Libelulă

Libelulă

Articol înrudit: Libelule din România

Rezumat

Southern Migrant Hawker, Blue-eyed Hawker
Aeshna affinis (Southern Migrant Hawker) mascul. Autor: Andreas Eichler. Data: 2 August 2013. Licenţa: Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0 Unported

Libelula (ordinul Odonata) actuală este o insectă heterometabolă, prădătoare de temut, aproape în toate cazurile acvatică şi apoi înaripată, cu răspândire aproape globală, cu dimensiuni între 18 mm şi 19 cm, având culori variate (achiziţionate în timp în stadiul de adult). Posedă o vedere bună, are un corp alungit şi două perechi de aripi membranoase, uneori colorate, fiind o bună zburătoare. Este inofensivă pentru om. Se naşte şi trăieşte ca larvă în ape (în general) dulci, nepoluate, stătătoare sau curgătoare. Unele specii sunt teritoriale. Unele specii sunt migratoare. Odonatele se împart în două subordine aproape egale ca număr de specii: zigopterele, mai subţiri, care în general îşi ţin aripile împăturite sau semideschise în repaus, adesea mai mici decât anisopterele, care au abdomenul mai gros, o viteză mai mare şi îşi ţin aripile orizontal, total desfăcute în repaus. Libelulele adulte zburătoare pot fi întâlnite în perioada caldă a anului, în zilele însorite şi fără vânt nu numai în preajma lacurilor, bălţilor şi râurilor. Există circa 6000 de specii cunoscute la nivel global.

Ordine

Small Emerald Spreadwing, Small Spreadwing
Lestes virens femelă, Small Emerald Spreadwing. Autor: Vladimir Maftei. Data: 2.10. 2012. Licenţa: Toate drepturile rezervate

Libelulele (libéllula= nivel jos, pentru că zboară la înălţime mică[1](ordinul Odonata; odon= dinţi[2]) se împart în două subordine: ordinul Anisoptera (grecescul ,,anisos”= inegal + ,,pteron”= aripă[3], deci ,,aripi inegale”) şi ordinul Zygoptera (de la grecescul ,,zugon”= jug + ,,pteron” = aripă[4], deci ,,jug înaripat”). Zigopterele sunt mai mici şi în repaus îşi ţin aripile împăturite sau semideschise în general, pe când anisopterele sunt mai mari şi îşi aripile orizontal, total deschise, când se odihnesc.[5][6]

Număr specii

Banded Demoiselle
Calopteryx splendens mascul, Banded Demoiselle . Autor: Bernard Dupont. Data: 30 iunie 2017. Licenţa: Attribution-ShareAlike 2.0 Generic (CC BY-SA 2.0)

Există circa 6000 de specii cunoscute de libelule în lume.[7] Din acestea aproape jumătate sunt zigoptere, restul fiind anisoptere.[8][9] În Europa există 138 specii, din care 16 sunt protejate.[10]

Răspândire

Chalcolestes parvidens, Eastern Willow Spreadwing
Lestes parvidens mascul, Chalcolestes parvidens, Eastern Willow Spreadwing. Autor: Vladimir Maftei. Data: 8.07.2016. Licenţa: Toate drepturile rezervate

Libelulele sunt răspândite pe tot globul cu excepţia Antarcticii. Cele mai multe exemplare şi specii se găsesc în zona tropicală.[11]

Dimensiuni

Large Red Damselfly
Pyrrhosoma nymphula (Large Red Damselfly) mascul. Autor: Gailhampshire. Data: 18 mai 2017. Licenţa: Attribution 2.0 Generic (CC BY 2.0). Sursa: Flickr

Dimensiunile libelulelor actuale variază, de la circa 18 mm la 19 cm. A fost descoperită în Franţa o fosilă de libelulă cu anvergura de 71 cm.[12] În zonele temperate libelulele ating 5-8 cm, dar în zonele tropicale ele pot atinge 19 cm.[13] Larvele pot ajunge şi la peste 5 cm.[14] Zigoptera din specia Megaloprepus caerulatus poate atinge şi 19 cm.[15]

Metamorfoză

Aeshna cyanea larvă. Autor: Yami no Yami. Data: 7 februarie 2013. Locaţia:. Licenţă: Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0 Unported license. GNU Free Documentation License, Version 1.2 or any later version published by the Free Software Foundation; with no Invariant Sections, no Front-Cover Texts, and no Back-Cover Texts. Sursa: Wikimedia Commons.

Metamorfoza libelulei este incompletă, având trei stadii: ou –larvă- adult (sau imago), fiind astfel o insectă heterometabolă (sau hemimetabolă).

În general, femela libelulei depune ouăle direct în apă sau pe plantele acvatice (în apă sau deasupra apei, pe plantele disponibile acolo). Uneori femela se scufundă total în apă, adeseori fiind ajutată să iasă de masculul care o ţine de sub cap.[16] Larvele ies după 2-5 săptămâni de la depunere sau în primăvara următoare.[17]

Larva libelulei este în general acvatică, ea trăind în ape stătătoare sau curgătoare. Există şi excepţii, unele larve de libelulă sunt terestre: zigopterele Megalagrion din Hawaii şi anisopterele Pseudocordulia din Australia.[18] Durata vieţii larvei depinde de specie şi de cantitatea de hrană disponibilă în apă, de la câteva luni la câţiva ani, de obicei un an sau doi. (peste 5 ani la Golden-ringed Dragonfly[19], uneori chiar peste 8 ani[20]). În regiunile cu ape reci, unde este mâncare mai puţină, stadiul de larvă durează mai mult.[21]

The Southern Hawker, Blue Hawker
Aeshna cyanea (Southern Hawker) ieşită din exuvie. Autor: Alastair Rae. Data: 20 iunie 2010. Locaţia: Cambridgeshire, England, United Kingdom. Licenţă: Attribution-ShareAlike 2.0 Generic (CC BY-SA 2.0). Sursa: Flickr.

Când afară este suficient de cald (de regulă în luna mai), larva iese din apă dimineaţa, sau seara sau noaptea (libelulele mai mari), se urcă pe plantele aflate acolo sau chiar pe malul apei şi năpârleşte pentru ultima oară, transformându-se încet într-o insectă zburătoare.[22] Transformarea durează între o oră (la zigoptere) şi trei ore (la anisoptere).[23] Larva de libelulă năpârleşte de 5-17 ori până devine adult.[24][25]

Pyrrhosoma nymphula larvă. Autor: Wim Rubers. Data: 22-10-2016. Locaţia: Buren (Gld.) – Tichelgaten, Olanda. Licenţă: Attribution 3.0 Unported (CC BY 3.0). Sursa: ttps://waarneming.nl/foto/view/12219604

Maturizarea continuă şi după ce adultul a început să zboare, ea constând în achiziţia culorilor definitive, care sunt în general mai aprinse, iar la unele specii anumite părţi ale corpului sunt acoperite de o substanţă ceroasă.[26] Maturizarea poate dura între 1-60 zile, în general durează două săptămâni, dar poate dura şi peste 9 luni (în cazul perioadelor secetoase sau reci). [27]La libelulele din Marea Britanie adultul trăieşte circa 1-2 săptămâni de obicei, dar poate atinge şi 6-8 săptămâni în cazuri rare.[28]

Reproducere

Unii masculi sunt teritoriali. Masculul păzeşte un anumit teritoriu şi alungă intruşii. În anumite cazuri se nasc confruntări între masculi, care se soldează uneori cu răniţi sau morţi. Când o femelă intră pe teritoriul masculului, acesta încearcă direct să se cupleze cu ea, de obicei fără ritualuri de împerechere. Masculul o prinde cu cercii de baza capului şi femela îşi întinde capătul abdomenului (unde se află ovipozitorul) până la organul sexual al masculului, aflat între segmentele 2 şi 3), o poziţie unică printre insecte. Uneori cuplul rămâne mai mult timp (până la câteva ore) în această poziţie, uneori chiar zboară astfel. După împerechere, femela depune ouăle imediat de obicei. Uneori o face singură, alteori este cuplată cu masculul, alteori masculul o protejează în zbor. Uneori femela se scufundă în apă şi rămâne acolo chiar şi peste o oră.[29]

Hrană

Scarlet Skimmer, Oriental Scarlet
Crocothemis servilia (Scarlet Skimmer) mascul. Autor: Judy Gallagher. Data: 7 decembrie 2012. Locaţia: Long Pine Key, Everglades National Park, Homestead, Florida, Statele Unite. Licenţa: Attribution 2.0 Generic (CC BY 2.0). Sursa: Flickr

Larvele se hrănesc cu diverse vietăţi acvatice: larve, purici de apă, crustacee, viermişori, gândaci de apă, lipitori, libelule, mormoloci şi mici peşti, în unele cazuri chiar broaşte adulte. [30]Larva de libelulă are o manieră proprie de a vâna: ea îşi aşteaptă prada stând nemişcată şi îşi extinde fulgerător maxilarul inferior, care are nişte cleşti la capătul său şi agaţă astfel prada.[31] Larvele sunt vânate de peşti, broaşte, alte larve de libelule şi raţe.[32]

Libelulă cu aripi galbene cu negru. Autor: Darpanjoshi. Licenţă: CC0 Creative Commons. Sursa: Pixabay.

Adulţii prind prada (ţânţari şi alte insecte zburătoare, chiar şi fluturi) în zbor. Adulţii sunt vânaţi de păsări, păianjeni, broaşte, libelule sau furnici (în perioada de năpârlire).[33][34] Zigopterele din specia Pseudostigmatidae sunt specializate în vânătoarea de păianjeni.[35] Libelulele adulte au o rată de succes de circa 95% în prinderea prăzii în zbor.[36]

Viteză

Anax imperator larvă. Autor: Wim Rubers. Data: 22.10.2016. Locaţia: Buren (Gld.) – Tichelgaten, Olanda. Licenţă: Attribution 3.0 Unported (CC BY 3.0). Sursa: https://waarneming.nl/foto/view/12219651

Viteza maximă a libelulelor este 25-30 mph (40-48 km/h). Zigopterele mici zboară mai încet.[37]

Structura corpului

Aripi

Neurothemis terminata. Autor: Aruna. Data: 10 februarie 2011. Licenţă: Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0 Unported license. GNU Free Documentation License, Version 1.2 or any later version published by the Free Software Foundation; with no Invariant Sections, no Front-Cover Texts, and no Back-Cover Texts. Sursa: Wikimedia Commons.

Adulţii au două perechi de aripi, în majoritatea cazurilor transparente, uneori colorate. Aripile au câte o pterostigmă, o pată colorată situată aproape de marginile fiecărei aripi. La anisoptere aripile din faţă sunt mai înguste decât cele din spate. În timp ce alte insecte bat din toate cele 4 aripi simultan, libelulele pot controla aripile din faţă şi cele din spate în mod independent. Acest lucru le permite să execute o mare varietate de tipuri de zboruri, inclusiv zborul cu spatele.[38]

Libelulele stau uneori la soare pentru a-şi încălzi muşchii aripilor pentru a putea zbura.[39]

Zigopterele au cele 4 aripi aproape identice ca mărime, formă şi model.[40]

Picioare

Picioarele sunt adaptate pentru înhăţarea prăzii şi pentru a se prinde de diverse obiecte, dar nu sunt potrivite pentru deplasare.

Abdomen

Southern Skimmer
Orthetrum brunneum (Southern Skimmer) mascul. Autor: Rosenzweig. Data: 15 iulie 2008. Licenţă: GNU Free Documentation License, Version 1.2 or any later version published by the Free Software Foundation; with no Invariant Sections, no Front-Cover Texts, and no Back-Cover Texts; Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0 Unported, 2.5 Generic, 2.0 Generic and 1.0 Generic

Abdomenul are 10 segmente. Libelula nu are ac, deci nu înţeapă, fiind inofensivă pentru oameni.

Multe larve de zigoptere îşi folosesc apendicele precum îşi folosesc peştii coada, pentru a înota.[41]

Cele mai multe zigoptere au branhii cu formă de frunze la capătul abdomenului, pe când anisopterele au branhii interne.[42] Larvele de zigoptere au 2 sau 3 cerci plumoşi, lungi, pe când cele de anisoptere au cerci scurţi.[43]

Masculii de zigoptere au 4 apendice la capătul abdomenului, pe când masculii de anisoptere au trei.[44]

Organ al echilibrului

La îmbinarea dintre cap şi torace există un organ minuscul care menţine echilibrul în timpul zborului.[45]

Ochi

Ochii sunt proeminenţi, antenele de pe ei sunt minuscule. Libelulele au o vedere excelentă graţie celor doi ochi mari compuşi, care detectează foarte bine mişcarea şi forma. La anisoptere ochii sunt compuşi din 30 000 de unităţi optice individuale, numite omatidii. Ochii anisopterelor pot vedea la 360 grade. Zigopterele au ochii distanţaţi unul faţă de altul. Odonatele au încă trei ochi simpli, numiţi oceli.[46]

Migraţie

Unele libelule sunt migratoare. [47]Anisoptera Pantala flavescens face o călătorie anuală multigeneraţională de 18 000 km, fiecare exemplar parcurgând peste 6000 km, una dintre cele mai lungi migraţii cunoscute ale insectelor.[48]

Indicator al calităţii apei

Southern Skimmer
Orthetrum brunneum (Southern Skimmer) femelă. Autor: Rosenzweig. Data: 29 iulie 2008. Licenţa: GNU Free Documentation License, Version 1.2 or any later version published by the Free Software Foundation; with no Invariant Sections, no Front-Cover Texts, and no Back-Cover Texts; Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0 Unported, 2.5 Generic, 2.0 Generic and 1.0 Generic

Prezenţa libelulelor lângă o apă stătătoare sau curgătoare este un indiciu că acea apă nu este poluată. Libelulele sunt indicatori ai calităţii apei.[49]

Importanţă

Larvă de anisopteră. Autor:Judy Gallagher. Data: 8 august 2014. Locaţia:Soldier’s Delight, Owings Mills, Maryland, Statele Unite. Licenţă: Attribution 2.0 Generic (CC BY 2.0). Sursa: Flickr.

Larvele de libelulă au fost folosite cu succes în stoparea transmisiei de către ţânţari a bolii denga, în Myanmar.[50]

România

În România se găsesc 80-85 specii de libelule.[51]

Din cele 16 specii protejate la nivel european, în România sunt prezente următoarele 6 specii: Coenagrion mercuriale, Coenagrion ornatum, Cordulegaster heros, Leucorrhinia pectoralis, Ophiogomphus cecilia și Stylurus flavipes (această specie nu este prezentă în legislația națională și pe listele de protecție naționale).[52]

Bibliografie

British Dragonflies,https://british-dragonflies.org.uk/content/biology-ecology

Enciclopedia Britanică http://www.britannica.com/EBchecked/topic/170810/dragonfly

Enciclopedia Britanică https://www.britannica.com/animal/Odonata#ref93534

Enciclopedia Britanică https://www.britannica.com/animal/damselfly

https://british-dragonflies.org.uk/content/frequently-asked-questions#faq1

Ghid sintetic pentru monitorizarea speciilor de nevertebrate de interes comunitar din România, https://www.researchgate.net/publication/281814588_Ghid_sintetic_pentru_monitorizarea_speciilor_de_nevertebrate_de_interes_comunitar_din_Romania, pag 14

https://doctorat.ubbcluj.ro/sustinerea_publica/rezumate/2012/biologie/Manci_Cosmin_Ro.pdf

Lucian Pârvulescu-Sistematica şi biologia nevertebratelor celomate. Ghid practic (2011) https://biologie.uvt.ro/laboratoare/ghid_nevertebrate.pdf, pag 102

Encarta, http://encarta.msn.com/encyclopedia_761569021/Dragonfly.html

Articol înrudit

Libelule din România

 

libelulă libelulă libelulă libelulă libelulă libelulă libelulă libelulă libelulă libelulă libelulă libelulă libelulă libelulă libelulă libelulă libelulă libelulă libelulă libelulă libelulă libelulă libelulă libelulă libelulă libelulă libelulă libelulă libelulă libelulă libelulă libelulă libelulă libelulă libelulă libelulă libelulă libelulă libelulă

Note subsol:

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.