Logică Citare Dacă vreţi să citaţi acest articol copiaţi textul de mai jos, adăugând la sfârşit data citării: Enciclopedie.info, Logică, http://www.enciclopedie.info/logica/, (data citării)
Rezumat
Logica este ştiinţa care studiază formele (concepte, judecăţi, raţionamente[1]şi legile gândirii, demonstraţia şi condiţiile raţionării corecte. Logica şi matematica sunt instrumente ale gândirii. Studiul logicii şi matematicii dezvoltă gândirea abstractă, teoretică, simbolică. Aristotel este părintele logicii (formale). În timp s-au dezvoltat diverse tipuri de logică: logica formală, logica matematică, logica simbolică, logica polivalentă, logicile aplicate (logica deontică, logica întrebărilor, etc).
Definiţie
Logica este ştiinţa care studiază formele (concepte, judecăţi, raţionamente) şi legile gândirii, demonstraţia şi condiţiile raţionării corecte.[2]
Logica formală
Caracterizare
Logica formală este subramura logicii care studiază formele propoziţionale (termeni, concepte), legile de raţionare cu expresii propoziţionale diverse şi metodele folosite pentru studierea acestora. Prin raţionare înţelegem deducţia şi inducţia. Studiul formelor propoziţionale implică şi studiul definiţiei şi clasificării. Logica formală cuprinde:
- Teoria definiţiei
- Teoria clasificării
- Silogistica
- Teoria funcţiilor de adevăr (bivalente)
- Teoria predicatelor
- Teoria claselor
- Teoria modalităţii
- Teoria sistemelor logice
- Metalogica
Logici aplicate
Logici aplicate: logica deontică (inclusiv logica juridică), logica întrebărilor, logica temporală, logica preferinţei
Bibliografie
Gheorghe Enescu- Dicţionar de logică, pag 200-201; 197, 253; 178-182 Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1985
Cărți fundamentale
Anton Dumitriu-Istoria logicii, 4 vol, Editura Tehnică, 1998
Gheorghe Enescu- Dicţionar de logică, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1985
Articole înrudite
Inducţie Clasificare Termen Matematica Definiţie
logică logică logică logică logică logică logică logică logică logică logică logică logică logică