Lucian Blaga

Lucian Blaga

Rezumat

poet, prozator, filozof, jurnalist, dramaturg, traducător român
Lucian Blaga. Autor: necunoscut. Licenţă: Domeniul Public.

Lucian Blaga (născut pe 9 mai 1895 la Lancrăm, județul Alba- decedat pe 6 mai 1961 la Cluj) a fost poet, prozator, dramaturg, jurnalist, eseist, filosof, autor de aforisme și cugetări, traducător, profesor universitar, memorialist, diplomat, membru al Academiei Române. Este considerat unul din cei mai mari poeți români.

Familia

Este fiul preotului Isidor Blaga și al Anei (născută Moga), fiind al 9-lea și ultimul copil.

Incapacitatea de a vorbi

Micul Lucian nu a putut să vorbească până la vârsta de 4 ani. A fost ,,mut ca o lebădă”, cum se va autocaracteriza în poezia Autoportret.

Școala primară

Primele clase le face la școala primară germană din Sebeș, între 1902 și 1906.

Liceu

Frecventează Liceul Andrei Șaguna din Brașov, unde era profesor și unchiul său, Iosif Blaga, care era și preot.

În 1908 moare tatăl poetului.

În 1909 familia se stabilește la Sebeș.

Debut

Debutează cu poezia ,,Pe țărm”, în ziarul arădean Tribuna, în 1910.

1911-1936

În 1911 călătorește în Italia cu elevii liceului.

Frecventează Institutul Pedagogic-Teologic din Sibiu între 1914 și 1917 pentru a nu fi înrolat în armata austro-ungară.

Urmează Facultatea de Filosofie a Universității din Viena între 1917 și 1920.

Pe 16 decembrie 1920,  la Cluj, se căsătorește cu Cornelia Brediceanu, pe care o cunoscuse în liceu.

Publică literatură și articole de presă în revista Gândirea.

În 1924 și 1925 trăiește la Lugoj.

Între 1926 și 1936 Blaga devine atașat cultural la Legaţiile de la Varșovia, Praga, Berna.

Pe 2 mai 1930 se naște fiica lor, Ana-Dorica, poreclită Dorli, la Berna.

Între 1932 și 1937 este atașat și consilier de presă la Legația Română din Viena.

În 1933 mama sa moare la Sibiu.

În 1935 Academia Română îi decernează Marele Premiu „C. Hamangiu” pentru opera poetică și dramatică.

În 1936 devine membru al Academiei la 41 ani.

1937-1946

În 1937-1938 este numit subsecretar de stat la Ministerul de Externe.

În 1938-1939 devine ministru plenipotențiar al României în Portugalia.

În 1939 este numit profesor universitar de filosofia culturii la Universitatea din Cluj, refugiată la Sibiu și Timișoara din cauza războiului.

În 1946 revine la Cluj.

1948-1961

În 1948 Blaga refuză propunerea de a conduce Partidul Național Popular, un partid satelit al Partidului Comunist. Ca urmare este îndepărtat de la catedră, laolaltă cu conferențiarul și discipolul său, Ion Desideriu Sârbu, și cu profesorii universitari Liviu Călin și Nicolae Mărgineanu. Va fi supravegheat și urmărit de Securitate o lungă perioadă de timp.

În 1948 este exclus din Academia Română.

Între 1949 și 1951 este cercetător la Institutul de Istorie și Filosofie al Academiei.

Între 1951 și 1954 este bibliotecar-șef al Academiei.

Între 1954 și 1959 este director-adjunct al Academiei.

Urmează o perioadă în care poezia sa este cenzurată de autoritățile comuniste.

Pe 30 noiembrie 1960 este internat în spital la Cluj, iar în februarie 1961 primește diagnosticul de neoplasm vertebral.

Pe 6 mai 1961 moare la Cluj, la 66 ani. Este înmormântat chiar pe 9 mai, în cimitirul din Lancrăm, localitatea sa natală.

În 1990 este reprimit în cadrul Academiei Române.

Somn

Blaga prețuia foarte mult somnul. Obișnuia să doarmă cam 10 ore pe zi. Spunea că doarme mai mult pentru că în timpul somnului gândurile i se sedimentează și subconștientul său lucrează. Somnul, este momentul gestației, spunea el. Afirmațiile sale sunt întemeiate, fiind larg acceptate în psihologie. Un somn mai lung îl făcea să lucreze dimineață cu mai mult spor, afirma poetul. Blaga chiar și-a intitulat un volum de poezii ,,Laudă somnului”.

Curs

Cursul pe care îl ținea era foarte dens și substanțial și foarte cizelat ca expresie. Textul cursului putea merge direct la tipar. Era total lipsit de artificii oratorice. ,,Dintre toate artele, oratoria este arta cea mai găunoasă”, spunea poetul.

Ordine

Blaga era foarte ordonat în ceea ce privește programul său de lucru sau de relaxare. Își respecta orele de odihnă și orele de masă.

Invenția de calambururi

Îi plăcea să inventeze glume, în special calambururi, pe care le spunea prietenilor.

Fire

Era o fire interiorizată, calmă, sensibilă. Obișnuia să ronțăie boabe de cafea în timpul plimbărilor și le oferea și celor cu care se plimba.

Familie

poet, prozator, filozof, jurnalist, dramaturg, traducător român
Lucian Blaga cu Cornelia Brediceanu. Autor: necunoscut. Licenţă: Domeniul Public.
poet, prozator, filozof, jurnalist, dramaturg, traducător român
Lucian Blaga cu fiica. Autor: necunoscut. Licenţă: Domeniul Public. Sursa: Arhive Radio România.

Blaga a fost deosebit de atașat de familia sa, de soție (Cornelia Brediceanu) și de fiica sa, Ana-Dorica, poreclită Dorli (de la cuvântul dor).

Concepția

Blaga se considera un heterodox. Spunea că și gândirea populară românească include un filon de heterodoxie. Concepția sa era numită de el spiritualism filosofic.

Critici

A fost puternic contestat de Nicolae Iorga, Gh. Bogdan-Duică, Dan Botta (care îl provoacă chiar la duel), de gânditorii ortodocși (Dumitru Stăniloaie, Paul Constantin Deleanu, Irineu, mitropolitul Moldovei, Gr. T. Marcu, Gh. Eftimie, Petru Rezuş, profesor la Academia Teologică din Caransebeş, Nichifor Crainic), de Constantin Rădulescu Motru, sociologul H. H. Stahl, Ion Petrovici şi N. Bagdasar, Mircea Florian, Marin Ştefănescu, Al. Posescu, Petru Manoliu, Lucrețiu Pătrășcanu.

Zvonul nominalizării la Premiul Nobel

În epocă a circulat zvonul că Lucian Blaga a fost nominalizat la Premiul Nobel de Rosa del Conte și criticul Basil Munteanu, la propunerea lui Mircea Eliade. Totuși zvonul a fost infirmat mai târziu, când propunerile au devenit publice. Există și ipoteza unei intervenții a statului român, care îl contesta vehement, pentru a nu i se acorda Premiul Nobel.

Bancnote

În 1998 a fost emisă o bancnotă de 5000 lei cu chipul lui Lucian Blaga la bătrânețe.

În 2006 a fost emisă o bancnotă de 200 lei cu chipul scriitorului.

Timbre

Chipul poetului apare pe un timbru cu valoarea de 1,80 L, din Republica Moldova, în 1995.

În 2012 apare un timbru cu valoarea de 3,10 L cu chipul lui Blaga.

În 2018 apare un timbru cu valoarea de 3 L cu chipul scriitorului.[1]

Sculpturi

O statuie a scriitorului, în picioare, se află în fața Teatrului Național Român „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca. Statuia are 3 m, este din bronz și a fost făcută de sculptorul Romulus Ladea în 1986.[2]

Un bust al poetului se află în faţa Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj. Sculptura, realizată în 1970, este opera lui Eugen Gocan.[3]

Tablouri

Adina Romanescu a pictat un tablou care-l înfățișează pe scriitor.[4]

Casa memorială

Casa părintească a lui Lucian Blaga, aflată pe strada Uliţa Veche nr.234, devine muzeu în 1995.[5]

Înregistrări la radio

Pop Simion, redactor la Radiodifuziune, l-a înregistrat pe Lucian Blaga în 1954, în perioada în care poetul era interzis. Autoritățile comuniste l-au retrogradat pe 6 luni și i-au retras dreptul de semnătură pe 3 luni.

În 1957, anul în care i-a apărut traducerea operei Faust de Goethe, a fost intervievat la radio.

În 1960 poetul a fost înregistrat de familie când își recita cele 116 poezii ale sale. Unele au fost dăruite Fonotecii de Aur a Radiodifuziunii, altele au apărut pe un disc Electrecord.

Dorli Blaga

Ana-Dorica Bugnariu, cunoscută mai mult ca Dorli Blaga, a fost desemnată prin testament să se ocupe de administrarea operei tatălui său, ceea ce a și făcut. A publicat articole și lucrarea memorialistică  „Tatăl meu, Lucian Blaga”, apărută la Editura Humanitas, în 2012.

Opera

Poezie

1919 – Poemele luminii

1921 – Paşii profetului

1924 – În marea trecere

1929 – Laudă somnului

1933 – La cumpăna apelor

1938 – La curţile dorului

1942 – Poezii, ediţie definitivă

1943 – Nebănuitele trepte

Postum

Vârsta de fier

Cântecul focului

Corăbii cu cenuşă

Ce aude unicornul

Dramaturgie

1921 – Zamolxe

1923 – Tulburarea apelor

1925 – Daria

1925 – Ivanca

1925 – Învierea, pantomimă în patru tablouri şi Fapta, joc dramatic

1927 – Meşterul Manole

1930 – Cruciada copiilor

1934 – Avram Iancu

1942 – Opera dramatică, 2 vol.

1944 – Arca lui Noe

1964 – Anton Pann

Filosofie

1943 – Trilogia cunoaşterii (Eonul dogmatic, Cunoaşterea luciferică, Cenzura transcendentă).

1944 – Trilogia culturii (Orizont şi stil, Spaţiul mioritic, Geneza metaforei şi sensul culturii)

1946 – Trilogia valorilor (Știinţă şi creaţie, Gândire magică şi religie, Artă şi valoare).

Trilogia cosmologică, neterminată (Diferenţialele divine)

Aforisme

1919 – Pietre pentru templul meu

1926 – Ferestre colorate, însemnări şi fragmente

1945 – Discobolul, aforisme şi însemnări

1977 – Elanul insulei (postum)

Proza

1965- Hronicul şi cântecul vârstelor, volum autobiografic (postum)

1990 – Luntrea lui Caron, roman (postum)

Volume de eseuri şi studii filosofice

1922 – Cultură şi cunoştinţă

1924 – Filosofia stilului

1925 – Fenomenul originar

1925 – Feţele unui veac

1926 – Daimonion

1931 – Eonul dogmatic

1933 – Cunoaşterea luciferică

1934 – Censura transcendentă

1934 – Orizont şi stil

1936 – Spaţiul mioritic

1936 – Elogiul satului românesc, discursul de recepţie la admiterea sa în Academia Română

1937 – Geneza metaforei şi sensul culturii

1939 – Artă şi valoare

1940 – Diferenţialele divine

1941 – Despre gândirea magică

1941 – Religie şi spirit

1942 – Ştiinţă şi creaţie

1947 – Despre conştiinţa filosofică

1948 – Aspecte antropologice

Eseuri publicate postum

1966 – Gândirea românească în Transilvania în secolul al XVIII-lea

1968 – Zări şi etape

1969 – Experimentul şi spiritul matematic

1972 – Isvoade

1977 – Fiinţa istorică

1977 – Încercări filosofice

Corespondenţă

1989 – Corespondenţă

1995 – Domniţa nebănuitelor trepte: epistolar Lucian Blaga – Domniţa Gherghinescu-Vania (1941-1948)

1995 – De amicitia: Lucian Blaga – Ion Breazu (corespondenţă)

2000- Corespondenţă de familie

Traduceri

1955 –Goethe- Faust

1957 – Din lirica universală

1958 – Din lirica engleză

Ediţii de referinţă

Opere, ediţie îngrijită de Dorli Blaga, vol. I-XII, Bucureşti, Editura Minerva, 1974-1995

Opere, ediţie critică şi studiu introductiv de George Gană, vol. I-V, Bucureşti, Editura Minerva, 1982-1993

Cărți de prezentare a operei

Vasile Băncilă- Lucian Blaga, energie românească (1938)- apreciat de Blaga, care l-a rugat să republice studiul, ceea ce nu s-a putut întâmpla.

Constantin Fântâneru- Poezia lui Lucian Blaga şi gândirea mitică (1940)

Ovidiu Drimba-Filosofia lui Blaga (1944) (cu completări și precizări făcute de Blaga)

Bibliografie

http://www.rador.ro/2020/05/09/portret-lucian-blaga-un-mare-ganditor-si-creator-de-cultura/

https://www.tititudorancea.com/z/biografie_lucian_blaga.htm

https://adevarul.ro/locale/alba-iulia/cum-ratat-lucian-blaga-premiul-nobel-propus-romanii-strainatate-sabotat-comunistii-tara-1_554f6d11cfbe376e350b78a8/index.html

https://www.crestinortodox.ro/interviuri/lucian-blaga-omul-profesorul-filosoful-poetul-70559.html

https://ziarulactualitatea.ro/lucian-blaga-si-cornelia-blaga-brediceanu-la-lugoj/

 

 

 

Lucian Blaga Lucian Blaga Lucian Blaga Lucian Blaga Lucian Blaga Lucian Blaga Lucian Blaga Lucian Blaga Lucian Blaga Lucian Blaga Lucian Blaga Lucian Blaga Lucian Blaga Lucian Blaga Lucian Blaga Lucian Blaga

Please follow and like us:

Note subsol:

  • 1. https://www.romfilatelia.ro/ro/romani-celebri-i/
  • 2. https://clujtravel.com/statuia-lui-lucian-blaga-cluj-napoca/
  • 3. https://destepti.ro/bustul-lui-lucian-blaga-din-cluj-napoca-cluj-napoca
  • 4. http://libersaspun.3netmedia.ro/tag/lucian-blaga/
  • 5. http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=750&-Casa-Memoriala-Lucian-Blaga-LANCRAM-Alba

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.