Enciclopedie.info

Italia

Rezumat

Italia este o ţară europeană din sudul Europei, care are capitala la Roma. Italia este o peninsulă în formă de cizmă, care conţine şi insulele Sicilia, Sardinia, Elba şi alte câteva insule mai mici. San Marino şi Vaticanul sunt entităţi statale independente aflate în interiorul Italiei. Vaticanul este reşedinţa Bisericii Romano-Catolice şi a papei. Clima este printre cele mai calde din Europa. Pizza şi pastele sunt cele mai cunoscute branduri gastronomice preferate de italieni. Italia este o republică parlamentară şi o democraţie. Este membru fondator al NATO şi al EEC (Comunitatea Economică Europeană, ulterior inclusă în Uniunea Europeană). În sport, a obținut rezultate remarcabile la fotbal, baschet și tenis. Italia era a 5-a cea mai vizitată ţară din lume în 2018. Vestigiile greceşti şi romane, arta creştină medievală, operele renascentiste sunt punctele de atracţie ale turismului italian.

Date factuale

Capitala: Roma

Populaţia estimată: 60 452 000 (2018)

Densitatea populaţiei: 200,1 persoane/km pătrat (2018)

Suprafaţă: 302 073 km pătraţi

Moneda: euro

Raportul urban-rural: 70,4%-29,6% (2018)

Alfabetizare: 99%

Limba oficială: italiană, de origine latină

Volanul: stânga

Regim politic: republică parlamentară; democraţie

Raportul cu UE: membru fondator al EEC  (Comunitatea Economică Europeană, integrată apoi în Uniunea Europeană): 1958

Apartenenţă militară: NATO (din 1949, membru fondator)^[1]

Oraşe

Cele mai mari oraşe din Italia sunt:^[2]

1.Roma 2 872 000

2.Milano 1 366 000

3.Napoli 966 000

4.Torino 882 000

5.Palermo 668 000

6.Genoa 580 000

7.Bologna 389 000

8. Florenţa 380 000

9.Bari 323 000

10.Catania 311 000.

Limba

Există circa 85 milioane de vorbitori de limbă italiană, din care 59 milioane de vorbitori nativi. Circa jumătate de milion de vorbitori de italiană sunt în Elveţia, în care italiana este una din cele 4 limbi oficiale. Se mai vorbeşte italiană în Croaţia, Albania, în fostele colonii italiene (Libia şi Somalia), în mare parte din Malta, în San Marino şi Vatican.^[3]

Statul italian mai recunoaşte şi 12 limbi minore: albaneză, catalană, germană, greacă, slovenă, croată, franceză, franceză-provensală, friuliană, ladină, occitană și sardiniană.^[4]

În Italia se mai vorbeşte şi româna (cca 800 000 de vorbitori), araba (475 000), albaneza (380 000) şi spaniola (255 000).^[5]

Relief

Munţi

Relieful Italiei este preponderent muntos. Munții Alpi (max 4810), aflaţi în nord, care se întind pe cca 1200 km și Munții Apenini, mai puțin înalți (max Monte Corno 2912 m), care ocupă cea mai mare parte a Italiei și care se continuă în Sicilia sunt formaţiunile muntoase din Italia. Câmpia Padului desparte Munții Alpi de Munții Apenini.

Cei mai înalţi munţi din Italia:^[6]

Vulcani activi

Există și câțiva vulcani activi: Vezuviu, Etna şi Stromboli.

Râuri

Cele mai lungi râuri din Italia sunt:^[7]

Reţeaua hidrografică a Italiei este bogată, existând multe râuri scurte.

Lacuri

Cele mai mari lacuri din Italia sunt:^[8]

În Munții Alpi se află multe lacuri glaciare.

Câmpii

Circa 1/3 din teritoriul italian este constituit din câmpii. Cea mai mare câmpie compactă este Câmpia Lombardiei, aflată în nord.

Clima

În nord clima este temperat-continentală, cu ierni relativ reci şi veri călduroase.

În Italia peninsulară clima este mediteraneeană, cu ierni blânde şi ploioase şi veri secetoase şi foarte calde (printre cele mai calde din Europa).

Temperatura minimă naţională a fost de -49, 6 grade Celsius, fiind înregistrată pe 10 februarie 2013.^[9]

Temperatura maximă naţională a fost de 47 grade Celsius, fiind înregistrată pe 25 iunie 2007.^[10]

Economie

Resurse

Italia nu are cărbune, petrol sau fier în cantităţi semnificative. După dezastrul de la Cernobîl, din 1986, intenţiile nucleare au fost abandonate la presiunea populaţiei.

De asemenea, mare parte din teritoriul italian este muntos, deci nepotrivit pentru agricultură.

Cea mai importantă resursă minerală a ţării este gazul natural.

În Italia se pot găsi diverse tipuri de pietre de construcţii, în special marmură.

Energie

În 1885 Italia era printre primele ţări care transmiteau energie hidro oraşelor, prin construcţia  liniei de la Tivoli la Roma. După Al Doilea Război Mondial mai mult de jumătate din energia electrică era asigurată de hidrocentrale. În 1949 au fost descoperite resurse de petrol în Sicilia, dar acestea au fost limitate. Italia a început să importe petrol din Africa de Nord şi Orientul Apropiat. Până în 1965 operau trei staţii nucleare producătoare de energie, iar a 4-a a fost deschisă în 1981. Toate reactoarele au fost închise în 1987, în urma unui referendum, după dezastrul de la Cernobîl din 1986. Un nou referendum, ţinut după dezastrul de la Fukushima, din 2011, a reconfirmat decizia din 1987. Aşa că Italia a importat energia nucleară produsă în Franţa şi Elveţia.

Gazul natural a fost descoperit în Italia prima oară în anii 20. Principalele exploataţii au fost în Valea Po şi apoi în zona de coastă.

În 2014 în Italia producţia de electricitate era: hidro-21%, solară 8%, eoliană 5%, termală (hidrotermală 2,1%, gaz natural 33%, cărbune 15%, petrol 1,7%, biomasă 6,7%).

Salarii

Salariul mediu net în Italia era de cca 1750 euro, în 2017.^[11] În Italia nu există salariu minim.^[12]

Legume

Producţia de roşii era a doua în Europa, după cea a Turciei, fiind de cca 6 015 000 tone, în 2017. Napoli şi Emilia-Romagna sunt regiunile cele mai propice pentru cultivarea roşiilor.

Producţia de măsline era a treia în lume, după cea din Spania şi Grecia, fiind de cca 2 576 000 tone, în 2017. Măslinele sunt cultivate mai ales în Puglia, Sicilia şi Calabria.

Fructe

Italia s-a situat pe locul 2 în lume la producţia de struguri, după China, cu cca 7 169 000 tone în 2017.

Italia s-a situat pe locul 6 în lume la producţia de cireşe, cu cca 118 000 tone în 2017.

Italia s-a situat pe locul 3 în lume la producţia de caise, după Turcia şi Uzbekistan, cu cca 266 000 tone în 2017.

Italia s-a situat pe locul 3 în lume la producţia de piersici şi nectarine, după China şi Spania, cu cca 125 000 tone, în 2017.

Italia s-a situat pe locul 3 în lume la producţia de pere, după China şi Argentina, cu cca 772 000 tone, în 2017.

Italia s-a situat pe locul 9 la producţia de prune, cu cca 207 000 tone, în 2017.

Italia s-a situat pe locul 6 în lume la producţia de migdale, cu cca 79 600 tone, în 2017.

Italia s-a situat pe locul 8 în lume la producţia de fistic, cu 3873 tone, în 2017.

Transport

Cele mai mari aeroporturi din Italia sunt:

Porturi

În secolul al 19-lea porturile de mare importanţă erau: Veneţia, Palermo şi Napoli.

În prezent principalele porturi sunt: Veneţia, Cagliari, Civitavecchia, Gioia Tauro, Piombino, Genoa, Augusta, Trieste, Bari, Savona, Napoli şi Livorno. Genoa este cel mai mare port italian.

Transportul feroviar

La sfârşitul sec. al 19-lea principalele oraşe legate prin trenuri erau cele din nord: Milano, Genoa şi Torino.

Italia a avut parte de o electrificare timpurie a liniilor rutiere.

Transportul feroviar era mai dezvoltat în nord decât în sud: trenurile erau mai multe şi mai rapide.

80% din reţeaua feroviară era publică până în 1992, când a fost privatizată.

Transportul rutier

Construcţia de drumuri a fost accelerată între 1955 şi 1975. În această perioadă vânzările de automobile au crescut mai mult decât în celelalte state occidentale, parţial şi datorită vânzărilor maşinilor Fiat, care erau ieftine.

Lungimea autostrăzilor a atins 6 000 km în anii 80, plasând Italia pe locul 2 în Europa, după Germania de Vest.

În 2015 Italia avea 6800 km de autostradă, fiind pe locul 4 în Europa, după Spania (15 300 km), Germania (12 900 km) şi Franţa (11 600 km). Densitatea reţelei de autostrăzi era de 2,27 km/100 km pătraţi, lider în Europa fiind Olanda (6,57 km/100 km pătraţi).^[13]

Vegetaţia

În centrul şi sudul Italiei găsim vegetaţie mediteraneeană: măslini, portocali, lămâi, palmieri.

În special în sud pot fi întâlniţi: smochini, curmali, migdali, rodieri. Sunt cultivate trestia de zahăr şi bumbacul.

În Italia putem găsi castani, chiparoşi şi stejari la şes, iar la altitudini mari pinul şi bradul.

În Sicilia poate fi întâlnit papirusul.

Fauna

În Alpi întâlnim marmota, hermina, iepurele alpin și potârnichea de munte.

Ibexul, care este specie protejată, poate fi găsit în Gran Paradiso National Park. Capra neagră poate fi întâlnită în Alpii centrali. În Alpii estici găsim căprioare.

Hermina, râsul și ursul brun (protejat în Adamello şi Brenta) sunt rare în prezent.

Printre păsările alpine se numără: cocoşul de mesteacăn, cocoşul de munte şi acvila de munte (pajura).

Dintre reptile găsim vipere, iar dintre amfibieni întâlnim salamandra alpină şi tritonul alpin.

În regiunile muntoase se găsesc vulpi şi lupi.

În Sardinia găsim căprioare, porci mistreţi şi mufloni.

În Italia putem găsi următoarele specii de apă dulce: păstrăvul, sturionul şi anghila.

Dintre peştii de apă sărată găsim chefalul roşu şi Dentex dentex. În special în apele din sud găsim rechinul alb, tonul bluefin şi peştele spadă.

Regim politic

Italia este o republică parlamentară din 1946, când monarhia a fost abolită prin referendum. Parlamentul are 2 camere: Senat şi Camera Deputaţilor. Puterea executivă este exercitată de guvern. Primul-ministru este desemnat de preşedinte. Partidul Fascist este interzis prin lege. Președintele actual este Sergio Mattarella. Primul-ministru actual este Giuseppe Conte.

Bucătăria

Pizza şi pastele sunt cele mai cunoscute branduri gastronomice preferate de italieni. Cuvântul ,,pizza” apare prima oară în anul 997 într-un text latin din oraşul Gaeta. Fragmentul spunea că un anume chiriaş urma să-i dea episcopului din Gaeta ,,12 pizza” la fiecare Crăciun şi alte 12 la fiecare Duminică a Paştelui.^[14]

Cele mai cunoscute brânzeturi italiene sunt: Gorgonzola, parmezanul, Mozzarella şi Mascarpone.

Emigraţia şi imigraţia

Între 1876 şi 1970 circa 25 milioane de italieni au plecat la muncă în străinătate, jumătate în afara Europei. În anii 1860 emigrau mai mult italienii din nord. Două decenii mai târziu migraţia a devenit un fenomen de masă, cei mai mulţi emigranţi fiind cei din sudul Italiei. Cam jumătate din emigranţi alegeau Statele Unite, alţii Argentina, Brazilia, Canada şi Australia. În anii 20 Statele Unite au introdus nişte legi anti-imigraţie, iar Argentina şi Brazilia au suferit declinuri economice, astfel încât emigraţia transatlantică s-a subţiat. Regimul fascist s-a opus emigraţiei. După 1945 emigraţia s-a reluat, întâi în principal în Franţa, apoi în Germania şi Elveţia. În anii 70 au sosit în Italia mulţi emigranţi din Africa, Asia şi America Latină. După prăbuşirea comunismului în estul Europei au sosit mulţi emigranţi din Polonia, România, Albania şi Iugoslavia. În 2017 existau circa 5 milioane de străini în Italia, mai mult de 2/3 din ţări non-europene.

Religie

Divorţul civil a fost introdus în 1970. Avortul a fost legalizat în 1978. O lege din 1985 elimină ideea că romano-catolicismul este religia oficială a Italiei şi pune capăt instrucţiei religioase obligatorii în şcolile publice.

Circa 7 din 10 italieni se declară catolici. Numărul catolicilor practicanţi este în scădere. Circa 450 000 italieni se declară protestanţi (luterani, metodişti, baptişti, martorii lui Iehova, etc). 2,5% din italieni sunt ortodocşi. Există cca 28 400 evrei în Italia. Circa 22% din italieni sunt atei. ^[15]Există circa 245 000 musulmani în Italia.^[16]

Media

Monopolul statului asupra mass-mediei s-a încheiat în 1976. La începutul anilor 2000 piaţa de televiziune era dominată de RAI şi Mediaset.

Corriere della Sera (Curierul de seară), La Repubblica (Republica), La Stampa (Presa) şi Il Giorno (Ziua) sunt cele mai importante cotidiene.

Cele mai populare ziare sportive sunt: Gazzetta dello Sport(Gazeta Sportului) şi Corriere dello Sport (Curierul sportului).

Artă

Giotto, Fra Angelico, Botticelli (1445-1510), Leonardo da Vinci, Michelangelo, Rafael, Tiţian (1488/90-1576), Caravaggio (1571-1610) şi Modigliani sunt câţiva din cei mai cunoscuţi artişti italieni.

Giotto di Bondone

Printre operele de seamă ale lui Giotto di Bondone (1266–67/1276- 1337) se numără:,,Cina cea de Taină”, ,,Adorarea magilor” şi ,,Fecioara cu Pruncul”.

Fra Angelico

Fra Angelico (1400-1455) este un exponent al Renaşterii timpurii. Picturile sale degajă o serenitate religioasă. Cele mai importante lucrări ale sale sunt: ,,Bunavestire”, ,,Judecata de Apoi”, ,,Madona Stelei” şi ,,Tabernacolul Linaioli”.

Leonardo da Vinci

Leonardo da Vinci (1452-1519) este exponentul Renaşterii şi este considerat unul din cei mai mari artişti din istorie. Cele mai celebre picturi ale sale sunt: ,,Cina cea de Taină” şi ,,Mona Lisa”.

Michelangelo Buonarroti

Michelangelo Buonarroti (1475- 1564) este reprezentantul Renaşterii italiene. Cele mai cunoscute sculpturi ale sale sunt: ,,David”, ,,Moise”, ,,Pieta”, ,,Pieta Rondanini”. Cele mai cunoscute picturi ale sale sunt frescele de pe tavanul Capelei Sixtine de la Vatican (care reprezintă în imagini momente cheie din Biblie), ,,David şi Goliat”.

Rafael

Rafael (1483- 1520) este cunoscut pentru multele sale picturi de Madone cu pruncul Iisus în braţe, adesea fiind prezent şi Ioan Botezătorul. Alte picturi: ,,Eliberarea Sf. Petru”, ,,Transfigurarea”, ,,Şcoala Atenei”.

Amedeo Modigliani

Amedeo Modigliani (1884-1920) a rămas celebru prin portretele sale alungite.

Literatura

Printre scriitorii italieni cei mai cunoscuţi se numără: Dante Alighieri, Petrarca, Alberto Moravia, Italo Calvino, Natalia Ginzburg, Primo Levi şi Umberto Eco.

Dante Alighieri

Dante Alighieri (1265-1321). ,,Viaţa nouă” este o operă în care este cântată dragostea sa pentru Beatrice. ,,Banchetul” este o operă filosofică, în care Dante pledează pentru căutarea nobleţei umane (care nu poate fi moştenită), a virtuţilor umane, care nu au nicio legătură cu căutarea faimei şi a banilor. Capodopera sa este ,,Divina comedie”, care este expresia catolicismului şi care imaginează călătoria scriitorului, însoţit de Virgiliu, prin Infern şi Purgatoriu, şi însoţit de Beatrice prin Paradis.

Premiul Nobel pentru Literatură

1906 Giosuè Carducci

1926 Grazia Deledda

1934 Luigi Pirandello

1959 Salvatore Quasimodo

1975 Eugenio Montale

1997 Dario Fo

Științe sociale

Printre cugetătorii italieni care s-au aplecat asupra ştiinţelor sociale se numără: Francisc de Assisi (1181/1182- 1226, pe numele laic Giovanni Bernardone), Marsilio Ficino (1433-1499), Pico della Mirandola (1463- 1494), Niccolo Machiavelli (1469-1527), Giordano Bruno(1548- 1600), care a fost şi astronom, Tommaso Campanella (1568 –1639) şi Benedetto Croce (1866-1952).

Cinematografie

Cei mai cunoscuţi regizori italieni sunt: Roberto Rossellini, Vittorio de Sica, Federico Fellini şi Bernardo Bertolucci.

Roberto Rossellini

Roberto Rossellini (1906-1977) este exponentul mişcării neorealiste italiene. Cele mai cunoscute filme ale sale sunt: ,,Roma, oraş deschis” (1945), în care este înfăţişată viaţa Romei în timpul ocupaţiei naziste din Al Doilea Război Mondial, şi Paisà (1946), film care se concentrează tot pe Al Doilea Război Mondial.

Vittorio De Sica

Vittorio De Sica (1902-1974) este autorul filmelor Lustruirea pantofilor şi Hoţul de biciclete, care a primit Premiul Nobel pentru cel mai bun film străin. Sciuscià (1946; Shoeshine; Lustruirea pantofilor) imaginează viaţa tragică a doi copii în timpul ocupaţiei americane în Italia. Ladri di biciclette (1948; Hoţul de biciclete) urmăreşte efortul unui tânăr tată sărac de a-şi recupera bicicleta furată, indispensabilă pentru slujba sa de a lipi afişe în Roma postbelică.

Bernardo Bertolucci

Bernardo Bertolucci (1940-2018) este autorul filmului Ultimo tango a Parigi (1972, Ultimul tango la Paris), o dramă erotică între un bărbat de vârsta a doua şi o tânără actriţă din Paris. Filmul ,,Ultimul împărat” (1987) înfăţişează destinul ultimului împărat chinez, Pu Yi. Filmul a fost premiat cu 9 American Academy Awards.

Actori şi actriţe

Cei mai cunoscuţi actori italieni şi actriţe italiene sunt: Rudolf Valentino, Marcello Mastroiani, Claudia Cardinale, Monica Bellucci şi Sophia Loren.

Muzica

Operă

Cei mai cunoscuţi cântăreţi de operă sunt: Luciano Pavarotti, Enrico Caruso şi Renate Tebaldi.

Luciano Pavarotti

Luciano Pavarotti (1935-2007) a fost unul dintre cei mai mari tenori. Vocea sa a rămas emblematică pentru puritatea tonului. A căpătat o notorietate mondială. Piesele ,,O sole mio” (Soarele meu) şi ,,Nessun Dorma” (Nimeni nu doarme) sunt printre cele mai cunoscute.

Muzică uşoară

Al Bano

Al Bano, care a fost şi cântăreţ de operă, şi americana Romina Power au făcut un foarte longeviv duet. Printre cele mai îndrăgite şlagăre se numără: ,,Felicita” (Fericire), ,,Liberta” (Libertate), ,,Sempre sempre” (Întotdeauna, întotdeauna) şi ,,Ci sara”.

Toto Cutugno

Toto Cutugno a rămas prin piesele: ,,L’italiano” (Italianul), ,,Buonanotte” (Noapte bună), ,,Solo noi” (Doar noi), ,,Serenata” (Serenada), ,,Donna, donna mia” (Femeia, femeia mea), ,,Voglio l’anima” (Vreau sufletul), ,,Insieme” (Împreună) şi  ,,Innamorati”.

Adriano Celentano şi Eros Ramazzotti sunt alţi cântăreţi de muzică uşoară.

Formația ,,Ricchi e poveri” (Bogaţi şi săraci), întemeiată în 1967, este una din cele mai celebre şi longevive formaţii italiene. Ea este formată actualmente din Angela Brambati şi Angelo Sotgiu. Franco Gatti  s-a retras din formaţie în 2016 şi Marina Occhiena în 1981. Cele mai populare piese ale formaţiei sunt: ,,Sara perche ti amo”, ,,Cosa sei” ,,Mamma maria”, ,,Comme vorrei”, ,,Acapulco”, ,,Voulez vous dancer”, ,,Che sara” şi ,,Canzone d’amore”.

Compozitori

Antonio Vivaldi (1678-1741), Niccolò Paganini (1782-1840), Gioachino Rossini (1792-1868), Giuseppe Verdi (1813-1901) şi Giacomo Puccini (1858-1924) sunt cei mai cunoscuţi compozitori italieni.

Turism

Locul 5 în lume

Italia era a 5-a cea mai vizitată ţară din lume în 2018, după Franţa, Spania, Statele Unite şi China. Au fost înregistrate circa 58,3 milioane de sosiri turistice internaţionale în 2018.^[17][18]

Contribuţia la PIB

Contribuția directă a turismului la PIB-ul Italiei a fost de 4,1% şi contribuţia totală de 10,1%, în 2014.

Slujbe

În turism există circa 1 082 000 slujbe directe, circa 4,8% din totalul din economia Italiei şi circa 2 553 000 slujbe în total, circa 11,4% din totalul din economia Italiei.^[19]

Locaţii

Ruinele greceşti şi romane pot fi vizitate în Sicilia, Paestum, Pompeii şi Herculaneum.

Arhitectura şi arta medievală pot fi admirate în Ravenna şi Veneţia.

Monumentele Renaşterii se găsesc în Toscana, în special în Florenţa.

La Roma sunt vizitate Forumul, Colloseumul, Bazilica Sfântul Petru, muzeele, Capela Sixtină de la Vatican.

Roma este printre cele mai vizitate oraşe europene, alături de Londra, Paris şi Barcelona.

Exploratori

Cei mai cunoscuţi exploratori italieni sunt: Marco Polo, Cristofor Columb şi Amerigo Vespucci.

Marco Polo

Marco Polo (1254 – 1324) a rămas vestit pentru descrierea Chinei, unde a stat 17 ani.

Cristofor Columb

Cristofor Columb (1451–1506) a fost numit multă vreme descoperitorul ,,Lumii Noi” (Americilor)(deşi exploratorul islandez Leif Eriksson a fost primul european care a ajuns în America de Nord cu cca 5 secole mai devreme).

Amerigo Vespucci

Amerigo Vespucci (1454 – 1512) a întreprins călătorii timpurii în ,,Lumea Nouă”, numele ,,America” venind de la numele său.

Reper istoric

Întemeierea Romei (753 î.Hr) a fost multă vreme un reper cronologic major, în funcție de care erau datate diverse evenimente. Nașterea lui Iisus Hristos a devenit apoi un reper universal.

Sport

Fotbal

Generalităţi

Fotbalul italian a fost considerat prin excelenţă un fotbal tacticizat, pragmatic, orientat strict spre rezultat, cu o preocupare majoră spre organizarea defensivă.

Campionat

Campionatul italian (Serie A) a fost şi este unul din cele mai puternice campionate din Europa şi din lume.

Echipe de club

Cele mai galonate echipe italiene sunt: A. C. Milan, Juventus şi Internazionale Milano. Milan este cea mai bună echipă italiană de fotbal şi una dintre cele mai bune din istoria fotbalului, având 18 competiţii internaţionale majore câştigate şi 28 finale internaţionale majore disputate. Juventus a cucerit 10 competiţii internaţionale majore şi a disputat 19 finale internaţionale majore. Inter a câştigat 9 competiţii internaţionale majore şi a disputat 13 finale internaţionale majore. Fiorentina, Lazio, Parma şi Sampdoria au câştigat o dată Cupa Cupelor. Parma a câştigat de două ori Cupa UEFA Europa League, iar Napoli o dată.

Campionatul European

Italia a câştigat Campionatul European de 2 ori, în 1968 (Italia-Iugoslavia 2-0) și în 2020 (Italia-Anglia 1-1, 3-2) și a fost finalistă în 2000 ( Franţa-Italia 2-1) şi în 2012 (Spania-Italia 4-0).

Italia a câștigat de 5 ori Campionatul European U21, în 1992, 1994, 1996, 2000, 2004, fiind la egalitate cu Spania în clasamentul din toate timpurile.

Cupa Mondială

Italia cucerit trofeul mondial de 4 ori (1934, 1938, 1982 și 2006), la egalitate cu Germania şi în urma Braziliei, care are 5 trofee. Italia mai are 2 finale mondiale disputate: în 1970 (Brazilia-Italia 4-1) şi 1994 (Brazilia-Italia 0-0, 3-2).

Antrenori

Cei mai importanţi antrenori italieni sunt: Carlo Ancelotti (Milan-5 trofee internaţionale majore şi Real Madrid-3), Giovanni Trapattoni (Juventus-6, Inter-1), Arrigo Sacchi (A. C. Milan-6), Marcello Lippi (Juventus-3, Italia-Cupa  Mondială 2006), Nereo Rocco (A. C. Milan-5), Fabio Capello (Milan-2), Gianpiero Marini (Inter, Italia-Cupa Mondială 1982), Pozzo Vittorio (Italia-2 Cupe Mondiale 1934,1938), Luigi  Simoni (Inter-1), Dino Zoff (Juventus-1), Ferruccio Valcareggi (Italia-Campionatul European 1968).

Jucători

Paolo Rossi, Franco Baresi, Paolo Maldini (fundaş, a câştigat 5 Cupe ale Campionilor şi încă 8 competiţii internaţionale majore, cu Milan, fiu al lui Cezare Maldini, câştigător şi el al Cupei Campionilor în 1962/63, tot cu Milan), Roberto Baggio, Del Piero, Totti, Cannavaro, Gianluigi Buffon (desemnat cel mai bun portar din lume în perioada 1987-2009) sunt doar câteva din marile nume din fotbalul italian.

Balonul de Aur

Fabio Cannavaro 2006

Roberto Baggio 1993

Paolo Rossi 1982

Gianni Rivera 1969

Omar Sívori, 1961

Gheata de Aur

2005/06 Luca Toni

2006/07 Francesco Totti

Baschet

Naţionala Italiei a cucerit trofeul european în 1983 şi 1999 şi a fost finalistă la Jocurile Olimpice în 1980 şi 2004.

Tenis

Masculin

Jannik Sinner a câștigat Australian Openul din 2024.

Feminin

Francesca Schiavone a cucerit Roland Garros-ul în 2010.

Flavia Pennetta a câştigat US Open-ul în 2015 şi Australian Open-ul în 2011, la dublu, cu Gisela Dulko.

Sara Errani şi Roberta Vinci au câştigat Australian Open-ul şi Wimbledon-ul în 2014, Australian Open-ul în 2013, Rolland Garros-ul şi US Open-ul în 2012.

Temperament

Italienii sunt consideraţi a avea un temperament mai aprins, mai tumultuos.

Bibliografie

Dicţionar Enciclopedic, volumul 3, pag 271-275

„Italy,” Microsoft® Encarta® Online Encyclopedia 2009
http://encarta.msn.com © 1997-2009 Microsoft Corporation. All Rights Reserved.

http://web.archive.org/web/20090410181946/http://encarta.msn.com/encyclopedia_761555207_19/Italy.html

http://www.fao.org/faostat/en/#rankings/commodities_by_country

Italy, Britannica, Paola E. Signoretta, Russell L. King and Others (See All Contributors), 8 aprilie 2019, https://www.britannica.com/place/Italy

• 1. https://www.nato.int/nato-welcome/index_ro.html
• 2. https://www.worldatlas.com/articles/ten-biggest-metropolitan-areas-in-italy.html
• 3. https://web.archive.org/web/20140502004444/http://www2.le.ac.uk/departments/modern-languages/lal/languages%20at%20lal/italian
• 4. http://www.camera.it/parlam/leggi/99482l.htm
• 5. https://www.istat.it/en/archive/129304
• 6. https://www.worldatlas.com/articles/tallest-mountains-in-italy.html
• 7. https://www.worldatlas.com/articles/longest-rivers-in-italy.html
• 8. https://www.worldatlas.com/articles/the-largest-lakes-in-italy.html
• 9. https://www.montagna.tv/47324/record-di-freddo-in-italia-49-6c-sulle-pale-di-san-martino/
• 10. https://www.meteogiornale.it/notizia/9192-1-battuti-i-record-di-caldo-italia-del-sud-nella-fornace-africana-punte-di-47c
• 11. https://www.zf.ro/business-international/care-sunt-salariile-si-nivelul-de-trai-in-europa-unde-se-situeaza-romania-17059543
• 12. https://legislatiamuncii.manager.ro/a/25444/cele-mai-mici-salarii-minime-din-europa-in-2019.html
• 13. http://www.analizeeconomice.ro/2017/04/topurile-statelor-ue-dupa-lungimea-si.html
• 14. https://web.archive.org/web/20030115224054/http://www.yourdictionary.com/library/pizza.html
• 15. https://web.archive.org/web/20180124122738/http://www.acli.it/wp-content/uploads/2017/11/Cattolici-e-politica-analisi-Ipsos-novembre-2017.pdf
• 16. https://riforma.it/it/articolo/2016/02/01/litalia-e-le-religioni-nel-2016
• 17. https://earthnworld.com/most-visited-countries-in-the-world/
• 18. Pag 8, https://www.e-unwto.org/doi/pdf/10.18111/9789284419876
• 19. https://web.archive.org/web/20171010152616/https://www.wttc.org/-/media/files/reports/economic%20impact%20research/countries%202015/italy2015.pdf