Măr

Măr

Citare

Dacă vreţi să citaţi acest articol copiaţi textul de mai jos, adăugând la sfârşit data citării:

Enciclopedie.info, Măr, http://www.enciclopedie.info/mar/, (data citării)

 

Măr roşu. Autor: Pasja1000. Licenţă: Domeniul Public. Sursa: Pixabay

Mărul (Malus domestica) este un fruct de formă rotundă sau aproximativ rotundă, de cca 50-100 mm cu gust dulce-acrișor (variind în funcție de soi). Mărul este al 4-lea cel mai cultivat fruct din lume după banane, portocale și struguri.[1]

Se consumă în stare naturală, în prăjituri (prăjitură de mere, tarte), transformat în băuturi precum cidru, vin, brandy, oțet, copt, în salata de fructe, în gemuri, sosuri, unt. Sucul de mere (cidru dulce) este parțial fermentat pentru a produce cidru hard și total fermentat pentru a produce oțet.[2]

Merele pot fi roșii, galbene (de exemplu Grimes Golden) sau verzi (de exemplu Rhode Island Greening).

Răspândire

Mărul s-a adaptat la aproape toate condițiile de mediu, exceptând zonele foarte reci ale globului.[3]

Creștere

Merii produc de obicei mere bune după circa 4-5 ani.[4]Șandro Biro, un fost miner român, a cultivat în mod super-intensiv o livadă de mere după modelul văzut în Ungaria. Densitatea pomilor era de 3,5 ori mai mare decât normal. Pomii au fost plantați în mai și primele mere au fost culese în august. Pentru unele specii de mere producția a fost de 60 tone la hectar. Secretul este de a tăia crengile astfel încât seva să meargă doar 50-60 cm, nu 2-3 m, ca la pomii obișnuiți. Șandro i-a uimit pe specialiști și a fost premiat de președintele României.[5]

Specii

Sunt cultivate 7500 de specii în întreaga lume, din care 2500 în Statele Unite. Mulți cultivatori cultivă meri mici de înălțime.[6]

Merele mici, tari, acre (crab-apple) sunt folosite pentru conserve, murături și jeleu.[7]

Flori

Majoritatea florilor de măr sunt albe cu dungi sau nuanțe roz, altele sunt albe, iar altele pot fi roșu-deschis.[8]

Conținut

Mărul este bogat în vitaminele A și C, are un conținut bogat în carbohidrați și este o sursă excelentă de fibre.[9]

Calorii

Valoarea calorică este în funcție de specie, între 80-124 calorii la 100 g (cf Răducanu și Ecaterina Dumitru,  operă citată, pag 161)[10]

Păstrare

Păstrarea merelor se poate face și în frigider.[11][12]Merele se coc de 6-10 ori mai repede la temperatura camerei decât dacă ar fi ținute la frigider. Pentru o păstrare optimă merele trebuie ținute la 35-40 grade (kelvin), la o umiditate de 80-90%.

Conservare

Conservarea de scurtă durată (câteva zile)

După ce mărul a fost tăiat în bucăți sau ras, pentru a preveni oxidarea (culoarea merelor devine maronie), conținutul de măr trebuie pus într-un mediu acid. Acesta poate fi apă cu suc de lămâie sau de alte citrice (portocale, grepfrut, etc), sau poate fi chiar suc de mere.[13]Conținutul de măr (valabil și pentru pere) mai poate fi pus și în apă cu sare potrivit Institutului de Sare din Statele Unite.[14]

Conservarea de lungă durată

Există dispozitive (având un preț de circa 3000 de euro) prin care sucul de mere este pasteurizat și ambalat în sistemul bag in box (pungă în cutie). Pasteurizarea sucului de mere, chiar și a celui sub formă de nectar sau suc cu pulpă, se face la 85 grade. Sucul și cidrul se pot păstra luni de zile cu ajutorul unei pelicule de ulei.[15]

Conservarea merelor se poate face și în miere, ca și în cazul celorlalte fructe.[16][17]sau alcool.[18]

Păstrarea îndelungată

Păstrarea îndelungată (5-7 luni) a merelor se face numai pentru anumite soiuri precum Delicios Roșu, Delicios Auriu, Ionathan; ea nu este potrivită pentru soiurile tomnatice, sau pentru merele mari (peste 75 mm în diametru).[19]Temperatura de păstrare este în funcţie de soi. Astfel merele din soiul Golden şi Red Delicious se păstreză la temperaturi cuprinse între 0 şi +1°C. Merele din soiul Ionathan şi soiul Idared, care sunt mai sensibile la frig, se păstrează la temperaturi cuprinse între +3 şi +4°C. Umiditatea relativă a aerului trebuie să fie de 90-95%. Aerul trebuie bine ventilat. Merele se înfășoară individual în ziare căci dacă unul e stricat, se strică și cel cu care intră în contact ş.a.m.d. dacă sunt ambalate împreună.[20]

Țări producătoare

În domeniul producției China este liderul mondial cu 38 milioane de tone în 2012 (aproape 60% din producția mondială), urmată de Statele Unite cu 4,2 milioane tone.[21]Trendul în producția de mere în perioada 2001-2010 arată o creștere a producției Chinei de la aproximativ 20 de milioane tone în 2001 la 33 de milioane în 2010.[22]

Cele mai mari producătoare din Europa în 2012 au fost Polonia (2900 mii tone), Italia (1928 mii tone), Franța (1169), Germania (933), Ungaria (418), România (413), conform World Apple and Pear Association.[23]

Merele sunt cultivate în 50 de state și cultivate comercial în 36 de state.[24]

Consum

În Danemarca şi Olanda se mănâncă cele mai multe mere, circa 50 de kg pe cap de locuitor.[25]

Cele mai cultivate soiuri din Uniunea Europeană

Cele mai cultivate soiuri din Uniunea Europeană sunt

  1. Golden Delicious
  2. Gala
  3. Idared
  4. Jonagold
  5. Red Delicious.[26]

România

Producția de mere a României din 2007-2012 a variat între 380.0000 şi 460.000 de tone, la jumătate față de valoarea-record din 2004, care a fost  de 1097200 tone.[27][28]

Mărul reprezintă al doilea cel mai cultivat fruct în România, după prună, reprezentând circa 30% din totalul suprafeţelor cu livezi.[29]

142 000 hectare erau cultivate cu mere în 2011.[30]

Românii au mâncat 5 kg de mere pe an în 2011 potrivit Institutului Național de Statistică.[31]

Zicala

Zicerea „Un măr pe zi ţine doctorul la distanţă” (An apple a day keeps the doctor away) a fost inițial un slogan de marketing lansat în Statele Unite la începutul anilor ’20, conform Daily Mail. Merele erau folosite atunci cu precădere la producerea cidrului. În vremea prohibiției băutura a fost interzisă în SUA, iar producătorii de mere riscau să rămână cu producția nevândută. Așa că specialiştii din domeniul marketingului s-au gândit să inventeze această zicere pentru a promova consumul merelor în stare naturală.[32][33]

Amuzament

Mărul plutește dacă este pus în apă pentru că are 25% aer.[34]

Recorduri

Cel mai mare măr cântărește 3 pounds.(1 pound=453 grame)

Unii meri cresc până la 40 picioare înălțime și pot trăi peste 100 de ani.

Cel mai longeviv măr american a fost plantat de Peter Stuyves în 1647 și încă dădea fructe în 1866 când a fost lovit de un tren.[35]

Curățarea dinților

Merele curăță dinții.[36]

Utilizări terapeutice

Cancer pulmonar

Un studiu publicat pe 15 noiembrie 1999 în Journal of the National Cancer Institute, efectuat pe 582 persoane a găsit o corelație inversă între consumul de mere și cancerul de plămâni.(la fel pentru morcovi și grepuri albe). [37]

Un alt studiu, din 1997, efectuat pe circa 100 000 persoane din Finlanda, a arătat relația inversă între consumul de mere și incidența cancerului pulmonar.[38]

Merele și bolile cardiovasculare

Un studiu publicat în 2003, efectuat pe 38 445 femei timp de 6,9 ani, a pus în lumină o reducere ușoară a bolilor cardiovasculare (infarctul miocardic, atacul, revascularizarea și moartea prin infarct) la femei cu 13-22% în cazul consumului de mere și cu 25-30% în cazul consumului de brocoli.[39]

Atac trombotic

Un studiu publicat în 2000 a arătat că consumul de mere este asociat cu o descreștere a riscului de atac trombotic (thrombotic stroke). Studiul a fost efectuat pe 9208 bărbați și femei din Finlanda de la 15 ani în sus, fără boli cardiovasculare, şi a fost desfășurat timp de 28 de ani, în perioada 1967-1994.[40]

Boala de inimă coronariană

Un studiu publicat în 2001 arată o corelație inversă între consumul de mere și vin și decesele provocate prin boala de inimă coronariană, grație catechinurilor din aceste alimente, la femeile vârstnice. Corelația a fost mai pronunțată pentru femeile cu un risc scăzut de boală de inimă coronariană (nefumătoare, fără diabet mellitus și fără boli cardiovasculare). Studiul a fost făcut pe femeile care au trecut de menopauză din Iowa între 1986-1998. 767 din cele 34 492 de femei au murit din pricina bolilor de inimă coronariene.[41]

Bolile pulmonare

Astm

Un studiu publicat în 2001 evidențiază o corelație inversă între consumul de mere și astm ( la fel în cazul consumului de vin roșu). Participanții la studiu aveau între 16-50 de ani.[42]

Boala pulmonară cronică obstructivă

Un studiu publicat în 2001 arată că un consum de mere ajută în boala pulmonară cronică obstructivă. Studiu s-a făcut pe 13 651 adulți din trei orașe daneze, care au fost examinați între 1994-1997.[43]

Funcționarea plămânului

Un studiu publicat în 2001 arată o corelație pozitivă puternică între funcționarea plămânului și numărul de mere consumate, efectul protector fiind mai puternic în cazul fructelor tari decât în cazul fructelor moi sau al sucurilor din fructe. Studiul s-a făcut între 1979-1983 pe 2512 galezi, cu vârste între 45-59 de ani. Participanții care au consumat de la 5 mere în sus au avut o funcționare a plămânului net superioară celor care nu au mâncat mere deloc.[44]

Diabetul de tip 2

Un studiu din 2002 a arătat că consumul de mere poate fi asociat cu un risc scăzut de diabet de tip 2. Studiul a fost făcut pe 10 054 bărbați și femei din Finlanda.[45]

 

Articole înrudite

Ananas

Nucă de cocos

Banană

Agricultură

 

măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr măr

Note subsol:

Lasă un răspuns