Lucian Blaga
Rezumat
Lucian Blaga (născut pe 9 mai 1895 la Lancrăm, județul Alba- decedat pe 6 mai 1961 la Cluj) a fost poet, prozator, dramaturg, jurnalist, eseist, filosof, autor de aforisme și cugetări, traducător, profesor universitar, memorialist, diplomat, membru al Academiei Române. Este considerat unul din cei mai mari poeți români.
Familia
Este fiul preotului Isidor Blaga și al Anei (născută Moga), fiind al 9-lea și ultimul copil.
Incapacitatea de a vorbi
Micul Lucian nu a putut să vorbească până la vârsta de 4 ani. A fost ,,mut ca o lebădă”, cum se va autocaracteriza în poezia Autoportret.
Școala primară
Primele clase le face la școala primară germană din Sebeș, între 1902 și 1906.
Liceu
Frecventează Liceul Andrei Șaguna din Brașov, unde era profesor și unchiul său, Iosif Blaga, care era și preot.
În 1908 moare tatăl poetului.
În 1909 familia se stabilește la Sebeș.
Debut
Debutează cu poezia ,,Pe țărm”, în ziarul arădean Tribuna, în 1910.
1911-1936
În 1911 călătorește în Italia cu elevii liceului.
Frecventează Institutul Pedagogic-Teologic din Sibiu între 1914 și 1917 pentru a nu fi înrolat în armata austro-ungară.
Urmează Facultatea de Filosofie a Universității din Viena între 1917 și 1920.
Pe 16 decembrie 1920, la Cluj, se căsătorește cu Cornelia Brediceanu, pe care o cunoscuse în liceu.
Publică literatură și articole de presă în revista Gândirea.
În 1924 și 1925 trăiește la Lugoj.
Între 1926 și 1936 Blaga devine atașat cultural la Legaţiile de la Varșovia, Praga, Berna.
Pe 2 mai 1930 se naște fiica lor, Ana-Dorica, poreclită Dorli, la Berna.
Între 1932 și 1937 este atașat și consilier de presă la Legația Română din Viena.
În 1933 mama sa moare la Sibiu.
În 1935 Academia Română îi decernează Marele Premiu „C. Hamangiu” pentru opera poetică și dramatică.
În 1936 devine membru al Academiei la 41 ani.
1937-1946
În 1937-1938 este numit subsecretar de stat la Ministerul de Externe.
În 1938-1939 devine ministru plenipotențiar al României în Portugalia.
În 1939 este numit profesor universitar de filosofia culturii la Universitatea din Cluj, refugiată la Sibiu și Timișoara din cauza războiului.
În 1946 revine la Cluj.
1948-1961
În 1948 Blaga refuză propunerea de a conduce Partidul Național Popular, un partid satelit al Partidului Comunist. Ca urmare este îndepărtat de la catedră, laolaltă cu conferențiarul și discipolul său, Ion Desideriu Sârbu, și cu profesorii universitari Liviu Călin și Nicolae Mărgineanu. Va fi supravegheat și urmărit de Securitate o lungă perioadă de timp.
În 1948 este exclus din Academia Română.
Între 1949 și 1951 este cercetător la Institutul de Istorie și Filosofie al Academiei.
Între 1951 și 1954 este bibliotecar-șef al Academiei.
Între 1954 și 1959 este director-adjunct al Academiei.
Urmează o perioadă în care poezia sa este cenzurată de autoritățile comuniste.
Pe 30 noiembrie 1960 este internat în spital la Cluj, iar în februarie 1961 primește diagnosticul de neoplasm vertebral.
Pe 6 mai 1961 moare la Cluj, la 66 ani. Este înmormântat chiar pe 9 mai, în cimitirul din Lancrăm, localitatea sa natală.
În 1990 este reprimit în cadrul Academiei Române.
Somn
Blaga prețuia foarte mult somnul. Obișnuia să doarmă cam 10 ore pe zi. Spunea că doarme mai mult pentru că în timpul somnului gândurile i se sedimentează și subconștientul său lucrează. Somnul, este momentul gestației, spunea el. Afirmațiile sale sunt întemeiate, fiind larg acceptate în psihologie. Un somn mai lung îl făcea să lucreze dimineață cu mai mult spor, afirma poetul. Blaga chiar și-a intitulat un volum de poezii ,,Laudă somnului”.
Curs
Cursul pe care îl ținea era foarte dens și substanțial și foarte cizelat ca expresie. Textul cursului putea merge direct la tipar. Era total lipsit de artificii oratorice. ,,Dintre toate artele, oratoria este arta cea mai găunoasă”, spunea poetul.
Ordine
Blaga era foarte ordonat în ceea ce privește programul său de lucru sau de relaxare. Își respecta orele de odihnă și orele de masă.
Invenția de calambururi
Îi plăcea să inventeze glume, în special calambururi, pe care le spunea prietenilor.
Fire
Era o fire interiorizată, calmă, sensibilă. Obișnuia să ronțăie boabe de cafea în timpul plimbărilor și le oferea și celor cu care se plimba.
Familie
Blaga a fost deosebit de atașat de familia sa, de soție (Cornelia Brediceanu) și de fiica sa, Ana-Dorica, poreclită Dorli (de la cuvântul dor).
Concepția
Blaga se considera un heterodox. Spunea că și gândirea populară românească include un filon de heterodoxie. Concepția sa era numită de el spiritualism filosofic.
Critici
A fost puternic contestat de Nicolae Iorga, Gh. Bogdan-Duică, Dan Botta (care îl provoacă chiar la duel), de gânditorii ortodocși (Dumitru Stăniloaie, Paul Constantin Deleanu, Irineu, mitropolitul Moldovei, Gr. T. Marcu, Gh. Eftimie, Petru Rezuş, profesor la Academia Teologică din Caransebeş, Nichifor Crainic), de Constantin Rădulescu Motru, sociologul H. H. Stahl, Ion Petrovici şi N. Bagdasar, Mircea Florian, Marin Ştefănescu, Al. Posescu, Petru Manoliu, Lucrețiu Pătrășcanu.
Zvonul nominalizării la Premiul Nobel
În epocă a circulat zvonul că Lucian Blaga a fost nominalizat la Premiul Nobel de Rosa del Conte și criticul Basil Munteanu, la propunerea lui Mircea Eliade. Totuși zvonul a fost infirmat mai târziu, când propunerile au devenit publice. Există și ipoteza unei intervenții a statului român, care îl contesta vehement, pentru a nu i se acorda Premiul Nobel.
Bancnote
În 1998 a fost emisă o bancnotă de 5000 lei cu chipul lui Lucian Blaga la bătrânețe.
În 2006 a fost emisă o bancnotă de 200 lei cu chipul scriitorului.
Timbre
Chipul poetului apare pe un timbru cu valoarea de 1,80 L, din Republica Moldova, în 1995.
În 2012 apare un timbru cu valoarea de 3,10 L cu chipul lui Blaga.
În 2018 apare un timbru cu valoarea de 3 L cu chipul scriitorului.[1]
Sculpturi
O statuie a scriitorului, în picioare, se află în fața Teatrului Național Român „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca. Statuia are 3 m, este din bronz și a fost făcută de sculptorul Romulus Ladea în 1986.[2]
Un bust al poetului se află în faţa Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj. Sculptura, realizată în 1970, este opera lui Eugen Gocan.[3]
Tablouri
Adina Romanescu a pictat un tablou care-l înfățișează pe scriitor.[4]
Casa memorială
Casa părintească a lui Lucian Blaga, aflată pe strada Uliţa Veche nr.234, devine muzeu în 1995.[5]
Înregistrări la radio
Pop Simion, redactor la Radiodifuziune, l-a înregistrat pe Lucian Blaga în 1954, în perioada în care poetul era interzis. Autoritățile comuniste l-au retrogradat pe 6 luni și i-au retras dreptul de semnătură pe 3 luni.
În 1957, anul în care i-a apărut traducerea operei Faust de Goethe, a fost intervievat la radio.
În 1960 poetul a fost înregistrat de familie când își recita cele 116 poezii ale sale. Unele au fost dăruite Fonotecii de Aur a Radiodifuziunii, altele au apărut pe un disc Electrecord.
Dorli Blaga
Ana-Dorica Bugnariu, cunoscută mai mult ca Dorli Blaga, a fost desemnată prin testament să se ocupe de administrarea operei tatălui său, ceea ce a și făcut. A publicat articole și lucrarea memorialistică „Tatăl meu, Lucian Blaga”, apărută la Editura Humanitas, în 2012.
Opera
Poezie
1919 – Poemele luminii
1921 – Paşii profetului
1924 – În marea trecere
1929 – Laudă somnului
1933 – La cumpăna apelor
1938 – La curţile dorului
1942 – Poezii, ediţie definitivă
1943 – Nebănuitele trepte
Postum
Vârsta de fier
Cântecul focului
Corăbii cu cenuşă
Ce aude unicornul
Dramaturgie
1921 – Zamolxe
1923 – Tulburarea apelor
1925 – Daria
1925 – Ivanca
1925 – Învierea, pantomimă în patru tablouri şi Fapta, joc dramatic
1927 – Meşterul Manole
1930 – Cruciada copiilor
1934 – Avram Iancu
1942 – Opera dramatică, 2 vol.
1944 – Arca lui Noe
1964 – Anton Pann
Filosofie
1943 – Trilogia cunoaşterii (Eonul dogmatic, Cunoaşterea luciferică, Cenzura transcendentă).
1944 – Trilogia culturii (Orizont şi stil, Spaţiul mioritic, Geneza metaforei şi sensul culturii)
1946 – Trilogia valorilor (Știinţă şi creaţie, Gândire magică şi religie, Artă şi valoare).
Trilogia cosmologică, neterminată (Diferenţialele divine)
Aforisme
1919 – Pietre pentru templul meu
1926 – Ferestre colorate, însemnări şi fragmente
1945 – Discobolul, aforisme şi însemnări
1977 – Elanul insulei (postum)
Proza
1965- Hronicul şi cântecul vârstelor, volum autobiografic (postum)
1990 – Luntrea lui Caron, roman (postum)
Volume de eseuri şi studii filosofice
1922 – Cultură şi cunoştinţă
1924 – Filosofia stilului
1925 – Fenomenul originar
1925 – Feţele unui veac
1926 – Daimonion
1931 – Eonul dogmatic
1933 – Cunoaşterea luciferică
1934 – Censura transcendentă
1934 – Orizont şi stil
1936 – Spaţiul mioritic
1936 – Elogiul satului românesc, discursul de recepţie la admiterea sa în Academia Română
1937 – Geneza metaforei şi sensul culturii
1939 – Artă şi valoare
1940 – Diferenţialele divine
1941 – Despre gândirea magică
1941 – Religie şi spirit
1942 – Ştiinţă şi creaţie
1947 – Despre conştiinţa filosofică
1948 – Aspecte antropologice
Eseuri publicate postum
1966 – Gândirea românească în Transilvania în secolul al XVIII-lea
1968 – Zări şi etape
1969 – Experimentul şi spiritul matematic
1972 – Isvoade
1977 – Fiinţa istorică
1977 – Încercări filosofice
Corespondenţă
1989 – Corespondenţă
1995 – Domniţa nebănuitelor trepte: epistolar Lucian Blaga – Domniţa Gherghinescu-Vania (1941-1948)
1995 – De amicitia: Lucian Blaga – Ion Breazu (corespondenţă)
2000- Corespondenţă de familie
Traduceri
1955 –Goethe- Faust
1957 – Din lirica universală
1958 – Din lirica engleză
Ediţii de referinţă
Opere, ediţie îngrijită de Dorli Blaga, vol. I-XII, Bucureşti, Editura Minerva, 1974-1995
Opere, ediţie critică şi studiu introductiv de George Gană, vol. I-V, Bucureşti, Editura Minerva, 1982-1993
Cărți de prezentare a operei
Vasile Băncilă- Lucian Blaga, energie românească (1938)- apreciat de Blaga, care l-a rugat să republice studiul, ceea ce nu s-a putut întâmpla.
Constantin Fântâneru- Poezia lui Lucian Blaga şi gândirea mitică (1940)
Ovidiu Drimba-Filosofia lui Blaga (1944) (cu completări și precizări făcute de Blaga)
Bibliografie
http://www.rador.ro/2020/05/09/portret-lucian-blaga-un-mare-ganditor-si-creator-de-cultura/
https://www.tititudorancea.com/z/biografie_lucian_blaga.htm
https://adevarul.ro/locale/alba-iulia/cum-ratat-lucian-blaga-premiul-nobel-propus-romanii-strainatate-sabotat-comunistii-tara-1_554f6d11cfbe376e350b78a8/index.html
https://www.crestinortodox.ro/interviuri/lucian-blaga-omul-profesorul-filosoful-poetul-70559.html
https://ziarulactualitatea.ro/lucian-blaga-si-cornelia-blaga-brediceanu-la-lugoj/
Lucian Blaga Lucian Blaga Lucian Blaga Lucian Blaga Lucian Blaga Lucian Blaga Lucian Blaga Lucian Blaga Lucian Blaga Lucian Blaga Lucian Blaga Lucian Blaga Lucian Blaga Lucian Blaga Lucian Blaga Lucian Blaga
Note subsol:
- 1. https://www.romfilatelia.ro/ro/romani-celebri-i/
- 2. https://clujtravel.com/statuia-lui-lucian-blaga-cluj-napoca/
- 3. https://destepti.ro/bustul-lui-lucian-blaga-din-cluj-napoca-cluj-napoca
- 4. http://libersaspun.3netmedia.ro/tag/lucian-blaga/
- 5. http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=750&-Casa-Memoriala-Lucian-Blaga-LANCRAM-Alba