, invadează casele şi curţile sau strică construcţiile de lemn.[17]
Mirmecologie
Disciplina care se ocupă cu studiul furnicilor se numeşte mirmecologie[18],iar specialiştii care se ocupă cu studiul furnicilor se numesc mirmecologi.[19]
Periculozitate
Furnica glonţ
Înţepătura furnicii-glonţ a fost considerată de Justin Schmidt cea mai dureroasă din lume, fiind evaluată la 4+. Evaluările lui Justin Schmidt au fost făcute pe baza propriilor sale experienţe.[20]
Furnica buldog
Furnica buldog este cea mai periculoasă furnică din lume. Furnica buldog, care înţeapă şi muşcă în acelaşi timp şi de multe ori, a făcut cel puţin 3 victime umane din 1936, uneori în mai puţin de 15 minute.[21]
România
Entomologii români specializaţi în studiul furnicilor din România au inventariat 103 specii de furnici în decembrie 2006. În afară de acestea, au fost identificate 11 specii de furnici cu o prezenţă nesigură, incertă în România. 2 specii de furnici sunt listate ca neidentificate până în prezent.
Lipsa majoră a speciilor parazite (de exemplu speciile parazite Myrmica nu fuseseră înregistrate până în 2006), lipsa speciilor Coptoformica (cu excepţia speciei Formica exsecta), a speciilor introduse (cu excepţia speciilor Monomorium pharaonis şi Lasius neglectus) şi prezenţa scăzută a speciilor mediteraneene determină specialiştii să creadă că numărul de specii de furnici din România este de peste 130.[22]
Bibliografie
„Ant,” Microsoft® Encarta® Online Encyclopedia 2009
http://encarta.msn.com © 1997-2009 Microsoft Corporation. All Rights Reserved.
http://encarta.msn.com/encyclopedia_761556353/Ant.html
Britannica, ant, https://www.britannica.com/animal/ant
Articole înrudite
furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică furnică
Note subsol:
- 1. http://web.archive.org/web/20090408165013/http://encarta.msn.com/encyclopedia_761556353/Ant.html
- 2. https://www.britannica.com/animal/ant
- 3. https://australianmuseum.net.au/bull-ants
- 4. http://entnemdept.ufl.edu/creatures/urban/ants/pharaoh_ant.htm
- 5. https://web.archive.org/web/20160127143602/http://atbi.biosci.ohio-state.edu/hymenoptera/tsa.sppcount?the_taxon=Formicidae
- 6. https://www.thecanadianencyclopedia.ca/en/article/ant
- 7. https://www.britannica.com/list/abundant-animals-the-most-numerous-organisms-in-the-world
- 8. http://encarta.msn.com/encyclopedia_761556353_2/Ant.htm
- 9. https://www.britannica.com/animal/ant
- 10. http://web.archive.org/web/20090427183527/http://encarta.msn.com/encyclopedia_761556353_4/Ant.html
- 11. http://web.archive.org/web/20090427183527/http://encarta.msn.com/encyclopedia_761556353_4/Ant.html
- 12. http://web.archive.org/web/20090427183607/http://encarta.msn.com/encyclopedia_761556353_2/Ant.html
- 13. http://web.archive.org/web/20090427183523/http://encarta.msn.com/encyclopedia_761556353_3/Ant.html
- 14. http://encarta.msn.com/encyclopedia_761556353_4/Ant.html
- 15. https://en.oxforddictionaries.com/definition/aardvark
- 16. http://www.nrcresearchpress.com/doi/10.1139/z99-004#.W-HJkTFoSUk
- 17. http://web.archive.org/web/20090408165013/http://encarta.msn.com/encyclopedia_761556353/Ant.htm
- 18. https://dexonline.ro/definitie/mirmecologie
- 19. https://dexonline.ro/definitie/mirmecolog
- 20. https://www.dailymail.co.uk/sciencetech/article-2148089/The-10-painful-stings-planet-self-sacrificing-man-tried-150-different-varieties-science.html
- 21. http://www.guinnessworldrecords.com/world-records/most-dangerous-ant
- 22. Myrmecologische Nachrichten, 9, 65-76, Wien, Dezember 2006, A comprehensive list of the ants of Romania (Hymenoptera: Formicidae), Bálint MARKÓ, Botond SIPOS, Sándor CSŐSZ, Klára KISS, István BOROS & László GALLÉ, https://www.researchgate.net/publication/228362158_A_comprehensive_list_of_the_ants_of_Romania_Hymenoptera_Formicidae