Gen literar

Rezumat

Majoritatea autorilor consideră că există 3 genuri literare (epic, liric și dramatic). Alții adaugă și alte 4: oratoric, didactic, istoric și epistolar.

Genul epic, care este definit de faptele povestite, cuprinde următoarele specii literare: legenda, basmul, povestea, balada, epopeea, snoava, fabula, parabola, poemul în rare cazuri, anecdota, povestirea, schița, nuvela, romanul, reportajul, amintirea, biografia, autobiografia, memoriile, jurnalul.

Genul liric, care este definit de exprimarea stărilor interioare, cuprinde următoarele specii literare: doina, cântecul, oda, imnul, psalmul, elegia, pastelul, idila, romanța, meditația, satira, pamfletul, epigrama, poeziile cu formă fixă (sonetul, gazelul, rondelul, glosa, madrigalul, haikuul).

Genul dramatic, care este definit de punerea în scenă, cuprinde următoarele specii literare: comedii, tragedii, drame, reprezentațiile cu păpuși sau măști, vicleimul, irozii, vodevilul, melodrama și farsa.

Genul oratoric, care este definit de existența unui discurs, cuprinde: predica, precuvântarea, predoslovia, toastul, alocuțiunea și dizertația.

Genul didactic, care este definit de intenția educativă, moralizatoare, cuprinde: proverbul, fabula, parabola, snoava, ghicitoarea, poemul (în rare cazuri).

Genul istoric cuprinde: amintirea, memoriile, jurnalul, biografia, autobiografia, istoria, cronica și monografia.

Genul epistolar cuprinde: scrisoarea (epistola), cartea poștală, biletul și telegrama.

A)Genul epic

Definiție

Genul epic este genul care, în proză sau în versuri, exprimă în mod preponderent fapte, dar secundar și idei și sentimente (reale sau imaginare), sub formă de narațiune (povestire).^[1]

Caracteristici:

1.ideile autorului sunt transmise indirect

2.există personaje și acțiune

3.moduri de expunere: narațiune, dialog, descriere

4.există indicatori de spațiu și timp

5.prezența naratorului

Specii

a.Orale (populare)

a1.În versuri: balada, legenda, epopeea

Balade populare: Balada lui Pintea, Iancul Jianul, Soarele și luna, Toma Alimoș, Brumarul

Epopei populare: Epopeea lui Ghilgameș (Mesopotamia), Cântecul Nibelungilor (Germania), Cântecul lui Roland (Franța)

a2.În proză: legenda, basmul, snoava,

b.culte

b1.În versuri: balada, poemul, epopeea, legenda, fabula

Epopei: Iliada și Odiseea de Homer în Grecia, Ramayana de Vālmῑki ^[2] , Mahabharata de Vyāsa ^[3] în India, Eneida de Vergilius (epopee a romanilor)

Fabule: Fabulele lui Esop (Grecia), Fabulele lui La Fontaine (Franța). În literatura română au scris fabule Grigore Alexandrescu, Dimitrie Țichindeal- Filosoficești și politicești prin fabule moralnice învățături ^[4], Alexandru Donici ^[5], Tudor Arghezi.

Poeme: Divina Comedie de Dante Alighieri, Paradisul pierdut de John Milton, Homer-Iliada și Odiseea

 b2.În proză: basmul, anecdota, povestirea, schița, nuvela, romanul, reportajul, parabola, amintirea, biografia, autobiografia, memoriile, jurnalul, etc

Basme culte: Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă, Făt Frumos din lacrimă de Mihai Eminescu, Făt-Frumos cu părul de aur de Petre Ispirescu, Păcală în satul lui de Ioan Slavici, Pușkin-Ruslan și Ludmila

Au scris schițe Caragiale, Emil Gârleanu, Ioan Alexandru Brătescu-Voinești, Cehov

Nuvele: Sărmanul Dionis (Eminescu), Moara cu noroc (Slavici), Costache Negruzzi-Alexandru Lăpușneanul (nuvelă istorică), Gogol-Mantaua, Franz Kafka-Metamorfoza

Romane: Geniul pustiu (Eminescu), Mara (Slavici), Cel mai iubit dintre pământeni, Moromeții (Marin Preda). Ion, Pădurea spânzuraților (Liviu Rebreanu), Enigma Otiliei (George Călinescu), J.K.Jerome- Trei într-o barcă, Dostoievski-Frații Karamazov, Amintiri din casa morților,  Henry Fielding-Tom Jones, Victor Hugo-Mizerabilii, Pușchin-Evgheni Oneghin (roman în versuri), Stendhal- Roșu și negru, Flaubert-Doamna Bovary, Charles Dickens- Marile Speranțe, Tolstoi- Război și pace, Ana Karenina, Învierea, Mark Twain-Aventurile lui Tom Sawyer, Aventurile lui Huckleberry Finn, Emile Zola-Germinal, Guy de Maupassant- Bel-Ami, Thomas Mann-Muntele vrăjit, John Galsworthy-Forsyte Saga, Franz Kafka- Procesul.

Reportaje: Geo Bogza

Amintiri: Amintiri-Ioan Slavici,

Jurnale: Jurnal de idei-Constantin Noica, Jurnalul fericirii-Nicolae Steinhardt, C.C.Giurescu Jurnal de călătorie

B)Genul liric

Definiție

Genul liric este genul literar care exprimă stări afective, emoții, sentimente în mod direct

Caracteristici:

1.ideile autorului sunt transmise direct

2.nu există personaje și acțiune

3.moduri de expunere: monolog liric, descriere

4.organizarea textului în strofe și versuri

5.prezența eului liric (subiectiv-pers.I, obiectiv-pers.a III-a)

Specii literare

a.Orale (Populare)

a1) Doina (de dor, de jale, de voinicie, de cătănie, de înstrăinare)

a2) Cântecul (de leagăn, de muncă, haiducesc sau voinicesc, cântecul miresei, colindul, bocetul)

Colinde: O, brad frumos, Deschide ușa, creștine, O, ce veste minunată, Trei păstori, Astăzi s-a născut Hristos

O, ce veste minunată!

În Betleem ni s-arată

Astăzi s-a născut

Cel făr’ de-nceput

Cum au zis prorocii. (O, ce veste minunată)

O, brad frumos, o brad frumos,

Cu cetina tot verde.

Tu eşti copacul credincios,

Ce frunza nu şi-o pierde,

O, brad frumos, o brad frumos,

Cu cetina tot verde. (O, brad frumos)

b.Lirica scrisă (cultă)

b1.elegia

Johann Wolfgang Goethe- Elegia de la Marienbold, Elegii romane, Aleksandr Pușkin-Elegia, Francesco Petrarca-Consoliera, Rainer Maria Rilke-Elegiile din Duino,Grigore Alexandrescu Adio, La Târgoviște, Vasile Alecsandri-Steluța, Tudor Arghezi-Cenușa visărilor, Mihai Eminescu-Melancolie, Lucian Blaga-Gorunul.

b2.oda

Shelley- Odă vântului de apus,Odă unei ciocârlii, John Keats- Odă unei privighetori, Eminescu-Odă în metrul antic

b3.pastelul

Vasile Alecsandri-Sfârșit de toamnă, Iarna, Miezul iernii, Gerul, Viscolul, Dimineața, Noaptea

b4.idila

Au scris idile Theocrit (considerat inventatorul ei), Vergilius, Vasile Alecsandri-Rodica, Dimitrie Bolintineanu-San-Marina, George Coșbuc-Păstorița.^[6]

b5.cântecul

b6.meditația

Grigore Alexandrescu-Anul 1840, Meditație, Mihai Eminescu- La steaua, Lamartine-Meditații poetice

b7.imnul

Deșteaptă-te române! (Andrei Mureșanu)

b8.satira

Eminescu-Scrisori, Grigore Alexandrescu-Satira duhului meu, Vasile Alecsandri-Iorgu de la Sadagura, Chirița în Iași sau două fete ș-o neneacă (1850), Chirița în provincie (1855), Chirița în voiagiu (1865), Chirița în balon (1875).

b9.pamfletul

Dimitrie Bolintineanu-Restaurațiunea, Situațiunea, De la albi la roșii și de la roșii la albi; Cezar Bolliac- Mozaic social; Mihai Eminescu-Ca la noi la nimenea, Dorobanții, Ion Luca Caragiale- Liberalii și conservatorii, Reacțiunea, Monumentul lui Brătianu, Rărunchii națiunii, Geo Bogza-Instantaneu în zorii zilei…, Interesul poartă fesul, Camil Petrescu-Greșelile de tipar, Jonathan Swift-Scrisorile unui pânzar

b10.epigrama

Păstorel Teodoreanu și Alexandru Macedonski au scris epigrame în literatura română.

b11.poeziile cu formă fixă:

b11a)sonetul (Sonetele lui Shakespeare, Francesco Petrarca-Canțonierul, Vasile Voiculescu- Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare, Pierre de Ronsard-sonete către Maria, Elena),

b11b)rondelul (Alexandru Macedonski-Rondelurile pribege, Rondelurile celor patru vânturi, Rondelurile rozelor, Rondelurile Senei și Rondelurile de porțelan),

b11c)glosa (Mihai Eminescu-Glossă, Boniface Hetrat-Glossă),

b11d)gazelul (George Coșbuc- Gazel, Gazel 2, Mihai Eminescu- Ghazel)

b11e)haiku- tip de poezie japoneză ^[7]

b12) psalmul

Au scris psalmi David, Arghezi,

b13)Romanța

C)Genul dramatic

Definiție

Genul dramatic este genul literar care cuprinde opere scrise sub formă de dialog și care sunt destinate a fi jucate pe scenă.

Caracteristici:

1.ideile autorului sunt transmise indirect

2.există personaje

3.moduri de expunere: dialogul, monologul dramatic

4.există indicatori de spațiu și timp

5.organizarea textului în acte, scene și tablouri

6.sunt prezente indicațiile scenice (didascalii)

Specii

a.Orale (populare)

a1.Vicleimul ^[8]

a2.Irozii ^[9]

a3.Reprezentațiile cu măști sau păpuși

b.Culte (Scrise)

b1.Tragedia

Eschil-Rugătoarele, Perșii, Șapte împotriva Tebei, Prometeu înlănțuit, Sofocle-Oedip-rege, Antigona, Shakespeare- Romeo și Julieta, Hamlet, Othello, Regele Lear.

b2.Comedia

Aristofan: Acharnienii, Pacea, Lysistrata, Norii, Păsările, Moliere- Tartuffe, Avarul, Mizantropul, Femeile savante, Caragiale-O noapte furtunoasă, O scrisoare pierdută, Gogol-Revizorul, Shakespeare- Nevestele vesele din Windsor, Carlo Goldoni-Văduva vicleană, Femeile geloase, Îndrăgostiții, Evantaiul

b3.Drama

Kalidasa-Sakuntala (India), Shakespeare- Richard al III-lea, Henric al IV-lea, Henric al V-lea, Hasdeu-Răzvan și Vidra (dramă romantică în versuri), Cehov- Livada cu vișini, Bernard Shaw-Casele văduvului, Pygmalion, Maiorul Barbara, Căruța cu mere, Geneva, Eugen O Neil-Anna Christie, Din jale se întrupează Electra, Straniul interludiu, Bertold Brecht-Opera de trei parale, Ascensiunea lui Arturo Ui poate fi oprită, Teroarea și mizeriile celui de-al doilea Reich, Mutter Courage și fiii săi

b4.Vodevilul ^[10]

b5.Melodrama

b6.Farsa

Farsa jupânului Pathelin (Franța, operă anonimă)

D)Genul oratoric

Definiție

Elementul definitoriu este discursul (religios, științific, politic, judiciar, ocazional)

Specii

a.Predica

Iisus- Predica de pe Munte

3. Fericiţi cei săraci cu duhul, că a lor este împărăţia cerurilor.
4. Fericiţi cei ce plâng, că aceia se vor mângâia.
5. Fericiţi cei blânzi, că aceia vor moşteni pământul.
6. Fericiţi cei ce flămânzesc şi însetează de dreptate, că aceia se vor sătura.
7. Fericiţi cei milostivi, că aceia se vor milui.
8. Fericiţi cei curaţi cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu.
9. Fericiţi făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema.
10. Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate, că a lor este împărăţia cerurilor.
11. Fericiţi veţi fi voi când vă vor ocărî şi vă vor prigoni şi vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, minţind din pricina Mea.
12. Bucuraţi-vă şi vă veseliţi, că plata voastră multă este în ceruri, că aşa au prigonit pe proorocii cei dinainte de voi. (Evanghelia după Matei 5.3-12)

b.Precuvântare

c.Predoslovia

d.Alocuțiunea ^[11]

e.Dizertația

Disertație pentru începutul limbii românești și Disertație pentru literatura cea veche a românilor de la sfîrșitul operei lui Petru Maior, Istoria pentru începutul românilor în Dacia, Buda, 1812)

(dizertație în versuri, foarte rară) Boileau- Arta poetică

(dizertație umoristică) Bacilul lui Koch de G. Topîrceanu ^[12]

f.Toastul

E) Istoric

Specii

a)amintirea

Amintiri din Pribegie -Neagu Djuvara

b)memoriile

Mircea Eliade- Memorii

c)biografia

George Călinescu: Viața lui Mihai Eminescu (1932), Viața lui Ion Creangă (1938), Nicolae Iorga-Oameni cari au fost,  Evangheliile din Noul Testament, cele 4 cărți ale Regilor, cele 2 cărți ale Cronicilor din Vechiul Testament

d)autobiografia

Slavici-Închisorile mele (1920), Amintiri (1924), Lumea prin care am trecut (1924), Nicolae Iorga- O viaţă de om, aşa cum a fost,

e)monografia ^[13]

f)cronica

g)istoria

Herodot-Istorii, Tucidide-Istoria războiului peloponesiac

Nicolae Bălcescu-Românii supt Mihai-Voievod Viteazul, A. D. Xenopol- Istoria românilor din Dacia traiană (1888-1893), Nicolae Iorga- Istoria românilor (1936-1939), Constantin Giurescu – Istoria Românilor, Istoria Bucureștilor din cele mai vechi timpuri pînă în zilele noastre (1966), Vlad Georgescu-Istoria românilor de la origini pînă în zilele noastre (1984)

F)Didactic

Specii:

a)poemul didactic

Hesiod-Munci și zile, Vergilius- Georgicele, Nicolas Boileau-Arta poetică

b)fabula

Fabule: Fabulele lui Esop (Grecia), Fabulele lui La Fontaine (Franța). În literatura română au scris fabule Grigore Alexandrescu, Dimitrie Țichindeal- Filosoficești și politicești prin fabule moralnice învățături , Alexandru Donici , Tudor Arghezi.

c)proverbul

Prietenul la nevoie se cunoaște.

Cine se aseamănă se adună.

Graba strică treaba.

Nu haina face pe om.

Întinde-te cât ţi-e plapuma.

Nu lăsa pe mâine ce poţi face azi!

Fereşte-mă, Doamne, de prieteni, că de duşmani am eu grijă!

Nu-mi da, Doamne, cât pot răbda!

Noaptea e un sfetnic bun.

Dar din dar se face rai.

Proverbe cu rimă

Lenea, când este mai mică, tot știe și ea de frică.

Lenea e cucoană mare, care n-are de mâncare.

Lauda de sine nu miroase a bine.

De ai turme mari de oi ai şi turme de nevoi

Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face!

Cine pune ban pe ban, mult adună într-un an (proverb italian).

Stăpânul indulgent face supusul neglijent (proverb italienesc).

Cine tot vorbește lucrul nu-i sporește (proverb românesc).

Cine greu făgăduiește repede împlinește (proverb românesc).

Cine se grăbește puțin trăiește.

Nu știe bărbatul ce știe satul.

Câinele, de este câine, și tot oprește pe mâine.

Primul venit, primul servit.

Ai carte, ai parte. N-ai carte, n-ai parte.

Prostul dacă nu-i și fudul nu e prost destul.

Omul nemulțumit fuge de bine și dă peste mărăcine.

Spune-mi cu cine te împrietenești ca să-ți spun cine ești.

Tu duci prietenul în casă

Şi el se suie pe masă

Bate fierul cât e cald, că de se va răci în zadar vei munci.

Nu da obraz (nas) lui Ivan

Că se suie pe divan.

Cine vrea să audă cuvinte frumoase să spuie cuvinte frumoase.

d)snoava

În literatura română au cules și prelucrat snoave: Petre Ispirescu- Snoave și Povești populare (1874), Basme, snoave și glume (1883), Theodor Dimitrie Speranția, Petre Dulfu- Isprăvile lui Păcală (1894), Ion-Pop Reteganul- ,,De la moară: povești și snoave” (1903) ^[14]

e)ghicitoarea

Ce roată nu se mișcă atunci când o mașină virează la dreapta? (Roata de rezervă)

Ce cuvânt e scris incorect în dicționar? (Incorect)

Cine zboară fără să zboare? (Timpul)

Cine te îngână și nu te superi? (Ecoul)

Ce nu-i nici în casă, nici afară, dar e și-n casă și afară? (Ușa, fereastra)

Cine merge și tot stă pe loc? (Ceasul)

Cenuşiu, cu ochi sticloşi

Şi cu colţii fioroşi

Umblă-n haită prin pădure

Şi oiţe-ar vrea să fure.(Lupul)

N-are gură, dar vorbeşte

Şi deloc nu oboseşte.

Şi în fiecare zi îţi spune

Tot ce se petrece-n lume.(Radioul)

Nu sunt carte, dar am foi

Pregătite pentru voi

Cu linii sau pătrăţele

Să puteţi scrie pe ele.(Caietul)

Avem o cutie-n care

Punem rufele murdare.

Doar butonul învârteşti,

Peste o oră le găseşti

Curate şi parfumate,

Ba chiar aproape uscate! (Mașina de spălat)

Nici pe apă, nici pe şine

Îl ghiceşte orişicine.

El te-nalţă sus spre soare

Şi te duce-n depărtare

Ca gândul, ca vântul

Ocolind pământul. (Avionul)

Când cu apa mă-ntâlnesc

Mă bucur şi clăbucesc;

Să curăţăm totul bine,

Să fugă boala de tine.

Copilaşii toţi îmi spun: Eşti prietenul.(săpun)

E o grădină mândră, semănată

Cu poezii, cu glume şi poveşti,

Dar nu se lasă lesne vizitată

Decât când ştii, copile, să citeşti.(Carte)

f)Parabola

Iisus a spus mai multe parabole.

1.Parabola semănătorului

5. Ieşit-a semănătorul să semene sămânţa sa. Şi semănând el, una a căzut lângă drum şi a fost călcată cu picioarele şi păsările cerului au mâncat-o.
6. Şi alta a căzut pe piatră, şi, răsărind, s-a uscat, pentru că nu avea umezeală.
7. Şi alta a căzut între spini şi spinii, crescând cu ea, au înăbuşit-o.
8. Şi alta a căzut pe pământul cel bun şi, crescând, a făcut rod însutit. Acestea zicând, striga: Cine are urechi de auzit să audă.
9. Şi ucenicii Lui Îl întrebau: Ce înseamnă pilda aceasta?
10. El a zis: Vouă vă este dat să cunoaşteţi tainele împărăţiei lui Dumnezeu, iar celorlalţi în pilde, ca, văzând, să nu vadă şi, auzind, să nu înţeleagă.
11. Iar pilda aceasta înseamnă: Sămânţa este cuvântul lui Dumnezeu.
12. Iar cea de lângă drum sunt cei care aud, apoi vine diavolul şi ia cuvântul din inima lor, ca nu cumva, crezând, să se mântuiască.
13. Iar cea de pe piatră sunt aceia care, auzind cuvântul îl primesc cu bucurie, dar aceştia nu au rădăcină; ei cred până la o vreme, iar la vreme de încercare se leapădă.
14. Cea căzută între spini sunt cei ce aud cuvântul, dar umblând cu grijile şi cu bogăţia şi cu plăcerile vieţii, se înăbuşă şi nu rodesc.
15. Iar cea de pe pământ bun sunt cei ce, cu inimă curată şi bună, aud cuvântul, îl păstrează şi rodesc întru răbdare.(Luca 8.5-15)

Parabola fiului risipitor

11. Şi a zis: Un om avea doi fii.
12. Şi a zis cel mai tânăr dintre ei tatălui său: Tată, dă-mi partea ce mi se cuvine din avere. Şi el le-a împărţit averea.
13. Şi nu după multe zile, adunând toate, fiul cel mai tânăr s-a dus într-o ţară depărtată şi acolo şi-a risipit averea, trăind în desfrânări.
14. Şi după ce a cheltuit totul, s-a făcut foamete mare în ţara aceea, şi el a început să ducă lipsă.
15. Şi ducându-se, s-a alipit el de unul din locuitorii acelei ţări, şi acesta l-a trimis la ţarinile sale să păzească porcii.
16. Şi dorea să-şi sature pântecele din roşcovele pe care le mâncau porcii, însă nimeni nu-i dădea.
17. Dar, venindu-şi în sine, a zis: Câţi argaţi ai tatălui meu sunt îndestulaţi de pâine, iar eu pier aici de foame!
18. Sculându-mă, mă voi duce la tatăl meu şi-i voi spune: Tată, am greşit la cer şi înaintea ta;
19. Nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău. Fă-mă ca pe unul din argaţii tăi.
20. Şi, sculându-se, a venit la tatăl său. Şi încă departe fiind el, l-a văzut tatăl său şi i s-a făcut milă şi, alergând, a căzut pe grumazul lui şi l-a sărutat.
21. Şi i-a zis fiul: Tată, am greşit la cer şi înaintea ta şi nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău.
22. Şi a zis tatăl către slugile sale: Aduceţi degrabă haina lui cea dintâi şi-l îmbrăcaţi şi daţi inel în mâna lui şi încălţăminte în picioarele lui;
23. Şi aduceţi viţelul cel îngrăşat şi-l înjunghiaţi şi, mâncând, să ne veselim;
24. Căci acest fiu al meu mort era şi a înviat, pierdut era şi s-a aflat. Şi au început să se veselească.
25. Iar fiul cel mare era la ţarină. Şi când a venit şi s-a apropiat de casă, a auzit cântece şi jocuri.
26. Şi, chemând la sine pe una dintre slugi, a întrebat ce înseamnă acestea.
27. Iar ea i-a răspuns: Fratele tău a venit, şi tatăl tău a înjunghiat viţelul cel îngrăşat, pentru că l-a primit sănătos.
28. Şi el s-a mâniat şi nu voia să intre; dar tatăl lui, ieşind, îl ruga.
29. Însă el, răspunzând, a zis tatălui său: Iată, atâţia ani îţi slujesc şi niciodată n-am călcat porunca ta. Şi mie niciodată nu mi-ai dat un ied, ca să mă veselesc cu prietenii mei.
30. Dar când a venit acest fiu al tău, care ţi-a mâncat averea cu desfrânatele, ai înjunghiat pentru el viţelul cel îngrăşat.
31. Tatăl însă i-a zis: Fiule, tu totdeauna eşti cu mine şi toate ale mele ale tale sunt.
32. Trebuia însă să ne veselim şi să ne bucurăm, căci fratele tău acesta mort era şi a înviat, pierdut era şi s-a aflat.(Lc 15.11-32)

Pilda oii regăsite

Dacă un om ar avea o sută de oi şi una din ele s-ar rătăci, nu va lăsa, oare, în munţi pe cele nouăzeci şi nouă şi ducându-se va căuta pe cea rătăcită?

13. Şi dacă s-ar întâmpla s-o găsească, adevăr grăiesc vouă că se bucură de ea mai mult decât de cele nouăzeci şi nouă, care nu s-au rătăcit.
14. Astfel nu este vrere înaintea Tatălui vostru, Cel din ceruri, ca să piară vreunul dintr-aceştia mici. (Mt.18.12-14)

G) Epistolar

Elementul definitoriu este mesajul trimis prin poștă sau prin cineva.

Scrisoarea poate fi imaginară.

Specii

a)telegrama

b)biletul

c)cartea poștală ilustrată

d)scrisoarea

Ex: cele 21 epistole ale apostolilor Pavel, Iacov, Petru, Ioan și Iuda din Noul Testament

Bibliografie

https://10laromana.ro/materiale/genuri-literare/

https://referatenoi.ro/genuri-si-specii-literare/

Mic dicționar îndrumător în terminologia literară, C. Fierescu, Gh. Ghiță, Editura Ion Creangă, 1979, https://dexonline.ro/definitie/gen%20literar

Manual de Literatură Universală, clasa a XI-a, secția umanistă, Editura Didactică și Pedagogică, 1967, autori: Ovidiu Drimba, Edgar Papu, Romul Munteanu, N.I. Barbu

Gen literar Gen literar Gen literar Gen literar Gen literar Gen literar Gen literar Gen literar Gen literar Gen literar Gen literar Gen literar Gen literar Gen literar Gen literar Gen literar Gen literar

• 1. https://dexonline.ro/definitie/epic
• 2. https://dexonline.ro/definitie/Ramayana
• 3. https://dexonline.ro/definitie/Mahabharata
• 4. https://dexonline.ro/definitie/%C8%9Aichindeal
• 5. https://dexonline.ro/definitie/Donici
• 6. Mic dicționar îndrumător în terminologia literară,  C. Fierescu, Gh. Ghiță, 1979   https://dexonline.ro/definitie/idil%C4%83
• 7. https://dexonline.ro/definitie/haiku
• 8. https://dexonline.ro/definitie/vicleim
• 9. https://dexonline.ro/definitie/irozie
• 10. https://dexonline.ro/definitie/vodevil
• 11. https://dexonline.ro/definitie/alocu%C8%9Biune
• 12. https://dexonline.ro/definitie/diserta%C8%9Bie
• 13. https://dexonline.ro/definitie/monografie
• 14. https://dexonline.ro/definitie/snoav%C4%83