Limba română
Rezumat
Limba română este una din principalele limbi romanice.[1][2] În lume există circa 28 milioane de vorbitori de limbă română. Vocabularul fundamental cuprinde cca 1500 cuvinte. O persoană cultă folosește în jur de 30 000 cuvinte. Limba română are o ortografie preponderent fonemică (fonetică), adică se scrie aproximativ așa cum se citește. Cel mai vechi document scris în limba română este Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung către Johannes Benkner, primarul Braşovului, trimisă în 1521. Circa 60-70% din cuvintele românești sunt de origine latină. Alte origini ale cuvintelor românești: geto-dace, slave, maghiare, franceze, germane, turcești, grecești, engleze. Limba română se scrie și se citește de la stânga la dreapta. La început limba română a fost scrisă cu litere chirilice, apoi a fost folosit un alfabet mixt, iar din 1860 s-a trecut oficial la alfabetul latin. Este necesară reintroducerea gramaticii în liceu pentru corectarea gravelor greșeli de folosire a limbii (dezacorduri, folosirea greșită a cratimei, a virgulei, etc). Academia Română stabilește normele obligatorii de folosire a limbii române. CNA monitorizează greșelile de limbă română de la posturile de radio și televiziune.
Număr de vorbitori
În lume există circa 28 milioane de vorbitori de limbă română, din care 24 milioane vorbesc limba română ca limbă maternă. Din aceștia, 17 milioane trăiesc în România.
Țări
Se vorbește româna în România, Republica Moldova (în documentele oficiale figurează ca limba moldovenească, circa 75% din populație), Bulgaria (Valea Timocului), Serbia (provincia Voivodina, Valea Timocului), Ungaria, Ucraina, Polonia, Slovacia, Slovenia și Croația. De asemenea, 3 milioane de emigranți din România vorbesc româna în Italia, Spania, Portugalia, Germania, SUA, Canada, Australia, Israel, Cipru, etc.[3]
Limbă străină
Studenții străini veniți la studii în România și imigranții vorbesc româna într-o oarecare măsură.
Limba română se studiază la școală ca limbă străină în 43 state.[4]
Limbi (dialecte) înrudite cu româna (dacoromâna)
Există câteva limbi (dialecte) înrudite cu româna (dacoromâna):
1.Aromâna (macedo-româna) (circa 250 000 vorbitori): folosită în anumite regiuni din Macedonia, Albania, Grecia, Bulgaria, Serbia și România (în Dobrogea)
2.Megleno-româna (circa 10 000 de vorbitori): folosită în regiunea Meglen.
3.Istroromâna (sub 1000 de vorbitori): folosită în câteva sate din Istria (Croația)[5]
Alfabetul
Alfabetul limbii române este format din 31 litere (caractere), 26 litere care aparțin alfabetului latin și 5 litere suplimentare (ă, â, î, ș, ț), formate cu ajutorul diacriticelor (căciulă- ă; circumflex- â, î) și virgulă (ș, ț).
În 1982 au fost introduse literele q, w, y.
Vocabular
Vocabularul fundamental al limbii române cuprinde cca 1500 cuvinte.
S-a estimat de către lingviști că o persoană cultă folosește în jur de 30 000 cuvinte.[6]
Începuturile limbii
Cuvintele legate de România apar în secolul al 16-lea în scrierile călătorilor străini și în unele documente românești.
Cel mai vechi document scris în limba română este Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung către Johannes Benkner, primarul Braşovului, în 1521. Documentul a fost găsit de Nicolae Iorga în Arhivele Brașovului.[7]
Grafia
La început s-a scris cu caractere chirilice (întâi 43 caractere, apoi 33, apoi 27). Apoi s-a folosit un alfabet mixt, cu caractere chirilice și latine. În 1860 Cuza introduce oficial scrierea cu caractere latine.[8][9]
Ortografia fonemică
Limba română are o ortografie preponderent fonemică (fonetică), adică se scrie aproximativ așa cum se citește. Limbile sârbă și hindi au o ortografie aproape total fonemică. Printre limbile cu ortografie fonemică se numără: albaneza, armeana, bulgara, ceha, estona, finlandeza, georgiana, italiana, maghiara, neerlandeza, poloneza, sanscrita, spaniola, turca. Între limbile care sunt departe de o ortografie fonemică sunt: engleza, chineza, franceza, araba, ebraica, etc.
Câteva excepții:
1.Se scrie cu e în loc de ie sau i în anumite cazuri: pronumele personale (eu, el, ea, ei, ele), verbul a fi (eram, erai, era, erați, erau), alte cuvinte (aceea, aceeași, erbivor, aer, aerisire, etc),
2.x nu se scrie cum se aude, ci /ks/ (extrem) sau /gz/ (exemplu)
3.literele k, w, y și q nu se scriu cum se pronunță: yard se pronunță iard, watt se pronunță vat, weekend se pronunță cu u.
Scriere și citire de la stânga la dreapta
În limba română se scrie și se citește de la stânga la dreapta. În prezent în unele limbi se scrie de la dreapta la stânga, cele mai importante fiind ebraica și araba. În mongolă se scrie de sus în jos și de la stânga la dreapta.
Originile cuvintelor
Cuvinte de origine latină
Circa 60-70% din cuvintele românești sunt de origine latină.
În limba română există unele cuvinte provenite din latina populară, care au dispărut din celelalte limbi romanice:
apuca, arunca, asud, cântec, defăima, deprinde, farmec, feri, ferice, frământa, fuior, ierta, întâmpla, întâi, junghi, legăna, leșina, lingură, mare, mesteacăn, mire, negustor, nici, nutreț, oaie, ospăț, plăcintă, plăpând, reteza, spăla, streche, sufleca, surpa, urca, veșted.
Exemple de cuvinte de origine latină:
1.Denumiri ale părților corpului omenesc:
cap, frunte, ochi, ureche, tâmplă, creier, păr, geană, sprânceană, falcă, barbă, piept, umăr, braț, cot, mână, palmă, măsea, dinte, gură, limbă, unghie, mușchi, genunchi, picior, pulpă, os, carne, piele, sânge, inimă, plămâni, ficat, deget, călcâi etc.
2.Denumiri ale celor mai importante noțiuni din universul material al omului:
casă, ușă, cheie, masă, fereastră, treaptă, scaun, cuțit, lingură, oală, vas, ulcior, cuptor, foc, poartă, perete, fântână, care, joc, secure, sapă, secera, cui, ac, ață, lână; a închide, a stinge, a frige, a arde, a se culca, a dormi; țară, cer, lună, pământ, soare, stea, vânt, nori, ploaie, fulger, tunet, ger, secetă, frig, cald, gheață, râu, vale, câmp, munte
3.Denumiri de alimente:
pâine, sare, apă, lapte, unt, caș, carne, ceapă, untură, varză, legume, miere, făină, vin, friptură
4.Cuvinte despre aspecte esențiale ale vieții:
viață, moarte, ființă, om, femeie, fecior, fată, minte, sete, foame, frate, nepot, soră, unchi
5.Cele mai importante verbe:
a fi, a avea, a crește, a lucra, a mânca, a vedea, a întreba, a răspunde, a înțelege, a pricepe, a face, a scrie, a învăța, a spune, a zice, a fugi, a râde, a cânta, a crede, a semăna, a culege, a ara, a măcina, a cerne, a toarce, a țese, a coase, a se spăla, a da, a putea, a vrea, a se îmbrăca, etc.
6.O serie de adjective:
bun, rău, trist, frumos, cuminte, deștept, tânăr, bătrân, gros, gras, înalt, subțire, lung, surd, orb, flămând, sătul, mut, dur, aspru; moale, tare, dulce, acru, amar etc.
7.Denumiri din domeniul vegetal:
pom, floare, frunză, prun, măr, păr, cireș, nuc, fag, mesteacăn, salcâm, plop, arin, carpen, frasin, fragă, mure, ghindă, alună, lemn, grâu, secară, orz
8.Denumiri din domeniul animal:
pui, găină, pasăre, albină, muscă, vrabie, lebădă, veveriță, cal, bou, porc, câine, capră, ied, urs, vulpe, cerb, șoarece, vierme, șarpe, taur, berbec
9.Noțiuni de timp, loc, mod:
zi, noapte, seară, dimineață, amiază, ardei, ieri, lună, săptămâna, mâine, azi, târziu, curând; toate anotimpurile (ianuarie, februarie, martie, …, decembrie) și zilele săptămânii (luni, marți, …, duminică)
10.Denumirile unor culori:
alb, negru, verde, roșu, vânătă, albastru
11.Adverbe folosite în mod curent:
atunci, acum, când, încă, aici, acolo, sus, jos, aproape, afară, bine, rău, ușor, greu, repede, mult, puțin, foarte.
Cuvinte geto-dace
S-au păstrat circa 160 cuvinte din limba geto-dacă.
Cuvinte frecvente
Printre cele mai uzitate sunt:
abur, baci, balaur, baltă, bordei, brad, brâu, bucura, buză, căciulă, cătun, copac, copil, cruța, dărâma, droaie, fărâma, fluier, gard, ghimpe, ghioagă, grapă, groapă, grumaz, gușă, jumătate, mazăre, măgură, mătură, mânz, moș, mugure, năpârcă, noian, păstaie, pârâu, pururea, scăpare, sâmbure, sterp, strugure, șale, șopârlă, țap, țarc, urdă, vatră, viezure, zgardă, zgâria.[10]
Cuvinte mai puțin folosite
Altele sunt mai puțin folosite:
Abeş: cuvânt folosit în vorbire ca afirmaţie. (dexonline.ro). Înseamnă „pre lege, pe cinste, pe credinţă”, afirma Bogdan Petriceicu Haşdeu, în volumul Etymologicum Magnum Romaniae.
Buiestru: trap mărunt al calului, care îngăduie călăreţului să nu salte în şa; mers special al unor animale, când calcă cu picioarele de pe aceeaşi parte deodată. (dexonline.ro)
Culbec: moluscă cu corpul moale, vâscos, având pe spinare o scoică în spirală, iar pe cap patru tentacule sensibile; melc. (dexonline.ro)
Gordin: soi autohton de viţă-de-vie, cu boabele strugurilor ovoide, verzi-gălbui (cu puncte ruginii), folosit mai ales la producerea vinului. (dexonline.ro)
Ghiob: vas de lemn pentru păstrat brânză, putină. (dexonline.ro)
Hojma: continuu, încontinuu, întruna, mereu, necontenit, necurmat, neîncetat, neîntrerupt, neobosit, neostenit, permanent, pururi, veşnic. (dexonline.ro)
Munună: coroană de flori purtată pe cap de fete. (dexonline.ro)
Mosoc: câine mare ciobănesc. (dexonline.ro)
Năsărâmbă: boroboaţă, farsă, festă, ghiduşie, glumă, ispravă, năzbâtie, năzdrăvănie, păcăleală, păcălitură, pocinog, poznă, şotie, ştrengărie, trăsnaie (dexonline.ro).
Cuvinte care nu mai apar în dicționar
Unele cuvinte nu mai pot fi găsite în dicționar: rîmfă, sîmvea, dezgauc, zîrnă.
Lista completă
A: abeş, Abrud, abur, acăţa, adămană, ademeni, adia, aghiuţă, aidoma, ală, alac, aldea, ameţi, amurg, anina, aprig, argea, Argeş, arunca, azugă.
B: baci, baier, baligă, baltă, bară, Barbă-cot, barză, bască, batal, băga, băiat, bălan, balaur, beregată, boare, bordei, bortă, brad, brânduşă, brânză, brâu, brusture, bucur, buiestru, bunget, burghiu, burlan, burtă, burtucă, burtuş, butuc, butură, buză.
C: caier, caţă, căciulă, căpuşă, căpută, cătun, cioară, cioban, cioc, ciocîrlie, ciomag, cârlan, cârlig, codru, copac, copil, creţ, cruţa, cujbă, culbec, curma, curpăn, cursă, custură,
D: darari, daş, dărâma, deh, deretica, descălţa, descurca, dezbăra, desghina, dezgauc, doină, don, dop, droaie, dulău.
F: fărîmă.
G: gard, gata, gălbează, genune, ghes, ghiară, ghimpe, ghiob, ghionoaie, ghiont, ghiuj, gîde, gîdel, gordin, gorun, grapă, gresie, groapă, grui, grumaz, grunz, gudura, guşă.
H: hojma. I: iazmă, iele. Î: încurca, înghina, îngurzi, înseila, întrema.
J: jilţ.
L: leagăn, lepăda, lespede, leşina.
M: mal, maldac, mazăre, măceş, mădări, măgură, mălai, mămăligă, marcat, mătură, melc, mehadia, mieru, mire, mistreţ, mişca, mânz, morman, mosoc, moş, moţ, mugure, munună, murg, muşat.
N: năpârcă, năsărâmbă, niţel, noian.
O: ortoman.
P: păstaie, păstra, pânză, pârâu, prunc, pururea.
R: raţă, ravac, răbda, reazem, ridica, rîmfă, rînză.
S: spânz, stăpân, stărnut (strănut), sterp, stejar, steregie, stână, străghiată, strepede, strugure, strungă, sugruma, suguşa, şale, şiră, şopârlă, şoric, şut, scăpăra, scrum, scula, scurma, sâmbure, sîmvea, sarbăd, Sarmisegetuza.
T: tare, traistă, tulei,
Ţ: ţap, ţarc, ţarină, ţăruş, ţundră, ţurcă.
U: uita (a se), undrea, urca, urcior, urdă, urdina, urdoare.
V: vatră, vătăma, vătui, viezure, viscol,
Z: zară, zăr, zburda, zestre, zgardă, zgîria, zgârma, zimbru, zîrnă.
Denumiri de plante medicinale
Din limba geto-dacilor s-au păstrat 80 denumiri de plante medicinale.[11]
Cuvinte de origine slavă
Substantive: : brazdă < brazda; suliţă < sulica; prisacă < praseka ;
babă < baba; război < razboj; vrabie < vrabij; raţă < rěca; ulei <
olej ; icre < ikra; nădragi < nadragy; poală < pola; ogradă < ograda;
otravă < otrava; tină < tina; undiţă < odica; taină < tajna
Verbe: trudi < truditi; dobîndi < dobodo;dărui <
darovati;
adjective: groază < groza; veselie < veselije; pizmă < pizma;
viteaz < vitezi; sărac < sirakŭ [12]
Împrumuturi bulgare
Substantive:Bujor, ciubăr, comarnic, gârlă, leucă, livadă, morun, pogon, seciu, tipsie, toporîște, voinic, zemnic
Adjective: gîrbov, mîrșav
Verbe: pârlit, spoit
Împrumuturi sârbo-croate
Sârb
Împrumuturi vechi ruse și ucrainiene
Vechi ruse: rus
Ucrainiene: cuhn(i)e, cut, holtei, leah, medelean
Împrumuturi poloneze
Camhă, șoltuz
Împrumuturi tătărești
Tătar, buzdugan
Împrumuturi săsești
Laț, șindilă, ștreang [13]
Cuvinte de origine turcă
Au fost identificate 2760 cuvinte de origine turcă. Doar o parte din ele s-au mai păstrat în limba română. În prezent, peste 1000 de cuvinte sunt folosite în mod uzual.
Din fondul lexical principal actual al limbii române fac parte cuvintele: cafea, cearşaf, chef, chibrit, ciorap, (de)geaba, duşman, geam, hai(de), murdar.
Din vocabularul fundamental al limbii române actuale fac parte 41 de împrumuturi: cafenea, capac, caraghios, catifea, cântar, a cântări, cearşaf, chel, chibrit, chior, cioban, ciorap, cutie (de)geaba, dulap, farfurie, geantă, habar, haz, musafir, odaie, palavragiu, a pălăvrăgi, pălăvrăgeală, papuc, para, perdea, raft, sâc, a sâcâi, sâcâială, sâcâitor, sârmă, sobă, soi, sufragerie, tacâm, tavan, tavă, turc, tutun, la care se adaugă 49 derivate româneşti utilizate.
Vocabularul esenţial al limbii române actuale include alte 41 de împrumuturi din turcoosmanlie: bacşiş, balama, basma, belea, bre, caldarâm, cazan, chioşc, ciomag, ciorbă, codoş, conac, cusur, doldora, duduie = duducă, duşumea, fudul, geamantan, hal, leafă, mahala, mahmur, moft, naz, palavră, puşti, rahat, salam, salcâm, sidef, sofa, şiret (adj.), şiret (s.n.), tabiet, taman, tejghea, tinichea, ursuz, zar, zarzavat, zor.
Alte cuvine cu origine turco-osmană, cu derivate româneşti sunt: ageamiu, bucluc, buluc, cacealma, caşcaval, călăuză, a călăuzi, cântar, a cântări, chenar, cherestea, chiolhan, chioşc, ciorbă, cusur, degeaba, derbedeu, dugheană, geamantan, ghiveci, hal, halal, iaurt, liman, macara, mahala, maidan, matrapazlâc, moloz, muşama, a muşamaliza, naz, rachiu, salahor, salam, sarma, schelă, sol, şiretlic, tarabă, tertip, tichie, turc, zor.[14]
Dintre cele mai cunoscute cuvinte turceşti, cf Lăzăr Șăineanu: acaret, amanet, atlas, babalâc, bidiviu, borangic, buzdugan, calcan, derbedeu, habar, hambar, huzur, taifas, talaz, taraf, tavan, acadea, baclava, balama, basma, boccea, catifea, cazma, cherestea, chiftea, cișmea, ciulama, dambla, dandana, duşumea, haimana, halva, lichea, lulea, macara, manea, mucava, musaca, muşama, sârmă, sofă, şandrama, tarla, telemea, trufanda, zeflemea, etc.[15]
Împrumuturi turcești pe părți de vorbire
1.Adjective: bondoc, caraghioz, chefliu, chel, chior, coşcogea, hain, mahmur, mofluz, mucalit, murdar, nurliu, palavragiu, sadea, şiret, tembel, zevzec
2.Adverbe: abitir, barem, basca, ioc (“nu”); tiptil
3.Interjecţii: aferim, aman, avan, bre, halal, sictir, etc.
Împrumuturi turcești pe categorii
1.Politică: bas-, bei, beizadea, caimacam, divan, han, pașă, pașalâc.
2.Termeni militari: aga, alai, arnăut, buluc, călăuz, cazac, duium; ghiulea, iama, iatagan, ienicer, iure, leafă, lefegiu, meterez, paloş, spahiu.
3.Plante: abanos, anason, arpagic, bostan, bumbac, chimion, curmal, dovleac, dud, fistic, harbuz, iasmin, lalea, liliac, nufăr, pătlăgea, salcâm, susan, tarhon, tutun, zambilă.
4.Animale: bidiviu, bursuc, calcan, catâr, ciortan, guguștiuc, herghelie, liliac, maimuță.
5.Minerale: chihlimbar, fildeș, sidef.
6.Casă, construcții: acaret, anteriu, beci, chepeng, chioşc, ciardac, duşumea, geam, hambar, odaie, paiantă, şandrama, tavan.
7.Îmbrăcăminte: basma, caftan, capot, ciorap, condur, fes, giubea, halat, ilic, papuc, şal, șalvari, tichie.
8.Alimente: acadea, baclava, cafea, caimac, caşcaval, cataif, chebap, chiftea, ciorbă, ciulama, cuşcuş, farfurie, ghiuden, ghiveci, halva, iahnie, iaurt, ibric, ienibahar, magiun, musaca, papară, pastramă, peltea, pilaf, rachiu, rahat, şerbet, telemea, zarzavat-
9.Meserii: boiangiu, cafegiu, caicciu, calfa, cazangiu, cazma, cioban, cișmegiu, dughengiu, dulgher, gelat, gherghef, hamal, hamalâc, herghelegiu, iaurgiu, macara, moloz, papugiu, pastramagiu, tutungiu, zarzavagiu.
10.Comerț şi industrie: amanet, atlas, boia, borangic. Calp, calpuzan, cântar, catifea, cazan, cherestea, chibrit, chilipir, chirie, dugheană, ghiotură, magazie, mofluz, mușteriu, oca, para, samsar, tarabă.
11.Diverse: abitir, ageamiu, arcan, babalâc, bacșiș, balama, baltag, berechet, boccea, bondoc, buzdugan, calabalâc, caldarâm, calup, catran, chef, cergă, chefliu, chel, chior, chiul, chiulhan, ciomag, cişmea, cusur, dambla, dandana, ghiol, geantă, habar, haimana, hain. Hal, halal, hatâr, haz, huzur, lichea, lighean, liman, lulea, mahmur, mahon, manea, moft, musafir, mucalit, mucava, murdar, muşama, nai, palavră, palavragiu, sadea, sictir, soi, şiret, șiretlic, şiş, taifas, talaz, taman, taraf, tărâm, tarla, tembel, tertip, tiptil, trufanda, zeflemea, zevzec, zor, etc.[16]
Cuvinte de origine germană
Pe domenii:
termeni militari (maior), din minerit (granic, ort, ștaigăr), din alimentație (cartof, chiflă, griș, halbă, șnițel, șvaițer), din domeniul vestimentației (pantof, stofă, șnur), al comerțului (chelner, rabat, taler), al construcțiilor (șanț, turn, țiglă). În vocabularul fundamental al limbii române există 7 cuvinte germane, ceea ce reprezintă 0,27%: pantof, rolă, spital, șmecher, șurub, turn, ungur.[17]
Cuvinte de origine maghiară
Alexandru Graur a selectat 1419 cuvinte ca aparținând fondului principal lexical al limbii române, dintre care 28 sunt de origine maghiară (= 1,87%): a alcătui, altoi, a bănui, a birui, a cheltui, a chibzui, chin, chip, a făgădui, fel, gând, hotar, a îngădui, a întâlni, lacăt, marfă, mereu, meșter, a mântui, a mistui, neam, oraș, seamă, șoim, a tăgădui, tâlhar, tobă, viclean (autorul citat le includea și pe a socoti, talpă și vamă, a căror origine maghiară a fost contestată în ultimii ani).
În Vocabularul reprezentativ al limbilor romanice, realizată la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” din București, se arată că din 2581 de cuvinte selectate în vocabularul reprezentativ, 33 de termeni sunt de origine maghiară (= 1,27%), dintre care 31 sunt numai din maghiară (a ademeni, a alcătui, a bănui, a bântui, a cheltui, a chibzui, chip, cizmă, a făgădui, fel, gând, gingaș, hotar, a îngădui, lacăt, a locui, marfă, meșter, meșteșug, a mântui, a mistui, neam, oraș, pildă, sălaș, seamă, șoim, a tăgădui, a tămădui, tobă, uriaș), iar 2 au etimologie multiplă, una dintre surse fiind maghiara (baltă, pușcă).[18]
Cuvinte de origine greacă
Iată cele mai cunoscute împrumuturi din limba greacă: Agale, aghiuţă, agonisi, ahtiat, alandala, alice, alifie, ananghie, anapoda, anatemă, anghinare, anost, arac, argăsi, arheologie, arvună, boboc, bulină, buzunar, caisă, calapod, călimară, canapea, căpcăun, cărămidă, cartofor, cărturar, castan, catarg, catastif, caterisi, caterisire, chiparos, chivernisi, coală, comis, condei, conopidă, cordea, cordeluţă, coriandru, cort, demon, desigur, dichisi, doxă, dragoman, dram, duzină, economisi, eforie,, egumen, enoriaş, enorie, eparhie, evlavie, fandosi, fasole, felie, fidea, filă, fisă, flamură, folos, folosi, franzelă, furtună, fustă, gargară, garoafă, glastră, guvid, hardughie, hartă, hrisov, iasomie, icter, ieftin, ifose, igrasie, iotă, ipochimen, ipsos, importanţă, lămâie, lăuză, lefter, lepră, levantă, lipsă, lipsi, logofăt, măcar, macaroană, magazie, marafet,mărgăritar, marghiolie, midie, mistrie, molipsi, monedă, mosc, mostră, mutră, noimă, nostim, nufăr, oftica, oftică, oleacă, omidă, pandişpan, paner, paranghelie, pat, patimă, pătimi, pedepsi, plămân, plapumă, plictisi, poliloghie, politicos, polologhie, porfiră,portocală, portocaliu, pricopsi, prisos, proaspăt, profir, pronaos, prosop, psalt, reţetă, rodie, salată, saltea, saramură, scăfârlie, schepsis, schimonosi, scop, scrumbie, scufiţă, sertar, sigur, sihastru, simandicos, sinchisi, sosi, spanac, sparanghel, spermanţet,splină, stacojiu, stafidă, stavrid, stemă, stivă, stol, strachină, stridie, tacticos, ţâfnă, ţâfnos, tagmă, taifas, ţaţă, ţelină, tiflă,timonă, tipografie, ţoale, trandafir, tumbă, turlă, urgisi, ursi, vanilie, vapor, vlăstar, zahăr, zâzanie, zodie, zugrăvi.[19]
În vocabularul reprezentativ al limbii române există 25 cuvinte grecești (1,11% din total): bătălie, buzunar, folos, frică, trandafir, zahăr, etc.[20]
Cuvinte de origine franceză
Există circa 193 cuvinte cu origine franceză, care reprezintă 7% din vocabularul reprezentativ al limbii române:
Cuvintele care încep cu a: (a) acorda, (a) adresa, aerian, agricol, anchetă, (a) aparține, apel, artistic, asociație, atac, (a) ataca, atelier, atmosferă, atmosferic, avantaj (numai din franceză) și (a) abate, accident, acid, acord, act, activ, activitate, actor, actual, acțiune, administrație, (a) admira, admirabil, (a) admite, (a) afirma, aliment, animal, (a) anunța, aparat, (a) aplica, artă, articol, artist, (a) asimila, aspect, atenție, autor, autoritate, avocat (cuvinte care au și etimon francez).
Pe domenii: termeni militari (calibru, carabină), marină (radă), limbaj politico-administrativ (birocrație, patriotism, turism), viață modernă (cochet, restaurant), îmbrăcăminte (redingotă), locuință (parchet), alimentație (șampanie), limbaje specializate (bisturiu)
Calcuri frazeologice: (a avea remușcări, a merge la inimă, a trage chiulul).
La un moment dat au pătruns în limba română, prin traduceri, unele cuvinte copiate din franceză, dar care au dispărut ulterior: amurez, ivoriu, musiu, uvraj. Folosirea lor a fost ironizată de M. Kogălniceanu, C. Faca, V. Alecsandri, C. Negruzzi, I. L. Caragiale. Altele s-au păstrat în limbă, dar sunt rare: a ambeta, angoasă. Altele s-au impus și sunt folosite mai des: acces, cabinet, emotiv.[21]
Cuvinte de origine engleză
Împrumuturi din limba engleză:
all right, bacon, banking, biker, boss, box-office, boy, brainstorming, brand, brandy, breakfast, broker, download, stick, mouse, walkie-talkie, walkman, web, weekend, whisky, wi-fi, accesa, advertising, afro-american, aftershave, agreement, airbag, antidoping, apartheid, audita, auditor, aut, autoservice, avocado, babysitter, background, banner, basic, bestseller, bișniță, blender, blog, blogger, bluejeans, blues, bonus, boom, bowling, bungalow, business, businessman, western, windsurfing, yankeu, yard, zoom.[22]
Diverse
Cel mai lung cuvânt
Cel mai lung cuvânt în română are 44 litere, aflându-se pe locul al 3-lea în lume.
PNEUMONOULTRAMICROSCOPICSILICOVOLCANICONIOZĂ – definește o boală a plămânilor provocată de inhalarea prafului de siliciu vulcanic;
Propoziție numai din vocale
Limba română este singura limbă europeană în care se poate face o propoziție completă formată din 8 cuvinte care conțin doar vocale.
Ex: „Oaia aia e a ei, eu o iau.”
Palindromuri
Limba română conține și câteva cuvinte, grupuri de cuvinte sau propoziții care, citite invers, sunt identice
Cuvinte: Ana, apa, bob, coc, dud, Ene, mim, nun, pap, rar, sos, tot, unu, cojoc, reper, etajate [23]
Cel mai lung cuvânt palindrom (se citește la fel din ambele capete) din română este „Elenofonele” (11 litere), care înseamnă „vorbitoarele de limbă elenă”;[24]
9 litere – CALABALÂC, AERISIREA
7 litere: ROTITOR, ELEVELE, ATACATA, ROTATOR, ATAȘATA, ETAJATE, ETALATE
5 litere: ANINA, CAIAC, COJOC, ETATE, MINIM, POTOP, REVER, SOIOS, TIVIT, VATAV, ZĂGAZ [25]
Anuța Cătună este numele palindromic al unei sportive (maratoniste) românce.
Localităţi româneşti cu nume palindromice: ANINA, SEBEȘ
Prenume palindromice: ADA, ANA, AVA, ENE, NAN, OTTO.
Iată şi câteva propoziţii şi expresii palindromice:
– ELE NE SEDUC CU DESENELE. (N. Andronescu, „Enigmistica”, nr. 37/1948)
– ION AL ANICAI IA CINA LA NOI. (Traian Cojocaru, „Curentul Familiei”, 1943)
– ROMANII-S ASI IN AMOR. (Nicolae Rusu, 1947)
– AI RAMAS ACASA, MARIA? (Marcel Chon, 1967)
– ELE FAC CAFELE. (anonim)
– ERA NUDA LA DUNARE. (Lucian Drăguş, „Rebus”, nr. 316/1970)
– ERA O TIPA RAPITOARE ! (Aurel Bohariu, 1970)
– EL O SA FACA FASOLE. (Cornel Constantinescu, 1973) [26]
„Ene purta patru pene.”
Grup de cuvinte
„O ramă maro.”
Litera de început
Cele mai multe cuvinte din limba română încep cu litera „c”: 19 750.
Cele mai puține cuvinte din limba română încep cu litera „y”: 14 cuvinte.
Consoane
Cea mai frecventă consoană din limba română este „r”, urmată de „t”.
Cea mai rară consoană din limba română este „x”, urmată de „j” (cu excepția literelor „k”, „q”, „w” şi „y”, care nu sunt specifice limbii române).[27]
Cuvinte care conțin toate diacriticele
Ex: „îmbrățișând”, „înfățișând”;
3 cuvinte care ne reprezintă în patrimoniul UNESCO
„dor”, „doină”, „colind”. Primele două nu pot fi traduse exact în alte limbi.
O singură vocală
Cel mai lung cuvânt care conţine o singură vocală este „ABRACADABRANT” – 13 litere.[28]
Cuvinte uzuale
În viața de zi cu zi sunt folosite cca 1500 de cuvinte.
Reintroducerea gramaticii în liceu
Specialiștii în educație solicită reintroducerea gramaticii în liceu în condițiile în care mulți elevi fac dezacorduri gramaticale, nu știu să folosească cratima, nu știu câți i trebuie să pună și fac și alte greșeli grave. Gramatica a fost scoasă din programa de liceu acum zeci de ani.[29]
Normele obligatorii
Misiunea Academiei Române este de a ocroti și cultiva limba română și de a stabili normele obligatorii de folosire a limbii române. [30]
Greșeli în audio-vizual
CNA monitorizează greșelile de limbă apărute în timpul emisiunilor TV și radio.
Echipa care aparține Institutului de Lingvistică Iorgu Iordan a fost formată din: Blanca Croitor, Valentina Cojocaru, Andreea Dinică, Adina Dragomirescu, Ionuţ Geană, Carmen Mîrzea Vasile, Irina Paraschiv, coordonator Rodica Zafiu.
Au fost monitorizate 12 posturi de televiziune și 2 posturi de radio.
Situația cu numărul de erori semnificative în perioada 1 noiembrie 2016-31 noiembrie 2016 se prezenta astfel:
Radio România Actualități: 2
Europa FM: 5
Pro TV: 6
Antena 3: 7
Digi 24: 10
B1tv: 14
TVR1: 15
Realitatea TV: 15
Prima TV: 15
TVR 2: 17
România TV: 19
Antena 1: 21
Național TV: 27
Bibliografie
https://radioromaniacultural.ro/documentar-ziua-limbii-romane/
https://dexonline.ro/definitie/rom%C3%A2n%C4%83/expandat
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/cate-cuvinte-franceze-are-limba-romana
http://tinread.usarb.md:8888/tinread/fulltext/morari/limba_rom.pdf
https://omniglot.com/writing/direction.htm
http://www.cna.ro/IMG/pdf/Tabel_comparativ_nov_2016.pdf
http://www.cna.ro/IMG/pdf/Raport-01-30_noiembrie-2016.pdf
Limba română Limba română Limba română Limba română Limba română Limba română Limba română Limba română Limba română Limba română Limba română Limba română Limba română Limba română Limba română Limba română
Note subsol:
- 1. Principalele limbi romanice sunt: spaniola, portugheza, franceza, italiana și româna
- 2. Limbile romanice sunt limbi italice. Latina cultă este principala limbă italică. Limbile romanice sunt derivate ale limbii latine vulgare. Limbile italice sunt limbi indo-europene. Cele mai răspândite limbi indo-europene sunt: hindi, spaniolă, engleză, portugheză, bengali și rusă. În afară de limbile indo-europene, mai există limbile sino-tibetane (chino-tibetane) și limbile afro-asiatice. Cea mai răspândită limbă sino-tibetană este mandarina, cea mai vorbită limbă din lume. Cea mai răspândită limbă afro-asiatică este araba, care este o limbă semitică. În lume se vorbesc în prezent în jur de 7117 limbi. 23 limbi sunt vorbite de mai mult de jumătate din omenire. 40% din limbi sunt în pericol de extincție, având mai puțin de 1000 de vorbitori.
- 3. https://a1.ro/news/social/romania-2018-cati-oameni-vorbesc-romaneste-in-intreaga-lume-id793910.html
- 4. https://a1.ro/news/social/romania-2018-cati-oameni-vorbesc-romaneste-in-intreaga-lume-id793910.html
- 5. https://radioromaniacultural.ro/documentar-ziua-limbii-romane/
- 6. https://lexicologialimbiiromane.ro/vocabularul/
- 7. https://adevarul.ro/locale/targoviste/scrisoarea-neacsu-campulung-secretele-celui-mai-vechi-document-scris-limba-romana-1_578a06675ab6550cb8e872fd/index.html
- 8. Dicționar Enciclopedic, Editura Enciclopedică, 1993-2009, https://dexonline.ro/definitie/rom%C3%A2n%C4%83/expandat
- 9. https://adevarul.ro/locale/focsani/cine-introdus-alfabetul-latin-tara-noastra-rugaciunea-tatal-nostru-text-scris-limba-romana-litere-latine-1_5583e468cfbe376e3571a25d/index.html
- 10. https://lexicologialimbiiromane.ro/etimologia/cuvinte-mostenite/
- 11. https://adevarul.ro/locale/hunedoara/lista-completa-cuvintelor-origine-geto-daca-explicatii-exista-cele-mai-notorii-arhaisme-dex-1_58b451b95ab6550cb8defc7b/index.html
- 12. http://www.philippide.ro/Romani%20majoritari_2007/05_CENAC.pdf
- 13. Dicționar al limbii române vechi- Gheorghe Mihăilă, Editura enciclopedică română, 1974, pag 206-208
- 14. Sursa: Dan Prodan, https://adevarul.ro/locale/targu-jiu/cuvinte-folosite-zi-zi-fost-imprumutate-limba-turca-1_595ea1b85ab6550cb8ddba08/index.html
- 15. Sursa: Lazăr Șăineanu, https://adevarul.ro/locale/timisoara/topul-celor-mai-utilizate-turcisme-limba-romana-urmeaza-acadea-balama-chilipir-geam-1_5742b3d65ab6550cb8353f96/index.html
- 16. https://adevarul.ro/locale/timisoara/topul-celor-mai-utilizate-turcisme-limba-romana-urmeaza-acadea-balama-chilipir-geam-1_5742b3d65ab6550cb8353f96/index.html
- 17. https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/cate-cuvinte-de-origine-germana-are-limba-romana
- 18. https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/cate-cuvinte-de-origine-maghiara-are-limba-romana-1
- 19. https://adevarul.ro/locale/timisoara/cele-mai-uzuale-cuvinte-imprumutate-limba-greaca-tacticos-prisos-folos-capcaun-hardughie-igrasie-paranghelie-1_574f04a55ab6550cb8886663/index.html
- 20. https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/cum-au-patruns-cuvintele-grecesti-in-limba-romana
- 21. https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/cate-cuvinte-franceze-are-limba-romana
- 22. Sursa: Maria Aldea-Cuvinte de origine engleză în DEX 2016, Studiu de caz: Anglicismele, http://www.diacronia.ro/en/indexing/details/V4314/pdf
- 23. https://www.shtiu.ro/care-este-singurul-cuvant-din-limba-romana-care-incepe-si-se-termina-cu-litera-i-curiozitati-despre-limba-romana-5704.html
- 24. https://www.shtiu.ro/care-este-singurul-cuvant-din-limba-romana-care-incepe-si-se-termina-cu-litera-i-curiozitati-despre-limba-romana-5704.html
- 25. https://m.adevarul.ro/index.php/locale/piatra-neamt/palindromul-ciudatenie-lingvistica-comun-cuvintele-unu-cojoc-reper-etajate-1_5c0fc0cbdf52022f755949af/index.html
- 26. https://m.adevarul.ro/index.php/locale/piatra-neamt/palindromul-ciudatenie-lingvistica-comun-cuvintele-unu-cojoc-reper-etajate-1_5c0fc0cbdf52022f755949af/index.html
- 27. https://adevarul.ro/locale/vaslui/top-10-curiozitati-limbii-romane-singurele-substantive-feminine-termina-litera-i-1_5dbae77e5163ec4271913b26/index.html
- 28. https://www.dictie.ro/20-de-lucruri-pe-care-nu-le-stiai-despre-limba-romana/
- 29. https://adevarul.ro/educatie/scoala/expertii-reclama-lipsa-gramaticii-ageometriei-liceu-1_552d3f84448e03c0fd9f1aa2/index.html
- 30. Regulamentul Academiei Române, 2019, cap 2, articolul 4, https://acad.ro/acteNormative/doc2019/a1107-ROF2019AR.pdf
- 31. http://www.cna.ro/IMG/pdf/Tabel_comparativ_nov_2016.pdf
- 32. http://www.cna.ro/IMG/pdf/Raport-01-30_noiembrie-2016.pdf
- 33. http://www.cna.ro/IMG/pdf/Criterii_si_ierarhii_de_evaluare_a_greselilor_nov_2016.pdf