Mihai Eminescu

Mihai Eminescu

Rezumat

Mihai Eminescu pe o carte poștală veche. Editura Cartea Românească. Colecția A. Bellu. București. Data: perioada interbelică.

Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850-15 iunie 1889) a fost poet, prozator, dramaturg, jurnalist român, membru post-mortem al Academiei (din 1948)[1] Este considerat poetul național al românilor, fiind supranumit și ,,luceafărul poeziei românești”. Reprezentant de seamă al romantismului în România.

Familia

Raluca Eminovici, înainte de căsătorie Raluca Iurașcu, mama lui Mihai Eminescu. Autorul portretului în ulei: neidentificat. Data: cca 1835-1840.
Raluca Eminovici (Iurașcu), mama lui Mihai Eminescu. Autor: neidentificat. Data creației portretului în ulei: 1835-1840.
Gheorghe Eminovici, tatăl lui Eminescu și un băiat. Data: 1859. Licență: Domeniul Public.

Părinții poetului au fost Gheorghe Eminovici și Raluca Iurașcu. Tatăl său, Gheorghe Eminovici, era căminar.[2] Mama sa, Raluca Iurașcu, avea o descendență boierească. Mihail Eminovici a fost al 7-lea copil dintre cei 11 copii ai familiei. Aproape toți (cu două excepții: Matei și Aglae) au murit prematur din pricina bolilor. Nicolae s-a sinucis. Locul nașterii este considerat orașul Botoșani, deși s-a vehiculat și varianta Ipotești.

Școala

Școala primară (începând cu clasa a III-a), școala gimnazială și liceul sunt făcute la Cernăuți. A obținut note bune la învățătură. Totuși rămâne repetent în clasa a II-a de liceu pentru că nu obține note de trecere la matematică și latină. Îl are ca profesor pe Aron Pumnul, creatorul unui Lepturariu [3] românesc, publicat la Viena în 4 volume, între 1862 și 1865. În 1863 devine privatist (elev particular). Eminescu va debuta cu poezia ,,La mormântul lui Aron Pumnul”, scrisă în amintirea profesorului său, în 1866. În același an îi apare poezia ,,De-aș avea” în revista Familia, din Pesta, condusă de Iosif Vulcan, care îl convinge pe poet să semneze cu numele Eminescu.

Sufleor și copist

Eminescu devine sufleur și copist în diverse trupe de teatru.

„Eminescu la 1868/1869 era un tânăr de 19 ani. Statură mijlocie, bine legat. Frunte înaltă, trăsături frumoase şi regulate, păr bogat şi negru dat înapoi pe umere, cum poartă artiştii.” (Ştefan Cacoveanu)

Viena și Berlin

prozator, jurnalist român
Ioan Slavici. Autor: necunoscut. Data: 1894-1896. Locaţia:. Licenţă: Domeniul Public. Sursa: Ioan Slavici, Opere, vol. VII, Editura Minerva, Bucureşti, 1973, anexa foto.

Poetul participă la diverse cursuri la Viena între 1869 și 1872. Aici îi cunoaște pe Slavici și pe Veronica Micle. Începe să publice în revista „Convorbiri literare”: poezia „Venere şi Madonă” apare pe 15 aprilie 1870.

La Berlin asistă la cursuri între 1872 și 1874.

Iași

Participă la întâlnirile Junimii, unde își citește unele poezii.

În 1874 este numit directorul Bibliotecii din Iași.

În 1875 este numit revizor școlar pentru Iași și Vaslui.

În 1880 Veronica Micle rămâne însărcinată cu Eminescu, dar copilul este născut mort.[4]

Devine prieten cu Ion Creangă. Prietenia lor va dura până la moartea lui Eminescu, pe 15 iunie 1889. Creangă avea să moară în același an, pe 31 decembrie. Pe 3 august 1889 Veronica Micle se sinucidea.

București

La București este redactor (inclusiv redactor-șef) la ziarul conservator ,,Timpul” timp de mai mulți ani. Scrie enorm, abordând teme sociale și politice.

Salut patriotic

Teodor V. Ştefanelli, colegul său de școală la  Cernăuţi și apoi la Viena, scrie în lucrarea sa ,,Amintiri despre Eminescu” că își saluta prietenii spunând ,,Trăiască nația! ”. Iar dacă cineva spunea el primul salutul respectiv, Eminescu răspundea prin ,,Sus cu ea!”.[5]

Viața personală

Situația financiară

critic literar, scriitor român
Titu Maiorescu (detaliu). Autor: necunoscut. Licenţă: Domeniul Public.

Eminescu a  avut o situație financiară precară pe întreg cuprinsul vieții. A fost ajutat de mulți colegi de breaslă, mai ales de către Titu Maiorescu.

Diverse

prozator român
Ion Creangă. Autor: necunoscut. Licenţă: Domeniul Public.

Eminescu era un tip de lume, vesel și înclinat și spre distracție.

Fuma foarte mult și consuma multe cafele. Mânca și dormea foarte neregulat.

Obișnuia să bea vin și să mănânce cu Creangă pe la diverse localuri ieftine.

Voce

Se spune că avea o voce frumoasă și caldă și știa să și cânte, uneori cântând alături de lăutari. Piesa lui favorită era Barbu Lăutaru, spune Lucia Olaru Nenati.[6]

Sport

Era pasionat de fotbal și avea calități remarcabile de înotător. Obișnuia să joace și șah.[7]

Iubiri

Eminescu putea câștiga simpatia femeilor repede prin vorba dulce, prin complimente și prin adaptarea la personalitatea fiecăreia, scria Ştefanelli. Pe lângă acestea, poetul se distingea și prin frumusețe.

Veronica Micle. Autor: Nestor Heck. Locația: Iași. Proprietar: Biblioteca Națională a României.

Printre iubirile lui Eminescu s-au numărat: actrița Maria Vasilescu, actrița Eufrosina Popescu din trupa Pascaly, o femeie întreținută de amanți, Veronica Micle, care era căsătorită cu Ștefan Micle, Nataliţa, sora lăutarului Toma Micheru, croitoreasa Milly cu ochi albaștri, Mite Kremnitz, scriitoare nemţoaică din suita reginei Elisabeta I a României, căsătorită, Cleopatra Poenaru, femeie divorțată cu doi copii, planturoasă, fiica pictorului Constantin Lecca.[8]

Dușmani

Alexandru Macedonski

Alexandru Macedonski îi devine dușman lui Eminescu după niște polemici din reviste. Un atac mizerabil al lui Macedonski determină lumea literară să reacționeze și Macedonski nu mai este publicat de nimeni și este nevoit să plece la Paris pentru câțiva ani.[9]

I.L. Caragiale

Caragiale și Eminescu erau prieteni. Eminescu intervenise pe lângă Slavici, directorul ziarului Timpul pentru angajarea lui Caragiale.

Caragiale intervine în relația tensionată dintre Veronica Micle și Eminescu, vrând și reușind să lase impresia că îi ajută să se împace. Apoi îi spune Veronicăi Micle despre relația lui Eminescu cu Mite Kremnitz. Veronica Micle cade în capcana lui Caragiale și se culcă cu el. Caragiale se laudă apoi cu fapta sa. Când află de la Maiorescu, Eminescu este la un pas de a-l omorî pe Caragiale cu un revolver. (Caragiale repetă aceeași poveste în 1889: se culcă și cu soția lui Nottara, actriţa Amelia Welner).[10]

Caragiale plânge când află de boala lui Eminescu. Apoi devine cel mai mare apărător al operei eminesciene.[11]

Potrivit interpretării lansate de I. A. Brătescu-Voinești, în poezia Luceafărul Eminescu este Luceafărul, geniul nemuritor și rece, Veronica Micle este Cătălina și Caragiale este [12] , paharnic, viclean copil de casă, guraliv și de nimic, cum îi spune Cătălina.

Și-i zise-ncet: – Încă de mic

Te cunoșteam pe tine,

Și guraliv și de nimic,

Te-ai potrivi cu mine…(Luceafărul)

Boala

Din 1883 și până la moartea sa este internat în diverse clinici și sanatorii, poetul având probleme mentale.

Spovedanie și împărtășanie

Înainte de moarte a fost spovedit și împărtășit la Mănăstirea Neamț.

Moartea

Se stinge pe 15 iunie 1889, la București. A fost înmormântat la Cimitirul Șerban Vodă, astăzi Cimitirul Bellu.

Pe 3 august 1889 Veronica Micle se sinucide înghițind niște arsenic.

Influențe

Opera eminesciană a fost influențată de spiritualitatea indiană, de romantism, de Schopenhauer, dar și de folclorul românesc.

Tematica

Principalele teme abordate în creația eminesciană au fost: cosmogonia (Scrisoarea I, Rugăciunea unui dac, Luceafărul), istoria poporului român (Scrisoarea a III-a, dramele istorice), iubirea (Luceafărul, Ce e amorul, Dorința, De-or trece anii, De ce nu-mi vii, Când amintirile, etc), critica contemporanilor (Scrisorile, articolele social-politice), condiția geniului (Luceafărul, Glossă, Scrisoarea I), natura, etc.

Opere

Nuvele

Sărmanul Dionis (Convorbiri literare 1872)

Cezara (Curierul de Iasi 1876)

La aniversară (Curierul de Iași, 1876)

La curtea cuconului Vasile Creangă (boierimea de altădată)

Părintele Ermolachie Chisăliță

Avatarii faraonului Tlá (care a fost subiectul tezei de doctorat a lui Calinescu)

Archaeus

Umbra mea

Moartea Cezarei

Toma Nour în ghețurile siberiene

Iconostas și fragmentariu

Visul unei nopți de iarnă

Poveste indică

Amalia

Romane

Geniu pustiu (1868)

Povești

Făt-Frumos din lacrimă

Frumoasa lumii

Borta-vântului

Finul-lui-Dumnezeu

Vasilie-finul-lui-Dumnezeu.

Comedii

În proză

Gogu tatii

Județul Împăratului

Județul lui Vodă

În versuri

Minte și inimă

Elvira în desperarea amorului

Romancero espanol

Drame istorice

Decebal

Pacea pământului vine s-o ceară

Bogdan-Dragoș

Gruie sânger

Nunta lui Dragoș

Alexandru cel Bun

Ștefan cel Tânăr

Petru Rareş

Cel din urmă Mușatin

Alexandru Lăpușneanu

Mira

Andrei Mureșanu (Varianta A)

Andrei Mureșanu (Varianta B)

Andrei Mureșanu (Varianta C)

Povestea

Călugărul și Chipul

Regina și Cavalerul

Amor pierdut – viaţă pierdută

Xenofobie și antisemitism

Unele poezii (Doină, Scrisoarea a III-a) și articole depășesc limitele naționalismului înflăcărat și au violente accente de xenofobie și antisemitism.

Pesimism

Unele voci l-au acuzat pe Eminescu de pesimism.

Ediții

Pe 21 decembrie 1883 apare singurul volum antum de poezii, intitulat „Poesii”, cu poezii alese de Titu Maiorescu, cu o prefață scrisă tot de el și cu fotografia făcută de Franz Duschek, la București. Volumul a fost publicat de Editura Socec.

La Fundaţia pentru Literatură şi Artă și apoi la Editura Academiei apare opera completă a lui Eminescu, de care s-a ocupat mai întâi Perpessicius. Munca a fost continuată de Dimitrie Vatamaniuc și Petru Creția. Primul volum a apărut în 1939, iar volumul al 16-lea în 1989.

Critica literară

Titu Maiorescu- Critice, 1892

  1. Călinescu-Viața lui Mihai Eminescu, 1932
  2. Călinescu- Istoria literaturii române de la origini până în prezent
  3. Călinescu- Opera lui Mihai Eminescu

Tudor Vianu- Poezia lui Eminescu, 1930

Zoe Dumitrescu-Bușulenga- Eminescu, 1963

Zoe Dumitrescu Bușulenga- Eminescu, cultură și creație

Zoe Dumitrescu-Bușulenga- Eminescu și romantismul german, Editura Eminescu, București, 1986

Dumitru Caracostea- Creativitatea eminesciană, Editura Fundațiilor Regale, 1943

Dumitru Caracostea- Arta cuvântului la Eminescu, 1936

Amita Bhose- Eminescu și India, Editura Junimea, Iași, 1978,

Garabet Ibrăileanu- Eminescu, studii și articole, Editura Junimea, Iași, 1974

Dumitru Murărașu- Mihai Eminescu, Viața și opera, Editura Eminescu, București

Dumitru Murărașu-Comentarii eminesciene (1967)

Șerban Cioculescu- Istoria literaturii române III – Epoca marilor clasici, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1973

Eugen Simion- Proza lui Eminescu, 1964

Cenzură

Regimul comunist a cenzurat o parte din scrierile eminesciene. Poezia ,,Doină” a fost scoasă complet din edițiile timpului. Manualele de română din perioada comunistă au eliminat unele poezii eminesciene.

Fotografii

Sunt recunoscute ca autentice 4 fotografii ale lui Eminescu.[13]

Mihai Eminescu tânăr la Praga. Fotograf: Jan Thomas. Licență: Domeniul Public.

Prima a fost făcută de fotograful ceh Jan Tomáš, la Praga, în 1869, când poetul avea 19 ani. Fotografia se va impune mai târziu ca emblematică, devenind cea mai populară fotografie a poetului.

poet, prozator, jurnalist român
Mihai Eminescu cu mustaţă. Autor: Franz Duschek. Data: 1880. Locaţia: Bucureşti. Licenţă: Domeniul Public

A doua fotografie a fost făcută de fotograful ceh Franz Duschek, la București, în 1878. Dintr-o scrisoare adresată de Slavici lui Negruzzi reiese că Slavici spera ca Negruzzi să le trimită bani amândurora pentru fotograf. Titu Maiorescu scrie într-o scrisoare că el va merge cu Eminescu la fotograf după ce va merge întâi cu el la frizer. Această fotografie va apărea alături de celelalte portrete ale junimiștilor într-un tablou general. Este fotografia care va apărea și în volumul princeps de Poesii, în 1883.

poet, prozator, jurnalist român
Mihai Eminescu în costum alb. Autor: Nestor Heck. Data: 1884. Locaţia: Iaşi. Licenţă: Domeniul Public. Sursa: http://clasate.cimec.ro/detaliu.asp?k=4E43E6337B674B1B85F8290ACCB53CD5. Proprietar: Memorialul Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu” Botoşani.

A treia fotografie a fost realizată de Nestor Heck, la Iași, prin 1883-1884. A.C. Cuza a povestit că l-a luat pe Eminescu care era îmbrăcat într-un costum alb de vară și, împreună cu Wilhelm Humpel şi cu Petru V. Grigoriu, au mers la atelierul lui Nestor Heck. Eminescu a fost de acord să se fotografieze doar împreună cu toți, dar Cuza i-a spus fotografului să facă fotografia doar cu Eminescu. Această fotografie apare în numărul comemorativ al revistei ,,Floare albastră”.

Mihai Eminescu la Botoșani în 1887. Fotograf: Jean Bielig. Licența: Domeniul Public.

A patra fotografie a fost făcută de fotograful Jean Bielig, la Botoșani, în 1887.[14]

Manuscrise

Manuscrisele lui Eminescu, care numără 14 000 file, strânse în 46 volume, au fost donate de Titu Maiorescu Academiei Române, unde se găsesc și în prezent.[15]

Casa memorială

Casa memorială Mihai Eminescu se află la Ipotești.[16] Ea a fost redeschisă publicului în ianuarie 2018, după ce fusese închisă temporar pentru reparații pe 4 septembrie 2017.[17]

Străzi

Multe străzi din diverse orașe (București, Timișoara, etc) poartă numele poetului.

Numismatică

Au fost emise câteva monede dedicate lui Eminescu: una de 1 rublă de către URSS în anul 1989, una de argint, de 2000 lei, de către Republica Moldova în 2000 și una de argint, de 10 lei, de către BNR, în 2016.

Bancnote

Au fost emise bancnote cu chipul lui Eminescu, cu valoarea de 1000 lei în 1991, 1993 și 1998. Fotografia de tinerețe de la Praga apare și pe bancnota de 500 lei, apărută pe 1 iulie 2005.

Filatelie

Primele 3 fotografii apar pe numeroase timbre, din România și Moldova.

Sculpturi

Există numeroase sculpturi ale lui Eminescu în diverse orașe.

București

În București, o sculptură care îl înfățișează pe Eminescu în picioare, făcută de Gheorghe D. Anghel, se află în grădina Ateneului. În 2003 a fost amplasat în Parcul Național un bust al lui Eminescu, creat de Ionel Stoicescu. Lângă Liceul Eminescu se află un bust al lui Eminescu făcut de Mihai Onofrei. Alte sculpturi în București: în Parcul Cișmigiu un bust al lui Ion Jalea, în Parcul Herăstrău o sculptură de Mihai Onofrei, în curtea Ministerului Afacerilor Externe o sculptură în bronz cu Eminescu stând jos, în curtea sediului PSD din Şoseaua Kiseleff se află din 2001 un bust făcut de Doru Drăguşin.[18]

Parcuri

Multe parcuri din diverse orașe ale țării au primit numele poetului.

Biserică

În satul Ipotești a fost ridicată o biserică în cinstea lui Eminescu, în 1939. Nicolae Iorga și Cezar Petrescu au fost inițiatorii construirii bisericii. Poetul este pictat în mărime naturală la intrarea în biserică, alături de sfinți, care au aureole negre (simbol al doliului purtat la moartea poetului). Unii soldați ruși au tras cu mitralierele în sfinții cu aureole negre, în 1944. Canonul ortodox impune aureole aurii pentru sfinți.[19]

Popularitate

Poeziile lui Eminescu au devenit în epocă extrem de populare și această popularitate s-a păstrat în timp.

Poezii populare

Cele mai populare poezii eminesciene sunt: Luceafărul și Scrisoarea a III-a.

Cel mai lung poem de dragoste din lume

Luceafărul este cel mai lung poem de dragoste din lume, având 98 strofe.[20]

Bibliografie

https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/cine-este-autorul-celei-mai-cunoscute-fotografii-a-lui-eminescu

https://www.historia.ro/sectiune/portret/articol/cum-era-cu-adevarat-mihai-eminescu-secretele-geniului-sindromul-bipolar-mania-depresia-si-vocea-care-cucerea?fb_comment_id=1325773254169814_1358970140850125

https://adevarul.ro/locale/alexandria/scenariul-spatele-luceafarului-durerea-eminescu-descoperirea-amantlacului-caragiale-veronica-micle-1_582ada515ab6550cb885fd4c/index.html

https://adevarul.ro/locale/focsani/dusmaniile-scriitori-eminescu-despre-macedonski-un-negustor-literar-eugen-barbu-zaharia-stancu-turnau-unul-celalalt-ceausescu-1_55168341448e03c0fdfda058/index.html

https://adevarul.ro/locale/botosani/latura-necunoscuta-vietii-eminescu-poetul-era-sportiv-dedicat-juca-fotbal-ridica-gantere-inota-dumnezeieste-1_561e6001f5eaafab2ca6c57b/index.html

 

Mihai Eminescu Mihai Eminescu Mihai Eminescu Mihai Eminescu Mihai Eminescu Mihai Eminescu Mihai Eminescu Mihai Eminescu Mihai Eminescu Mihai Eminescu Mihai Eminescu Mihai Eminescu Mihai Eminescu Mihai Eminescu

Please follow and like us:

Note subsol:

  • 1. https://acad.ro/membri_ar/armembri_pm.htm
  • 2. https://dexonline.ro/definitie/c%C4%83minar
  • 3. Carte de citire
  • 4. http://www.mihaieminescu.eu/
  • 5. https://adevarul.ro/locale/botosani/cat-patriot-era-mihai-eminescu-saluta-lumea-traiasca-natia-visa-unirea-tuturor-romanilor-atitudinea-antimaghiara-poetului-national-1_552e5c1c448e03c0fdaacd33/index.html
  • 6. https://www.historia.ro/sectiune/portret/articol/cum-era-cu-adevarat-mihai-eminescu-secretele-geniului-sindromul-bipolar-mania-depresia-si-vocea-care-cucerea
  • 7. https://adevarul.ro/locale/botosani/latura-necunoscuta-vietii-eminescu-poetul-era-sportiv-dedicat-juca-fotbal-ridica-gantere-inota-dumnezeieste-1_561e6001f5eaafab2ca6c57b/index.html
  • 8. https://adevarul.ro/locale/botosani/amantele-secrete-patimasului-mihai-eminescu-innebunit-o-gelozie-veronica-micle-taranci-nemtoaice-croitorese-surori-lautari-actrite-1_54e4ad4b448e03c0fdbe2792/index.html
  • 9. https://adevarul.ro/locale/focsani/dusmaniile-scriitori-eminescu-despre-macedonski-un-negustor-literar-eugen-barbu-zaharia-stancu-turnau-unul-celalalt-ceausescu-1_55168341448e03c0fdfda058/index.html
  • 10. https://adevarul.ro/locale/botosani/canalia-caragiale-iubea-scrupule-nenea-iancu-desfrau-veronica-eminescu-idila-minora–prins-gol-nottara-pat-nevasta-sa-1_550857c0448e03c0fda59e50/index.html
  • 11. https://adevarul.ro/locale/alexandria/cum-ajuns-eminescu-caragiale-prietenie-profunda-ura-pura-poetul-nepereche-pus-problema-a-l-provoca-duel-uriasul-dramaturg-1_59770c035ab6550cb8778b56/index.html
  • 12. https://adevarul.ro/locale/alexandria/scenariul-spatele-luceafarului-durerea-eminescu-descoperirea-amantlacului-caragiale-veronica-micle-1_582ada515ab6550cb885fd4c/index.html
  • 13. https://biblacad.ro/teste/bme.html
  • 14. https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/cine-este-autorul-celei-mai-cunoscute-fotografii-a-lui-eminescu
  • 15. https://biblacad.ro/teste/Eminescu.html
  • 16. http://www.eminescuipotesti.ro/casamemoriala.htm
  • 17. https://romanialibera.ro/social/casa-memoriala-mihai-eminescu-redeschisa-publicului-705347
  • 18. https://www.bucurestiivechisinoi.ro/2014/10/eminescu-in-sculptura-bucuresteana/
  • 19. https://adevarul.ro/locale/botosani/biserica-eminescu-ciudatenie-lumea-ortodoxiei-sfintii-aureole-negre-marele-poet-e-pictat-pereti-1_57adaea75ab6550cb8b19c3c/index.html, https://adevarul.ro/locale/botosani/sfintii-aureole-negre-atras-ura-rusilor-sfintii-pictati-biserica-casa-eminescu-poarta-doliu-secretul-picturi-unice-lume-1_5582caeccfbe376e356adf1b/index.html
  • 20. https://www.worldrecordacademy.com/arts/longest_love_poem-world_record_set_by_the_Evening_Star_90145.htm, https://www.mediafax.ro/cultura-media/luceafarul-lui-eminescu-cel-mai-lung-poem-de-dragoste-din-lume-3924373

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.