Internet

Internet (articol general)

Citare

Dacă vreţi să citaţi acest articol copiaţi textul de mai jos, adăugând la sfârşit data citării:

Enciclopedie.info, Internet, http://www.enciclopedie.info/internet/, (data citării)

Rezumat

Internetul este o reţea de calculatoare legate între ele, disponibilă pentru aproape jumătate din locuitorii planetei. În România procentul de gospodării conectate era de 65% în 2016. Bazele internetului au fost puse în 1967 în Statele Unite, internetul fiind disponibil pe scară largă în ţările dezvoltate începând cu anii 90. Aproape tot traficul de pe internet se realizează prin cabluri de fibră optică, iar restul prin intermediul sateliţilor. În decembrie 2016 existau circa 1 230 000 000 site-uri, din care circa 25% erau active.

În 2015 circa jumătate din activitatea de pe internet era făcută de oameni, cealaltă jumătate fiind făcută de roboţii răi (30%) şi buni (20%).

comerţ online
Cumpărături online. Autor: Geralt. Licenţă: Domeniul Public, fotografie gratuită. Sursa: https://pixabay.com/ro/e-commerce-co%C5%9Ful-de-cump%C4%83r%C4%83turi-402822/

Procentul de software nelicenţiat în lume era de circa 39% în lume, iar în România de 60%, în 2015.

În 2015 internetul a fost estimat ca fiind liber pentru circa o pătrime din populaţia globului, parţial liber pentru circa o treime din oameni şi ca nefiind liber pentru circa o treime din oameni. Conţinutul internetului este cenzurat din diverse motive (legale, morale, politice, religioase), uneori în mod justificat, legitim (ilegalităţi, pornografie, prostituţie, violenţă, droguri, conţinuturi extremiste, teroriste, îndemnuri la sinucidere, diverse comportamente imorale), alteori în mod nelegitim şi abuziv (dreptul la informare corectă, dreptul la libera opinie, dreptul la asociere, dreptul la credinţă, etc).

Ca şi alte invenţii precum telefonul sau televizorul, internetul poate fi folosit

  1. în scopuri legitime şi folositoare (muncă (internetul a revoluţionat conceptul de muncă prin faptul că nu mai este neapărat nevoie de prezenţa fizică a omului la locul de muncă[1]), comerţ, divertisment (accesul la muzică este unul incomparabil mai larg în raport cu cel existent înainte de apariţia internetului; este preponderent gratuit şi este însoţit adesea de componenta video), informare, lectură, studiu, efectuarea de plăţi şi alte operaţii birocratice, efectuarea de donaţii şi strângeri de fonduri, parţial comunicare (comunicarea este una artificială[2], totuşi cea la distanţă este una ieftină[3] şi rapidă comparativ cu cea tradiţională prin scrisori), mijloc de mobilizare civică şi politică, mijloc de ajutorare între oameni, mijloc de reunire a membrilor familiilor, vot, etc)
  2. în scopuri dăunătoare (fraude[4], furt, activităţi de crimă organizată, scheme frauduloase de ,,îmbogățire” rapidă, terorism[5], pornografie (accesul la pornografie este mult mai uşor pe internet decât era înainte de apariţia internetului[6], prostituţie, jocuri pe bani, promovarea violenţei şi agresivităţii, promovarea xenofobiei, rasismului, răzbunare, vrăjitorie, magie şi
    cărţi online
    Lectură online. Autor: Geralt. Sursa: https://pixabay.com/ro/pictograma-cartea-electronice-deget-1691392/. Licenţă: Domeniul Public, fotografie gratuită.

    ghicitorie, dezinformare şi intoxicare [7], colectare ilegală de informaţii, facilitarea adulterului, plagiat, piraterie (problema drepturilor de autor rămâne una spinoasă[8]), comercializarea de arme şi muniţie, produse de sex shop, obiecte care pun în pericol sănătatea şi viaţa umană, animale şi plante pe cale de dispariţie, organe sau persoane, documente oficiale, substanţe radioactive, flori de mină; ameninţări de vătămare corporală, vandalism, promovarea suicidului, autovătămării sau automutilării[9][10][11], înjosiri, intimidări, şantaj, hărţuiri, mesaje care incită la ură). În cazurile în care este folosit excesiv şi necorespunzător, internetul duce la dependenţă şi perturbarea muncii, învăţării, socializării, activităţii fizice, îngrijirii sănătăţii şi instalarea sedentarismului şi a unor sentimente de izolare, anxietate şi depresie.

Este esențială supravegherea, instruirea copiilor și instalarea de filtre contra pornografiei la folosirea internetului.

Nu trebuie postate informații pe internet care ar putea fi indicii pentru hoți (imagini cu casa, perioada concediilor, imagini din interior care arată lucruri de valoare, etc)

41% din cumpărătorii online nu şi-au recuperat niciun ban când au fost victimele unei fraude pe internet, arăta un studiu din 2013 şi 27% în 2014.

Un studiu din 2014 indica un procent de dependenţi de 6% la nivel global, nivelul de dependenţă fiind corelat cu insatisfacţia generală faţă de viaţă.

Violenţa, agresivitatea, jignirile, înjurăturile, discriminarea (pe criterii de rasă, naţionalitate, etnie[12], avere, politice), vulgaritatea, obscenităţile, pornografia, greşelile gramaticale, şarlataniile, încălcările drepturilor de autor, postările spam şi viruşii sunt fenomene uzuale pe internet.

Conexiunile reţelei

educaţie online
Învăţare online. Autor: Geralt. Sursa: https://pixabay.com/ro/afla%C5%A3i-online-electronice-glob-868813/
Licenţă: Domeniul Public, fotografie gratuită.

99% din traficul de pe Internet se realizează prin cabluri de fibră optică care sunt submarine, restul fiind asigurat de sateliţi (pentru emisiunile televizate sau pentru traficul din zonele rurale sau foarte îndepărtate). Avantajul cablurilor submarine este preţul redus. Cablurile sunt afectate în proporţie de 75% de activitatea umană (pescuit, ancorarea vapoarelor), restul datorându-se unor fenomene naturale (cutremure subacvatice, alunecări de teren, mişcarea plăcilor tectonice, taifunuri). Sunt puţine acele ţări care au doar unul sau două cabluri de internet, restul au mai multe pentru situaţiile de pană. Pe continentul african există un risc mai mare. Peste Atlantic există 13 cabluri. Cablurile sunt upgradate continuu pentru o mai mare capacitate de transfer.[13]

Rata de acoperire

Rata de acoperire a internetului era de 48% în martie 2017.[14] Rata de acoperire globală a internetului a ajuns la 43% la sfârşitul lui 2015, de la 6,5% în 2000. 46% din gospodării erau conectate la internet la sfârşitul anului 2015, comparativ cu 18% în 2005. În ţările dezvoltate rata de acoperire a internetului în gospodării era de 81% la sfârşitul lui 2015, în ţările în curs de dezvoltare rata era de 34% iar în ţările mai puţin dezvoltate procentul era de 6,7% (9,5% din persoane). Procentul de gospodării conectate la internet era la sfârşitul lui 2015 de 82% în Europa, 60% în Americi, 60% în CIS, 40% în statele arabe, 39% în regiunea Asia Pacific şi 10% (20% din persoane) în Africa. Din cele 3,2 miliarde de oameni care foloseau internetul, 2 miliarde proveneau din ţările în curs de dezvoltare, la sfârşitul lui 2015.[15]

Muncă online, muncă pe internet, freelancing, freelancer, comerţ online, Internet (articol general)
Munca online. Autor: Geralt. Sursa: https://pixabay.com/ro/bani-c%C3%A2%C5%9Ftiga-dollar-tastatur%C4%83-1624020/. Licenţă: Domeniul Public, fotografie gratuită.

În România procentul de gospodării conectate la internet era de 65% în 2016.[16] 30% din români nu au folosit niciodată internetul (penultimul loc în Uniunea Europeană) în 2016. 42% dintre români au folosit internetul zilnic (71% era media în Uniunea Europeană) în 2016.[17]

La sfârşitul lui 2013, 39% din persoanele de pe glob foloseau internetul. 77% din ţările dezvoltate, 31% din persoanele din ţările în curs de dezvoltare şi 16% din persoanele din Africa.[18] În România acoperirea internetului la nivel naţional era în aprilie 2013 de 53%, iar la nivel urban de 63%.[19]

Folosirea internetului pe regiuni arăta la 30 iunie 2012 astfel: America de Nord (78%), Oceania şi Australia (67%), Europa (63%), America Latină, Caraibe (43%), Orientul Mijlociu (40%), Asia (27%), Africa (15%).[20]

Ţările cu cea mai mare rată de acoperire erau la sfârşitul lui 2011: Islanda (97,8%), Norvegia, Suedia, Insulele Falklands, Luxemburg, Greenland, Australia, Olanda, Danemarca, Finlanda, Santa Lucia, Noua Zeelandă, Elveţia, Marea Britanie, Niue, Germania, Coreea de Sud, Lichtenstein, Canada, Belgia (81,4%). Media ratei de acoperire a primelor 50 de ţări era de 78%, în timp ce media ratei de acoperire în restul lumii era de 25%.[21]

În ţările dezvoltate rata de folosire a internetului a crescut de la 29% în 2001 la 73% în 2011. În lume a crescut de la 8% în 2001 la 34% în 2011. În ţările în curs de dezvoltare a crescut de la 2% în 2001 la 26% în 2011.

În 1996 45 de milioane de persoane foloseau internetul pe glob. 30 de milioane din ei erau din America de Nord (Statele Unite şi Canada), 9 milioane din Europa şi 6 milioane din Asia/Pacific (Australia şi Japonia).[22]

Trafic uman şi robotic

În 2015 circa 51% din trafic era făcut de oameni, în creştere faţă de circa 38% în 2013. Activitatea roboţilor buni a produs un trafic de circa 19% în 2015, faţă de 31% în 2013. Traficul produs de roboţii răi a rămas relativ constant, în jurul valorii de 30%.[23]

Libertatea internetului

Internetul a fost estimat în 2016 ca fiind liber pentru 24% din persoanele de pe glob, parţial liber pentru 29% şi nefiind liber pentru 35% din populaţia planetei. 12% din întreaga populaţie nu a fost evaluată.[24]

Cenzura internetului

În 2015 au existat cel puţin 15 blocări ale internetului la nivel global, iar în 2016 cel puţin 20.[25]

În Algeria statul a blocat reţelele de socializare pentru a împiedica studenţii să copieze la examenele naţionale.[26]

Cei 15 duşmani ai internetului (2005)

Belarus

Statul lui Alexander Lukaşenko blochează uneori accesul la site-urile opoziţiei, mai ales în perioada alegerilor. În august 2005 nişte tineri au fost hărţuiţi după ce au postat nişte imagini satirice.

Burma

Burma este un duşman al internetului mai aprig decât China. Preţurile computerelor şi a abonamentelor de internet sunt foarte mari, aşa că majoritatea internauţilor accesează internetul din internet-cafeuri. Accesul la site-urile opoziţiei este sistematic blocat, la fel ca în China sau Vietnam. Nu există acces la Yahoo sau sau Hotmail. Computerele sunt setate să facă o poză a ecranului la fiecare cinci minute pentru a spiona activitatea internauţilor.

China

China blochează accesul la site-urile critice şi în acelaşi timp recurge la intimidarea internauţilor. 62 de chinezi sunt în închisoare pentru ceea ce au postat online.

Cuba

În Cuba accesul la internet este interzis pentru aproape toată populaţia. A fi conectat la internet în Cuba este un privilegiu care necesită aprobare de la Partidul Comunist. Când cineva reuşeşte să se conecteze la internet, adesea ilegal, se conectează la un internet extrem de cenzurat.

Iran

Ministrul Informaţiei din Iran spune că el blochează sute de mii de site-uri, în special cu conţinut sexual, dar şi multe cu un conţinut independent. O mulţime de bloggeri au fost încarceraţi din septembrie 2004 până în august 2005. Mojtaba Saminejad, în vârstă de 23 de ani, a fost reţinut din februarie 2005 şi a fost condamnat în iunie la 2 ani de închisoare sub acuzaţia de insultă la adresa unui înalt oficial, Ayatollah Ali Khamenei.

Libia

Libia blochează şi ea accesul la site-urile incomode. Abdel Razak al-Mansouri, un fost vânzător de carte, a fost arestat în 2005 pentru că a postat nişte articole satirice pe un site cu baza la Londra. El a fost condamnat în octombrie la 18 luni de închisoare pentru deţinere ilegală de arme.

Maldive

Regimul autoritar al lui Maumoon Abdul Gayoom, la putere de 25 de ani, cenzurează sever orice formă de libertate a cuvântului. Câteva website-uri ale opoziţiei sunt filtrate. Unul din cei patru oameni arestaţi pentru crearea unui newsletter se află încă în închisoare.

Nepal

Primul gest al regelui Gyanendra când a venit la putere, în 2005, a fost să taie conexiunea internet cu restul lumii. Conexiunea internet a fost apoi reluată, dar regimul controlează majoritatea website-urilor opozante, în special cele apropiate rebelilor maoişti. Bloggerii care discută politică sau drepturile omului sunt constant puşi sub presiune de autorităţi.

Coreea de Nord

Coreea de Nord este ţara cea mai închisă din lume şi din punctul de vedere al conexiunii la internet. Până de curând autorităţile, care deţin controlul absolut asupra mediei, au refuzat conectarea la internet. Doar câteva mii de personaje au privilegiul de a fi conectaţi la un internet foarte strict cenzurat, unde la loc de cinste figurează 30 de site-uri de propagandă oficială.

Arabia Saudită

Autorităţile blochează accesul la aproape 400 000 de site-uri care violează principiile islamice şi standardele sociale. Se blochează orice site care vehiculează sex, politică şi religie (cu excepţia celor islamice). Cenzura afectează regulat bloggingul şi blogger.com a fost inaccesibil pentru câteva zile în octombrie 2005.

Siria

Regimul tiranic al lui Bashar el-Assad a permis accesul la internet doar pentru o pătură privilegiată, iar conţinutul internetului este strict cenzurat şi monitorizat. Un student la jurnalism kurd a fost aruncat în închisoare pentru că a postat pe un site străin poze de la o manifestaţie din Damasc. Un utilizator de internet a fost eliberat din închisoare în 2005 după doi ani petrecuţi acolo pentru că a transmis mai departe un newsletter străin. Cele 2 persoane au fost torturate în închisoare.

Tunisia

Preşedintele Zine el-Abidine Ben Ali a instalat un foarte eficace sistem de blocare a website-urilor incomode. Regimul este foarte activ şi în monitorizarea mailului. Guvernul a întemniţat şi ciberdisidenţi, iar în aprilie 2005 avocatul democrat Mohammed Abbou a fost condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare pentru criticarea online a preşedintelui. Totuşi Tunisia a fost foarte bine văzută pentru managementul internetului de comunitatea internaţională de când a fost aleasă să găzduiască World Summit on the Information Society (WSIS), în noiembrie 2005.

Turkmenistan

Nu există media independentă sub regimul stalinist al lui Neparmurad Nyazov. Conexiunile la internet de acasă nu există şi nici internet-cafeuri nu există. Internetul este disponibil doar de la unele companii şi organizaţii şi este foarte cenzurat.

Uzbekistan

Preşedintele islamist Karimov a proclamat era internetului în 2001. Facilităţile online s-au extins, dar cenzura este şi ea prezentă. Statul blochează frecvent accesul la site-urile opozante. Din iunie 2005 internet-cafeurile din capitală afişează avertismente care spun că utilizatorii care accesează site-uri porno vor fi amendaţi cu 4 euro, iar cei care accesează site-uri ale opoziţiei cu 8 euro.

Vietnam

În Vietnam poliţia internetului filtrează conţinutul considerat subversiv şi spionează internet-cafeurile. Ciberdizidenţii sunt trimişi la închisoare şi trei dintre ei au stat mai mult de trei ani pentru că au vorbit online în favoarea democraţiei.

Ţări de urmărit

Bahrain

Bahrainul nu cenzurează mult internetul cu excepţia pornografiei. Trei editori ai unui forum au fost reţinuţi în martie 2005 pentru că au permis defăimarea regelui.

Egipt

Guvernul egiptean a făcut câţiva paşi în direcţia controlului internetului în 2001. Deşi cenzura e minoră, anumite critici nu sunt binevenite. Un blogger a fost arestat pentru prima dată în 2005 pentru conţinutul blogului său.

Kazakhstan

Media, inclusiv internetul, este sub presiunea oficială şi controlul publicaţiilor online a devenit o problemă-cheie pentru că scandalurile guvernamentale au fost expuse online. Regimul preşedintelui Nursultan Nazarbayev a adăugat noi site-uri pe lista neagră în 2005, inclusiv cel al partidului democratic din opoziţie. Un site al opoziţiei a fost forţat să renunţe la domeniul său după o acţiune legală comandată de autorităţi.

Coreea de Sud

Coreea de Sud este a patra cea mai conectată la internet ţară din lume. Autorităţile blochează accesul spre site-urile pornografice şi publicaţiile care atentează la siguranţa publică, precum cele nord-coreene. Guvernul este foarte sensibil la opiniile exprimate online şi internauţii sunt pedepsiţi atunci când se consideră că au întrecut limita. Doi utilizatori au fost deţinuţi pentru scurt timp şi amendaţi pentru postarea unor imagini umoristice ale unor persoane politice.[27][26]

dependenţă de calculator
Dependenţa de internet. Autor: Iechenie narcomanii. Sursa: https://pixabay.com/ro/igromania-dependenta-de-joc-c%C4%83tu%C8%99e-1894847/. Licenţa: Domeniul Public, fotografie gratuită.

Dependenţa de internet

Un studiu internaţional, făcut pe circa 90 000 de subiecţi din 31 de ţări din 7 regiuni diferite, a scos la iveală un procent mediu de dependenţi de 6% la nivel global. Procentul cel mai mare a fost găsit în Orientul Mijlociu (10,9%) şi cel mai mic în Europa de Vest (2,6%). Răspândirea cea mai mare a dependenţei de internet a fost la naţiile unde există o mai mare durată de consum de internet, o mai mare poluare şi o mai mare insatisfacţie generală faţă de viaţă. Răspândirea dependenţei de internet este invers proporţională cu calitatea vieţii, reflectată atât de indicatorii subiectivi (satisfacţia de viaţă), cât şi de cei obiectivi (calitatea condiţiilor înconjurătoare).[28]

Număr site-uri

Primul site (info.cern.ch) a fost creat pe 6 august 1991. La începutul lui 2013 erau 650 de milioane de site-uri, la sfârşitul anului erau 850 milioane de site-uri, din care 180 de milioane erau active. În septembrie 2014 a fost atinsă cifra de 1 miliard de site-uri, din care 75% nu erau active.[29] În decembrie 2016 erau circa 1 123 000 000 de site-uri.

Activitate comercială

77% din firmele din Uniunea Europeană aveau un website propriu, 25% foloseau reclamele online şi 45% foloseau reţelele sociale, în 2016. În România, în 2016, 42% din firme aveau un website propriu, 12% foloseau reclamele online şi 30% foloseau reţelele sociale. Pe primele locuri erau: Finlanda (95%), Danemarca(93%).[30]

18% din internauţii români au cumpărat de pe internet în 2016, mult sub media UE, de 66%.[31]

Mobilitatea angajaţilor

România avea în 2016 o mobilitate scăzută a angajaţilor: 7 din 10 declarau că trebuie să fie la serviciu pentru a-şi îndeplini îndatoririle de serviciu.[32]

Software nelicenţiat

39% din software-ul instalat pe computerele din întreaga lume era nelicenţiat în 2015, faţă de 43% în 2013. Procentul cel mai mare se putea găsi în Asia-Pacific (61%), Europa Centrală şi de Est (58%, în scădere cu 3% faţă de 2013), Orientul Mijlociu-Africa (57%, în scădere cu 2% faţă de 2013), Europa de Vest (28% în scădere cu 1% faţă de 2013), America de Nord (17%). În România procentul de software nelicenţiat era în 2015 de 60%, în scădere cu 2% faţă de 2013.[33]

Riscuri de securitate

Rata de apariţie a riscurilor de securitate era de circa 20% în trimestrul al 4-lea din 2015 la nivel global, iar în România rata era de 31%.[34]

Informaţii personale online

71% din internauţi au furnizat informaţii online la nivelul UE, în comparaţie cu 31% în România în 2016. 80% din internauţii din UE au refuzat să-şi ofere datele personale pentru folosirea lor în scopuri publicitare, în comparaţie cu 15% în România. 40% din internauţii din UE au limitat accesul la profilul personal sau la conţinutul livrat pe reţelele sociale, în comparaţie cu 15% în România.[35]

Munca de acasă

Mai puţin de 1% dintre angajaţii români au posibilitatea de a lucra de acasă (parţial sau total), incomparabil mai puţin decât în Uniunea Europeană (14%), în 2015.[36]

Beneficiile internetului ca platformă comercială :

-cumpărături mai convenabile (lucrurile sunt mai ieftine graţie faptului că un magazin virtual presupune incomparabil mai puţine cheltuieli (doar cele legate de site şi promovare; pentru client se adaugă transportul) decât un magazin real care implică costuri legate de chirie, întreţinere, lumină, etc şi deci vânzătorul îşi poate permite să vândă mai ieftin).

– cumpărături mai comode. O mare cantitate de energie este cruţată şi ea poate fi folosită într-o direcţie mai importantă

-cumpărături mai rapide (vizitarea magazinelor virtuale se face mult mai rapid decât vizitarea magazinelor reale). Timpul astfel economisit poate fi folosit într-un fel mai constructiv.

Evaluările online

Evaluările online trebuie însă filtrate şi cântărite sub aspectul bunei-credinţe: un studiu YouGov Omnibus din 2014 pe piaţa online americană a arătat că unii evaluatori (21%) nu au cumpărat, folosit sau încercat produsul respectiv şi au postat un review fiindcă ,,aşa au simţit” (32%) sau ,,fiindcă nu le-a plăcut ideea produsului”(22%) , sau ,,fiindcă nu le-a plăcut fabricantul” (23%) sau ,,pentru că era pentru cineva”(23%), sau ,,pentru amuzament”(10%) sau nu ştiu pentru ce au făcut-o (14%).[37]

Limbi utilizate

Cele mai utilizate limbi pe internet sunt engleza, chineza şi spaniola.[38]

Viteză medie

Cea mai mare viteză medie a internetului se putea găsi în Coreea de Sud (27mbps), în timp ce viteza medie la nivel global era de 6,1 mbps, în 2016.[39]

Ţările cu cel mai rapid internet în a treia pătrime din 2016 erau: Coreea de Sud (26 mbps), Hong Kong (20 mbps), Norvegia (20 mbps), Suedia (19 mbps), Elveţia (18 mbps), Singapore (18 mbps), Japonia (18 mbps), Finlanda (17 mbps), Olanda (17 mbps), Letonia (16 mbps), Danemarca (16 mbps) şi Statele Unite (16 mbps).[40]

40% din utilizatorii de internet renunţă să acceseze un site dacă încărcarea durează mai mult de 3 secunde.[41]

Jocurile de noroc

În China, în noiembrie 2014, poliţia chineză a destructurat o reţea de jocuri de noroc care vehicula milioane de dolari.[42]

Pornografia din răzbunare şi pentru şantaj

Israelul a interzis prin lege distribuirea pe internet a filmelor cu conţinut sexual explicit şi a fotografiilor nud fără consimţământul persoanelor vizate, în ianuarie 2014. Israelul a devenit astfel prima ţară din lume care pedepseşte ,,pornografia din răzbunare”. Pedeapsa este de 5 ani de închisoare. În California postarea virtuală a fotografiilor nud şi a materialelor video sexuale cu cineva fără consimţământul acestuia a devenit infracţiune pedepsită cu 6 luni de închisoare.[43][44]

Site-urile ,,revenge porn” publică şi informaţii confidenţiale despre acele persoane precum numele, vârsta şi adresa de Facebook.[45]

Kevin Cristopher Bollaert, din California, proprietarul unui site de răzbunare prin pornografie a fost condamnat la 18 ani de închisoare pentru şantaj şi furt de identitate. Pe site-ul americanului erau încărcate fotografii şi filmări cu femei dezbrăcate de către iubiţii şi soţii acestora în urma unor despărţiri dureroase. Filmările şi fotografiile erau însoţite de numele reale şi de linkuri spre profilurile de Facebook. Proprietarul site-ului se oferea apoi să le şteargă contra unor sume între 250-350 dolari. Kevin reuşise să strângă cca 30 000 dolari până când a fost arestat.[46]

Două eleve ale unui liceu din Vaslui au fost condamnate la câte un an şi patru luni închisoare, cu suspendare, pentru distribuirea unor fotografii indecente ale unei colege minore de 15 ani, în martie 2014. Andreea Bicher (18 ani) şi Roxana Avram (18 ani) şi Lucian Toma au fost obligaţi de instanţă să achite minorei prejudiciate daune morale în cuantum de 5.000 lei fiecare. Lucian Toma (20 de ani), iubitul uneia din ele, a convins-o pe minora Cătălina A să se dezbrace în faţa camerei web şi a realizat o serie de capturi de ecran cu ajutorul funcţiei ,,print screen”. Tânărul a trimis un set din respectivele fotografii colegelor victimei. Acestea au arătat fotografiile indecente unor cunoştinţe de-ale minorei. Fetele condamnate au rămas repetente în clasa a XI-a, în timp ce victima este o elevă eminentă la Colegiul Cuza Vodă. Cei trei inculpaţi au o perioadă de trei ani şi patru luni în care trebuie să aibă o conduită ireproşabilă pentru a  beneficia în continuare de libertate.[47][48]

Google a decis cenzurarea fotografiilor nud publicate fără consimţământul persoanelor. Iniţiativa vizează împiedicarea pornografiei din răzbunare şi pentru şantaj. Google va face foarte dificilă găsirea acestor imagini pe internet. Astfel Google se raliază iniţiativelor site-urilor Reddit şi Twitter, care interzic publicarea imaginilor nud fără consimţământul persoanelor respective.[49]

Facilitarea adulterului

Un site canadian care are ca obiect de activitate înlesnirea adulterului a intrat în atenţia presei după ce un grup de hackeri a furat şi a publicat pe internet datele confidenţiale (sumele plătite, adrese de e-mail şi numere de telefon)  ale utilizatorilor şi două persoane s-au sinucis. Site-ul, creat în 2001, are 37 de milioane de utilizatori din 46 de ţări.[50]

Incitare la prostituţie

Un site de întâlniri a invitat studentele din Belgia să-şi găsească un sugar daddy, adică un bărbat mai în vârstă şi înstărit, care să le plătească în schimbul sexului. Parchetul din Bruxelles a deschis o anchetă pentru incitare la desfrâu. Site-ul operează în mai multe ţări nordice.[51]

Conţinuturi extremiste

Poliţia britanică a retras circa 160 000 de conţinuturi cu caracter terorist din 2010 până în aprilie  2016. Au fost eliminate 2000 de astfel de conţinuturi în 2012 şi circa 55 000 în 2015. În primele 3 luni ale anului 2016 au fost eliminate circa 26 000 de conţinuturi teroriste, adică circa 300 pe zi.[52]

Conţinuturi care îndeamnă la sinucidere

În Rusia circa 100 de persoane adolescente s-au sinucis din pricina jocului ,,Balena Albastră”. În Rusia administratorii blochează platformele care au ca tematică suicidul. Sute de mii de conturi care îndeamnă la gesturi radicale sunt blocate. S-a votat şi o lege care pedepseşte pe cei care îi instigă pe minori la acţiuni care le periclitează viaţa.[53] Creatorul jocului este arestat.[54]

Reducerea timpului acordat muncii, socializării și altor activități

Un studiu din octombrie 2013 a arătat că fiecare oră petrecută online înseamnă 16 minute mai puțin de muncă (8 zile pe lună), 7 minute mai puțin somn și 17 minute mai puțină activitate în viața reală. Timpul petrecut cu prietenii în mod real a scăzut din 2006 până în 2011, de la 40 minute în 2006 la circa 37 minute. Pentru fiecare minut online se pierd 0,05 minute de socializare reală, ceea ce înseamnă 18 zile pe an.

Cele mai comune activități online la americani sunt: răsfoirea rețelelor sociale (22,5%), jocurile online (9,8%), mail (7,6%), portaluri (4,5%), video/filme (4.4%), căutare (4,4%), mesaje instant (3,3%), software manufacturers (3,2%), classified/licitații (2,9%), evenimente curente și știri globale (2,6%).[55]

Rețelele sociale, surse de informații pentru hoți

Hoții își culeg multe informații (portrete, case, maşini, poze de călătorie) din postările victimelor afișate pe rețelele sociale (Facebook, Twitter, etc). Poliția recomandă evitarea postării de indicii concludente.[56]

Recuperarea banilor din fraudele online

59% din utilizatorii păcăliţi online şi-au recuperat integral banii, 14% din cei fraudaţi au primit doar o compensaţie, iar 27% nu au reuşit să recupereze nimic, în 2014. Suma medie furată a fost de 313 dolari, iar 16% au pierdut peste 1000 dolari.[57]

45% din victimele fraudelor online și-au primit banii înapoi, 14% au recuperat o parte a banilor furați, iar restul de 41% nu au primit niciun ban, în 2013.[58][59]

Infracționalitatea cibernetică

Pagubele provocate de infracționalitatea cibernetică au ajuns la 290 miliarde euro în Uniunea Europeană în 2012. 148 000 calculatoare sunt atacate și scoase din funcțiune zilnic şi 150 000 viruşi sunt introduşi în sistemele informatice, în Uniunea Europeană.[60]

În medie trei tentative de infectare cu programe şi aplicaţii dăunătoare per utilizator de dispozitiv mobil au existat în 2013. Au fost detectate de trei ori mai multe programe malware noi pentru dispozitivele mobile în 2013, în comparaţie cu 2012 (145 000 comparativ cu circa 40 000). Ţările cu cel mai mare număr de utilizatori unici atacaţi sunt: Rusia (40%), India (8%), Vietnam (4%), Ucraina (4%) şi Marea Britanie (3%).[61]

Parole

30% din utilizatorii de internet aveau parole diferite pentru fiecare cont online în 2016. 10% din internauţi foloseau aceeaşi parolă pentru toate conturile. 47% foloseau parole formate din litere mici şi mari. 64% foloseau litere şi cifre. 28% din internauţi au declarat că au dezvăluit parolele unor membri ai familiei şi 11% unor prieteni. 22% din internauţi şi-au notat parolele într-un carneţel.[62]

Votul pe internet

Votul pe internet a fost prima oară utilizat în Statele Unite, la alegerile politice din 2000. Două ţări au implementat votul pe internet la scară naţională (Estonia şi Emiratele Arabe Unite), alte cinci au implementat sistemul în anumite părţi ale ţării şi pentru anumiţi membri ai electoratului (Australia, Canada, Franţa, Mexic, Elveţia). Trei ţări au încercat votul pe internet şi au decis să nu continue (Finlanda, Marea Britanie şi Statele Unite). Două ţări au adoptat votul pe internet, dar au decis să întrerupă folosirea lui (Olanda şi Spania).[63]

Votul electronic a fost introdus în Estonia (din 2005[64]). În martie 2011 24,3% din cei care au votat în Estonia au făcut-o online.[65]

Emoticoanele

Primul emoticon, cu o faţă zâmbitoare, a fost utilizat în 1982, de profesorul Scott E Fahlman, care a trimis un mesaj Universităţii Carnegie Mellon.[66]

Agresivitatea de pe forumuri

Comentariile postate pe forumuri sunt adesea agresive. Între motive se numără caracterul anonim al comentariului, lipsa oricăror sancțiuni, distanța care există între agresor și țintă, caracterul scris al mesajului.[67]

Agresiunea virtuală

O cercetare din 2013, care a intervievat 10 008 tineri (13-22 ani), a scos la iveală următoarele : 70% din tineri au fost victime ale agresiunii virtuale, 37% în mod frecvent, 20% zilnic. Facebook (54%), Twitter (28%) şi Ask.FM (26%) au fost reţelele sociale cu cea mai răspândită agresiune virtuală, urmate de Instagram (24%), Tumblr(22%) şi Youtube(21%). My Space a fost cea mai răspândită sursă de agresiune virtuală. (89%). Agresiunea virtuală are efecte catastrofale asupra stimei de sine şi a vieţii sociale a celor agresaţi. Băieţii şi fetele erau în egală măsură supuşi riscului. Cei 10 008 tineri erau 67% britanici, 17% americani, 12% australieni, 4% din alte ţări.[68]

Google a lansat un instrument informatic numit ,,Perspective” care filtrează automat mesajele rasiste, jignitoare, cu aluzii sexuale şi considerate în general toxice în 2017.[69]

Wikileaks

Wikileaks este o organizaţie media şi un site înfiinţat în 2006 de programatorul australian Julian Assange, care a publicat diverse documente confidenţiale despre diverse subiecte (războiul din Afganistan, cel din Irak-2010[70], mişcarea scientologică-2008, corespondenţa Statelor Unite cu ambasadele-2010, corespondenţa oficialilor sirieni-2012[71] sau evenimente sau fenomene punctuale). Assange a fost condamnat pentru activităţi informatice ilegale (recunoscute de acesta) în tinereţe, în 1991, dar a primit o pedeapsă mică.[72] El este acuzat de violul a două suedeze în 2010, la Stockholm, însă Assange a refuzat să răspundă convocărilor magistraţilor suedezi.[73]

Edward Snowden

Edward Snowden, fost agent CIA (din 2006), a dezvăluit existenţa unor ample programe secrete de strângere de informaţii, conduse de National Security Agency (NSA), unde a lucrat din 2009. Printre secretele dezvăluite de Snowden a fost şi un ordin judecătoresc care obliga firma de telecomunicaţii Verizon să predea metadatele (numerele de telefon şi durata convorbirilor) de la milioane de abonaţi. El a mai dezvăluit existenţa programului PRISM, care dădea acces direct NSA, FBI şi Government Communications Headquarters (echivalentul britanic al NSA)  la serverele Google, Microsoft, Facebook şi Apple. Snowden a mai spus că NSA spionează sistemul informatic chinezesc din 2009. A fost acuzat de spionaj în Statele Unite în 2013, însă Hong Kong-ul nu a fost de acord cu extrădarea lui. El s-a refugiat în Rusia.[74]

Dezinformarea

În mediul virtual circulă multe curente de opinie greşite, unele fiind păreri marginale din ştiinţă, care sunt respinse de comunitatea ştiinţifică. Un caz clasic este vaccinarea. 72% din părinţii care au refuzat vaccinarea s-au informat de pe internet. Rata de acoperire a vaccinurilor a scăzut din pricina refuzului persoanelor cultivate de a se vaccina,  a afirmat vicepreşedinta Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, Sandra Alexiu. Ea a adăugat că în 2013, în  33% din cazuri persoanele au refuzat să se vaccineze considerând vaccinul riscant, iar în 39% din cazuri nu s-au prezentat la vaccinare. Alexiu a precizat că un vaccin nu este autorizat pe piaţă dacă sunt constatate reacţii adverse în peste 1% din cazuri.[75]

Descărcarea de fişiere

Descărcarea de fişiere în scop personal legală în Portugalia şi Elveţia

În Portugalia şi Elveţia descărcarea de fişiere de pe internet în scop personal este legală.[76]

Internetul în familie

Un sondaj de opinie, realizat în 7 ţări (Statele Unite, Franța, Spania, Italia, Regatul Unit, Germania și Rusia) pe 3700 de familii, a scos în evidenţă următoarele :22% din părinţi şi 21% din copii consideră că dispozitivele conectate la internet provoacă ostilitate în cadrul familiei ; 23% din copii consultă mediul online în loc să-i întrebe pe părinţi, 42% din părinţi nu sunt prieteni virtuali ai copiilor lor şi 18% din copii consideră că ar fi incomod să-i aibă pe părinţi drept prieteni virtuali, o treime din părinţi reclamă faptul că copilul lor a dereglat sau infectat un dispozitiv conectat la internet, 24% din părinţi au trebuit să plătească pentru o cumpărătură sau o descărcare făcută de copil pe internet, 13% din copii se plâng că părinţii au dereglat un dispozitiv conectat la internet şi 16% din copii se plâng că le-au fost şterse date accidental.[77]

Internetul în timpul serviciului

Comunicarea pe internet în scop personal în timpul serviciului poate duce la concedierea legală a angajatului de către angajator, care are dreptul de a monitoriza activitatea angajaţilor săi, a decis Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Un inginer român a fost concediat în 2007, după ce a comunicat pe Yahoo Messenger cu logodnica lui în timpul programului de serviciu. Hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului sunt obligatorii în ţările care au ratificat Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.[78]

Eticheta

Pentru o comunicare eficientă, paşnică şi liniştită internautul trebuie să respecte câteva reguli:

1.Să citească capitolul ,,Întrebări frecvente” al fiecărui site serios şi astfel să evite agasarea resimţită de membrii mai vechi ai grupului la punerea repetată a aceleiaşi întrebări

2.Să-şi amintească că în faţa calculatoarelor stau oameni. De multe ori internauţii îşi exprimă părerile în termeni mult mai tranşanţi decât în viaţa reală, şi acest lucru cauzează disconfort şi supărări. Internautul trebuie să-şi amintească că oamenii au emoţii şi sensibilităţi.

3.Să evite inflamările. Internauţii sunt sfătuiţi să nu creeze şi să nu participe la războaie online, ci să prefere un ton politicos, raţional şi reţinut.

4.Să evite ,,ţipatul” online prin tastarea cu literă mare a cuvintelor mesajului.

5.Să se informeze măcar online înainte de a pune întrebări pe o anumită temă. Multe întrebări online îşi pot găsi răspunsul cu un minim de efort prin citirea câtorva materiale de pe net.[79]

6.Nu face spam şi nu urma spamul sau linkurile pop-up deoarece acestea duc la viruşi, spyware şi malware.[80]

 

Bibliografie

http://www.larousse.fr/encyclopedie/divers/Internet/125060

https://www.britannica.com/technology/Internet

http://web.archive.org/web/20090404134247/http://encarta.msn.com/encyclopedia_761579729/Internet.html

http://www.treccani.it/enciclopedia/internet/

Articole înrudite

Mass-media

Sedentarism

Somn

Pedagogie

Mulţime

Youtube

Google

Facebook

România

 

Internet (articol general) Internet (articol general) Internet (articol general) Internet (articol general) Internet (articol general) Internet (articol general) Internet (articol general) Internet (articol general) Internet (articol general) Internet (articol general) Internet (articol general) Internet (articol general)

Note subsol:

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.