Mass-media în România

Mass-media în România

Citare

Dacă vreţi să citaţi acest articol copiaţi textul de mai jos, adăugând la sfârşit data citării:

Enciclopedie.info, Mass-media în România, http://www.enciclopedie.info/mass-media-in-romania/, (data citării)

Internet

Prevalenţă 2017, 2016, 2015

Circa 65% din gospodării aveau calculator acasă şi circa 68% din români aveau internet acasă în 2017. Circa 76% din gospodăriile din mediul urban şi 52% din mediul rural aveau calculator acasă în 2017. Circa 72% din românii cu vârste între 16-74 de ani au folosit un calculator cel puţin o dată în viaţă, în 2017. 91% din persoanele între 16-34 de ani şi 44% din persoanele între 55-74 de ani au folosit calculatorul în 2017. 73% au folosit internetul măcar o dată în viaţă. Din aceştia, circa 73% au folosit internetul zilnic sau aproape zilnic. 93% din românii cu vârste cuprinse între 16-34 de ani şi 44% din cei între 55-74 de ani au folosit internetul în 2017.[1]

Muncă online, muncă pe internet, freelancing, freelancer, comerţ online, Internet (articol general)
Munca online. Autor: Geralt. Sursa: https://pixabay.com/ro/bani-c%C3%A2%C5%9Ftiga-dollar-tastatur%C4%83-1624020/. Licenţă: Domeniul Public, fotografie gratuită.

Circa 70% din românii între 16-74 au folosit internetul în 2016. 65% din gospodăriile din România aveau conexiune la internet în 2016, iar 65% din ele erau în mediul urban. Circa 70% din români au folosit internetul măcar o dată în viaţă (72 bărbaţi, 67% femei). Circa 71% din români au folosit internetul zilnic sau aproape zilnic, în 2016. Circa 92% din persoanele cu vârsta între 16-34 de ani au folosit internetul în 2016, procentul scăzând cu vârsta până la 38% pentru persoanele între 55-74 de ani.[2]

70% din populaţia urbană şi 44% din populaţia rurală utilizau internetul în 2015. 56% din persoanele care locuiau în mediul rural aveau acces la internet. Electricitatea (99%) şi conexiunea la internet în gospodărie (56%) se aflau pe primele locuri între utilităţi în mediul rural. Urmează, în ordine, accesul la alimentare cu apă curentă (45%), la canalizare (45%), la baie/ duş în interiorul locuinţei (36%), la alimentare cu apă caldă (32%), la grup sanitar în interiorul locuinţei (28%) şi la reţeaua de gaze (10%).[3]

Utilizări

Cumpărături online, comerţ online
Cumpărături online. Autor: Geralt. Licenţă: Domeniul Public, fotografie gratuită. Sursa: https://pixabay.com/ro/e-commerce-co%C5%9Ful-de-cump%C4%83r%C4%83turi-402822/

75% dintre utilizatorii români foloseau internetul pentru e-mail, 63% pentru accesarea unor site-uri de servicii, 84% pentru căutare de informații, 20% pentru jocuri de noroc și pariuri sportive.[4]

30% din românii din mediul urban cumpărau de pe internet, procentul ajungând la 47% în rândul tinerilor de 14-24 ani, în 2015; 58% dintre persoanele sub 45 de ani căutau să se informeze de pe internet înainte de a cumpăra un produs.[5] [6]

Internet 2005-2015

Învăţare online, educaţie online, autoperfecţionare online, dezvoltare personală online
Învăţare online. Autor: Geralt. Sursa: https://pixabay.com/ro/afla%C5%A3i-online-electronice-glob-868813/
Licenţă: Domeniul Public, fotografie gratuită

50% din internauţii din România citeau ziare şi reviste în 2015, comparativ cu 15% în 2005. O treime din români ascultau radio şi urmăreau programe TV online, comparativ cu 5% în 2005. 45% declarau că au încredere în informaţia de pe internet, mai puţin decât în 2005, când 60% spuneau că au încredere. Din primele cele mai vizitate 15 site-uri din România, 10 aparțineau unor branduri media lansate și consacrate în media ,,tradițională”.[7]

Companii mici şi medii

9% din companiile mici şi medii din România nu aveau acces la internet în 2016, mult peste media UE15, de 2%. 29% din totalul companiilor mici şi medii aveau internet de mare viteză (mai mare de 30 mbps), peste nivelul NMS13, de 23%. 28% dintre companiile mici şi mijlocii aveau viteze reduse de internet (mai mici de 10 mbps), comparativ cu 40%, media NMS13.

Preţ abonament

Lectură online, cărţi online. Mass-media în România
Lectură online. Autor: Geralt. Sursa: https://pixabay.com/ro/pictograma-cartea-electronice-deget-1691392/. Licenţă: Domeniul Public, fotografie gratuită.

Preţul mediu lunar al abonamentului la internet în România era sub 19 euro în 2016, aproape jumătate din media din UE15, de 37 euro.

Competenţe digitale

În 2016 43% din români nu aveau deloc competenţe digitale, mult faţă de media din NMS13, de 25%, şi faţă de media din UE15, de 14%. 8% din români credeau că au cunoştinţe digitale suficient de solide pentru a lucra într-un mediu de lucru competitiv. Doar 16% din români aveau cunoştinţe digitale de bază, mult sub media din ţările NMS13, de 26% şi sub media UE15, de 30%, fiind pe ultimul loc în UE.

Viteză, reţele de socializare virtuală, conectivitate

România ocupa locul 2 în UE la viteza de internet, locul 3 în ceea ce priveşte utilizarea reţelelor de socializare virtuală, locul 23 în privinţa conectivităţii.

NMS13: Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, România, Slovacia și Slovenia.

UE15: Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia și Regatul Unit al Marii Britanii.[8]

Parole

57% dintre internauţii români îşi păstrau parolele pe o bucată de hârtie, în telefon, în documente din computer sau în browser în 2016. 36% din internauţii români acceptau păstrarea parolelor în browser.

38% dintre utilizatorii de internet au declarat că şi-au creat o parolă complexă pentru fiecare cont, 36% foloseau câteva parole pentru un număr mai mare de conturi, 12% apelau la diverse variante ale aceluiaşi tipar, în 2016. 14% din internauţii români aveau o singură parolă pentru toate conturile.

Circa 10% din utilizatorii de internet aveau parole formate din mai puţin de 8 caractere, în 2016. 12% din internauţii români nu au încercat să-şi facă parolele mai greu de ghicit utilizând majuscule, combinații de cifre și litere, semne de punctuație sau alte trucuri similare.

25% din utilizatorii chestionaţi au avut contul atacat în ultimul an.[9]

Acces la internet de mare viteză

România deţinea unul din primele locuri în lume cu privire la accesul la internetul de mare viteză, peste media UE, în 2015. 9 din cele 15 oraşe ce au acces la cel mai rapid internet de mare viteză erau din România. Jumătate din gospodăriile din România nu aveau internet de mare viteză şi 11% din gospodării nu aveau reţea fixă de internet de mare viteză.

Utilizatori constanţi

România avea cel mai mic procent de utilizatori constanţi de internet (48%) în 2015. 39% din români nu au folosit niciodată internetul, mai mult decât dublul din UE (18%), în 2015.

Potenţial IT

România are un mare potenţial uman în industria de IT pe plan mondial.[10]

Copiii pe internet

90% din copiii români foloseau internetul, începând cu vârsta de 7 ani, în 2016. Mesajele instigatoare la ură erau îndreptate cu predilecţie împotriva romilor, a ungurilor, a evreilor, a imigranţilor şi a refugiaţilor. Riscurile expunerii copiilor la aceste mesaje de ură sunt incomparabil mai mari decât la adulţi.[11]

Calculatoare infectate

România era lider în Europa cu privire la procentul de calculatoare infectate (circa 18%), mult peste media globală, de circa 7%, în 2014.[12]

Utilizarea programelor software nelicenţiate

60% dintre programele software folosite de români erau fără licenţă în 2015, cifră apropiată de cea din Europa Centrală şi de Est (58%). La nivel global 39% dintre programele software erau nelicenţiate, în 2015.[13]

Probleme de securitate

35% din români nu au cumpărat bunuri şi servicii online din pricina problemelor de securitate, aproape dublu faţă de media din UE (19%) în 2015. Utilizarea mobilului printr-o conexiune wireless, din alt loc decât de acasă, a fost limitată sau evitată de 18% din români, din cauza problemelor de securitate, faţă de 12%, media din UE.[14]

Servicii e-guvernare

Oferta şi utilizarea serviciilor e-guvernare erau scăzute în România în 2016.[15]

Cele mai bune site-uri de primării

În 2014 cele mai bune site-uri aparţinând primăriilor au fost cele ale următoarelor oraşe: Baia Mare, Târgu Mureş, Oradea, Arad, Braşov, Deva, Cluj-Napoca, Sibiu, Satu Mare, Zalău, Craiova, Bistriţa, Sfântu Gheorghe, Piteşti, Bacău, Constanţa, Râmnicu Vâlcea, Timişoara, Iaşi şi Bucureşti.[16]

Televiziune

Consum

48% din români se uitau la televizor între 2-3 ore pe zi şi 24% între 4-6 ore pe zi, în timpul săptămânii, în 2016. 31% din români se uitau la televizor între 2 şi 3 ore şi 31% între 4-6 ore, în weekend-uri, în 2016.

Număr de televizoare

Existau 2 televizoare în 35% din gospodăriile din România, 3 televizoare în 30% din gospodării, un televizor în 20% din gospodării şi patru televizoare în 15% din gospodăriile din România, în 2016.[17]

Cele mai urmărite televiziuni în 2015

Cele mai urmărite televiziuni în 2015: Pro TV – Rtg%: 3,3; Share: 14,6; Rtg(000): 612; Antena 1 – 2,9; 12,6; 527; Kanal D – 2; 8,6; 362; Antena 3 – 1,4; 6,3; 263; România TV – 1,1; 4,9; 206; TVR 1 – 0,8; 3,4; 143; Naţional TV – 0,6; 2,7; 114; Acasă – 0,6; 2,7; 113; Prima TV – 0,6; 2,7; 113; Antena Stars – 0,5; 2,1; 89.[18]

CNA

81% din români auziseră de CNA în octombrie 2011. 7% din români aveau o părere foarte bună despre CNA, 58% o părere bună, 20% o părere proastă, 9% o părere foarte proastă. Sancţiunile erau considerate adecvate de 54% din români, prea mici de 16% din români, prea mari de 11% din români, în 2011.[19]CNA nu a fost de acord cu interzicerea reclamelor la jocurile de noroc în mai 2016.[20]

Agresiunea online la adolescenţii români

34% din tinerii din România de sub 18 ani admit că au fost agresori pe internet. 15% din ei recunosc că au răspuns prin mesaje agresive când au fost agresaţi. Jumătate din agresorii online de sub 18 ani nu pot oferi un motiv precis pentru care agresează online. Peste o treime din ei afirmă că victima trebuie agresată pentru că este enervantă, iar alţii sunt agresivi pentru a-şi impresiona cunoscuţii. [21]

Violenţa

Niveluri

Nivelurile de violenţă din 2008 erau foarte ridicate, în special pentru copii, şi sunt similare celor din 2004.

Durată

Perioada medie a unui act de violenţă era:54 sec (Realitatea TV), 52 sec (Protv), 39 sec (Antena 3), 37 sec (Antena 1, Prima), 36 sec (TVR1), 31 sec (Acasă TV), 29 (OTV), 27 sec (Kanal D) şi 21 sec (B1 TV).

Actele de violenţă reale aveau o durată dublă faţă de cele fictive.

Violenţa întâlnită în cadrul principalului jurnal de ştiri al zilei era de: 22 minute din 39,8 minute la Prima TV, 17 minute din 41 minute la Protv, 14 minute din 42 de minute la Antena 1, 13 minute din 36 de minute la Antena 3, 13 minute din 38 minute la TVR1, 11 minute din 38 minute la Realitatea TV.

Tipuri

Tipurile de violenţă întâlnite erau: verbală (46%), fizică (30%), economică (8%), psihologică (7%), socială (4%), sexuală (2%).

Consecinţe

Consecinţele pentru victime erau arătate de:  Protv (51%), Antena 1 (35%), Prima TV (31%), Realitatea TV (24%), OTV (16%), TVR1 (13%) şi Antena 3 (12%).

Consecinţele pentru agresor erau arătate de: Protv (37%), Antena 1 (31%), Prima TV (29%), TVR1 (15%), OTV (12%), Realitatea TV (11%), Antena 1 (7%) şi B1TV (4%).[22]

Imaginea femeii în media din România

Un studiu intitulat ,,Imaginea femeii în societatea românească” a analizat presa scrisă, emisiunile TV şi reclamele TV din România din 2011 până în 2013. Potrivit studiului, numărul enunţurilor stereotipe a scăzut la jumătate faţă de anul 2011, iar numărul aluziilor sexuale enunţate în emisiunile televizate a scăzut de la 57, în 2011, la 22 în 2013.

Spre deosebire de anul 2011, în emisiunile de divertisment a crescut numărul materialelor în care sunt prezentate femei din peisajul monden în ipostaze care scot în evidenţă calităţi fizice sau erotice. Numărul referirilor legate de aspectul fizic al unor personaje feminine mondene a crescut de la 132 în 2011, la 241 în 2013.[23][24][25]

TVR (postul public)

Televiziunea Română. Autor: Vladimir Maftei. Data: 29.01.2018. Locaţia: Bucureşti. Licenţa: Toate drepturile rezervate.

TVR este fosta televiziune publică de stat. TVR a fost larg şi periodic criticată pentru loialitatea faţă de puterea politică. În perioada 1990-2000 ea a rămas fidelă comuniştilor conduşi de Ion Iliescu, fiind în perioada respectivă şi singura televiziune cu acoperire naţională. După 2000 posturile Protv şi Antena 1, susţinătoare ale opoziţiei democrate, au început să câştige în acoperire, dar cu mari dificultăţi din pricina presiunii politice neocomuniste.

Pierderi financiare

TVR a avut pierderi de circa 24 milioane de lei în 2015, valoarea datoriilor fiind de 680 milioane de lei în 2015.[26]

Reclame

TVR are restricţii cu privire la reclame: nu sunt permise reclamele în timpul filmelor, ştirilor, iar în rest limita maximă ca durată a reclamelor este de 8 minute (la posturile private limita este de 12 minute).[27]

Scandaluri recente

În ultimii ani TVR a fost în centrul unor scandaluri legate de unele salarii mari ale debutanţilor (2011)[28]de unele achiziţii de maşini scumpe repartizate unor persoane care nu sunt implicate în crearea de programe de televiziune (2014)[29]

Agenţii de ştiri

În 2017 agenţiile de ştiri din România erau: Agerpres (prima agenţie românească de ştiri, înfiinţată în 1889).[30]Mediafax (înfiinţată în 1991, a luat premiul Internetics 2008 la categoria ,,Publishing – Ştiri”)[31], Hotnews (înfiinţată în 1999) şi Basilica (agenţie creştină de ştiri, înfiinţată în 2007). [32]

Ziare

Sex

40% din numărul total de pagini ale unui ziar foarte citit conţineau imagini cu femei în ipostaze provocatoare din punct de vedere sexual.[33]

Centrul de Presă Basilica

Centrul de Presă Basilica a fost înfiinţat la 27 octombrie 2007 la iniţiativa patriarhului Daniel şi cuprinde: Biroul de Presă şi Relaţii Publice, Agenţia de ştiri ,,Basilica”, postul de televiziune Trinitas, postul de radio Trinitas şi publicaţiile: cotidianul Lumina, săptămânalul Lumina de Duminică şi revista Vestitorul Ortodoxiei.[34]

Biroul de Presă şi Relaţii Publice al Patriarhiei Române a emis peste 80 de comunicate de presă, ştiri, documentare, drepturi la replică şi precizări ca răspuns la unele prezentări tendenţioase, deformate sau eronate apărute în mass-media.

Agenţia de ştiri ,,Basilica” (www.basilica.ro) a fost înfiinţată la 27 octombrie 2007, la iniţiativa patriarhului Daniel, şi lansată oficial la 16 iunie 2008.[35]

Postul de televiziune Trinitas, înfiinţat din iniţiativa patriarhului Daniel,  transmite programe creştin-ortodoxe diverse începând din octombrie 2007.[36]

Postul de radio Trinitas a fost înfiinţat din iniţiativa patriarhului Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, în 1996, la Iaşi. A început să emită din 17 aprilie 1998.[37]

BOR coordonează activitatea a 7 publicaţii: revistele Biserica Ortodoxă Română, Studii Teologice, Ortodoxia, Vestitorul Ortodoxiei, Chemarea Credinţei, cotidianul Lumina şi săptămânalul Lumina de Duminică.[38]

Firme de cablu

Principalele firme de cablu erau în 2017: RCS- RDS (înfiinţat în 1994[39], UPC (din 2005, când a cumpărat firma Astral Telecom)[40]şi Telekom (din 1930, când a fost înfiinţat Romtelecom)[41]

Libertatea mass-mediei

Mass-media era pe locul al 49-lea (din 180 ţări) în ceea ce priveşte libertatea presei în 2015. Indicatorii luaţi în calcul au fost: pluralismul, independența mass-media, ambianța și autocenzura, cadrul legal, transparența, infrastructura și abuzurile. România a fost pe locul al 52-lea în 2014.[42]

Reviste şi site-uri ştiinţifice

Fauna României

Travaux du Muséum National d’Histoire Naturelle “Grigore Antipa”

https://www.travaux.ro/web/

http://antipa.ro/ro/categories/16/pages/7

https://www.travaux.ro/web/about-the-journal

Entomologica Romanica

http://er.lepidoptera.ro/

Buletin de Informare Entomologică, Societatea Lepidopterologică Română, http://entobuletin.lepidoptera.ro/

Societatea Ornitologică Română

(despre păsări, amfibieni şi reptile), http://www.sor.ro/

Pârvulescu L. (2009): Racii din Romania (ver. 1.2), http://crayfish.ro, http://www.crayfish.ro/leptodactylusRO.html

Fauna Mării Negre, https://ecomareaneagra.wordpress.com/

Premii

Ştirile Protv au fost distinse cu International Emmy Award News în 2008 pentru campania ,,Tu ştii ce mai face copilul tău?”. Campania a fost o radiografie a situaţiei copiilor cu părinţi aflaţi la muncă în străinătate. Premiul a fost o premieră pentru România şi pentru televiziunile din Europa de Est. Paula Herlo, Cosmin Stan, Carmen Dincă şi Georgiana Baciu au realizat reportajele. Sergiu Matei, Andrei Captarenco şi Zsolt Vago au fost operatorii de imagine. Marius Ivan şi Eduard Târnă au făcut montajul. Alex Livadaru a fost producătorul campaniei.[43]

Campania ,,Why Don’t You Come Over” a primit medalia de aur la Adstars 2013, unul din cele mai importante festivaluri din lume. Campania este un răspuns la iniţiativa guvernului britanic de a stopa venirea imigranţilor români şi bulgari în Marea Britanie. Campania a fost realizată de GMP Advertising şi Webstyler pentru ziarul ,,Gândul”. Festivalul a adunat 12 000 de înscrieri din 59 de ţări. A fost prima campanie românească care a avut un articol dedicat în Time Magazine.[44]Campania ,,Why Don’t You Come Over?” a câştigat şi Grand Prix la categoria ,,Digital Campaigns”, la Golden Drum 2013 în Portoroz (Slovenia)[45]

 

Articole înrudite

România

Mass-media în România Mass-media în România Mass-media în România Mass-media în România Mass-media în România Mass-media în România

Mass-media în România Mass-media în România Mass-media în România Mass-media în România Mass-media în România Mass-media în România

Mass-media în România Mass-media în România Mass-media în România Mass-media în România Mass-media în România Mass-media în România

Mass-media în România Mass-media în România Mass-media în România Mass-media în România Mass-media în România Mass-media în România

 

Note subsol:

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.