Mihai I al României

Mihai I al României

Rezumat

Regele Mihai în 1942. Autor: Neidentificat. Licența: Domeniul Public. Sursa: Muzeul Național de Istorie a României.

Mihai I al României (născut la Sinaia pe 25 octombrie 1921-5 decembrie 2017) a fost rege al României între 1927 și 1930 și între 1940 și 1947. Fiu al regelui Carol al II-lea al României și al reginei Elena a României. Nepot al regelui Ferdinand I al României și al reginei Maria a României. Soț al reginei Ana. A fost un reper de credință creștină, omenie, modestie, un spirit democratic și cu mare dragoste de țară. A fost ultimul din cei 4 regi ai României.

Familia

Regele Mihai copil râzând. Autor: neidentificat. Licenţă: Domeniul Public. Sursa: Arhivele Naţionale ale României, cota: BU-F-01073-1-00439-3.

Tatăl său a fost principele Carol (viitorul rege Carol al II-lea al României). Mama sa a fost prințesa Elena a Greciei (viitoarea regină Elena a României).

Fratele său vitreg a fost Mircea Grigore Carol Lambrino (1920-2006), fiul regelui Carol al II-lea, din relația cu Zizi Lambrino.

Bunicul său din partea tatălui său a fost regele Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen, iar bunica sa din partea tatălui a fost regina Maria a României. Bunicul din partea mamei a fost regele Constantin I al Greciei și bunica regina Sofia a Greciei.

Regina Victoria a Marii Britanii a fost stră-străbunica sa.

A fost văr de gradul al 3-lea cu regina Elisabeta a Marii Britanii.

S-a căsătorit cu principesa Ana de Bourbon-Parma (devenită ulterior regina Ana) în 1948 la Atena. Cei doi au făcut 5 fete: principesa Margareta (custode al Coroanei), principesa Elena, Irina Walker, principesa Sofia și principesa Maria.

Prima domnie (1927-1930)

Regele Mihai copil zâmbind. Autor: neidentificat. Licenţă: Domeniul Public.

Regele Ferdinand a murit în 1927. Aflat în străinătate, regele Carol al II-lea a renunțat la drepturile de prinț moștenitor în 1925, după ce a cunoscut-o pe Elena Lupescu. Astfel Mihai, în vârstă de 6 ani, a fost succesorul la tron. Fiind minor, s-a constituit o regență formată din principele Nicolae (al doilea fiu al regelui Ferdinand I și unchiul lui Mihai), patriarhul Miron Cristea și Gheorghe Buzdugan (președintele Înaltei Curți de Casație), înlocuit după moarte, în 1929, de Constantin Sărățeanu, consilier la Curtea de Casație.

Regele Mihai copil cu cravată în 1927, la vârsta de 6 ani. Autor: neidentificat. Licenţă: Domeniul Public.

În 1930, regele Carol al II-lea se întoarce în România și preia tronul. Mihai primește titlul ,,Mare Voievod de Alba Iulia”. Mama lui Mihai, Elena, este exilată la Florența, fiul său având drept de vizitare doar o singură dată pe an, timp de câteva săptămâni.

A doua domnie (1940-1947)

Regele Mihai și principesa Margareta în 1955. Autor: neidentificat. Licenţă: Domeniul Public.

Carol al II-lea părăsește țara în 1940 și tronul îi revine din nou lui Mihai, care avea 18 ani.

Mareșalul Antonescu conducea România, în fapt. În al Doilea Război Mondial, România a început războiul de partea Axei (Germania, Italia și Japonia)

Regele Mihai s-a alăturat politicienilor Maniu și Brătianu, care erau în favoarea unei alianțe cu Aliații (Franța, Marea Britanie, URSS). Pe 23 august 1944, Ion Antonescu (fidel lui Hitler și Axei) și membrii guvernului au fost arestați din ordinul lui Mihai. Istoricii spun că actul de la 23 August a scurtat războiul cu 6 luni, salvând sute de mii de vieți omenești. URSS acordă Ordinul Victoriei (cea mai înaltă distincție sovietică) regelui Mihai în 1945. În 1946, SUA acordă regelui Legiunea de Merit în grad de Comandant Șef.

Sovieticii i-au impus regelui desemnarea comunistului Petru Groza ca prim-ministru. În fața dictaturii instaurate de acesta, regele îi cere demisia, dar acesta refuză. Regele intră în greva regală (21 august 1945- 7 ianuarie 1946), în care refuză semnarea actelor guvernului.

În noiembrie 1947, regele Mihai o cunoaște la Londra pe prințesa Ana de Bourbon-Parma, cu ocazia căsătoriei dintre Principesa Elisabeta a Marii Britanii și Ducele de Edinburgh.

Petru Groza și Gheorghe Gheorghiu Dej îi cer regelui Mihai să semneze un act de abdicare. Mihai refuză. Aceștia îl amenință că vor executa peste 1000 studenți aflați în închisori. Regele cedează și semnează. Momentul reprezintă sfârșitul monarhiei în România.

Exilul

Regele Mihai. Autor: neidentificat. Data: 1992. Locația: New York.

Pe 3 mai 1948 regele Mihai și regina Elena părăsesc România. I se retrage cetățenia română.

Mihai și Ana de Bourbon-Parma se căsătoresc pe 10 iunie, 1948, la Atena.

Mihai și Ana au locuit lângă Florența, la Vila Sparta, care aparținea reginei Elena, până în 1948.

Din 1949 locuiesc la Lausanne, în Elveția. Se nasc aici principesele Margareta (1949), Elena (1951), Irina (1953).

Familia se mută în Anglia, la Bramshill House în Hampshire și la Ayot St-Lawrence, în Hertfordshire.

Familia se mută la Versoix, în Elveția, unde va locui vreme îndelungată.

În 1988, principesa Sofia se căsătorește cu un francez, Alain Biarneix, care își inventase un titlu nobiliar și un supranume, Michel de Laufenburg. Regele o exclude pe Sofia din linia de succesiune și îi retrage titlul de principesă de România. În 2007 regele o include în linia de succesiune.[1]

În exil, regele are diverse meserii: fermier, tâmplar, pilot, antreprenor.

După Revoluția din 1989

După Revoluția din 1989, regele vrea de mai multe ori să se întoarcă în țară, dar este refuzat de autoritățile române conduse de comunistul Ion Iliescu. I se permite o singură vizită, în 1992, de Paști, având parte de o primire extrem de călduroasă..

Își primește înapoi cetățenia română sub conducerea lui Emil Constantinescu, în 1997, și vizitează România de mai multe ori.

Mihai și Ana s-au mutat la Aubonne, Elveţia, din 2004, dar au locuit alternativ și la București. Din 2001 beneficiază legal de o locuință de protocol (rezervată foștilor șefi de stat) și o indemnizaţie lunară reprezentând 70% din salariul preşedintelui României. În București, familia stă la Palatul Elisabeta.

I se retrocedează bunurile confiscate de autoritățile comuniste (Castelul de la Săvârșin, Peleșul (care rămâne în circuitul public), Pelișorul, etc).

Pe 19 decembrie 2007 regele devine membru de onoare al Academiei Române.[2]

În 2007, regele promulgă noul statut al Casei Regale, prin care se elimină legea salică de succesiune (care impunea un moștenitor de sex masculin). Astfel principesa Margareta primește dreptul legal de a deveni custode al Casei Regale după moartea regelui.

Pe 10 mai 2011 regele rupe legăturile cu Casa Hohenzollern-Sigmaringen.[3]

Pe 25 octombrie 2011, la împlinirea vârstei de 90 ani, regele este invitat să se adreseze Parlamentului. Discursul său a provocat o vie emoție în țară.[4]

În octombrie 2014, regele îi retrage titlul de prințesă Irinei Walker și o exclude de la succesiune, împreună cu toți descendenții săi. Irina Walker și soțul ei au fost condamnați la 3 ani de arest la domiciliu și o amendă de 200 000 dolari pentru organizarea de lupte între cocoși și pariuri, în Oregon, SUA.[5]

Pe 1 august 2015, regele îi retrage lui Nicolae, fiul principesei Elena, titlul de ,,principe al României” și calificativul de ,,alteță regală” și îl exclude din lina de succesiune la coroana României.[6] Gestul regelui a fost probabil motivat de refuzul inițial al lui Nicolae de a-și recunoaște o fetiță făcută cu Nicoleta Cârjan, cu care nu era căsătorit. Aceasta a făcut până la urmă testul ADN solicitat de Nicolae, iar testul a ieșit pozitiv.[7]

În 2016 regele anunță că se retrage din viața publică din motive de sănătate. Diagnosticul este: leucemie cronică și carcinom metastazant (cancer cu metastaze).[8]

Regina Ana moare pe 1 august 2016.

Regele moare pe 5 decembrie 2017, la locuința sa din Aubonne, Elveția. Este înmormântat la noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală de la Curtea de Argeș, alături de soția sa.[9]

Principesa Margareta, prima fiică a regelui, devine custode al Casei Regale a României.

Personalitatea

Regele Mihai pe o carte poștală. Autor: neidentificat. Licenţă: Domeniul Public.

Regele este una din rarele figuri luminoase din istoria politică recentă a României. A fost un rege curajos, demn, carismatic, nobil, omenos, creștin, foarte diplomat, reținut, calm, cumpătat, atent cu cei din jur, un bun ascultător, muncitor, răbdător, modest, blând, apărător al celor slabi și defavorizați, democratic, cu o mare dragoste de țară și avea și umor.[10]

Viața personală

Regele Mihai copil pe bicicletă. Autor: neidentificat. Licenţă: Domeniul Public.

A fost pasionat de automobile (în special jeepuri), motociclete și avioane, de golf și înot.

În 1941 a compus lucrarea pentru pian „Elegie”, pe care o orchestrează compozitorul Ion D. Chirescu. Ea a fost adaptată şi prezentată de maestrul Dan Grigore după 1989.

În 1960 regele Mihai și regina Ana au compus împreună o piesă de teatru, numită „The Choice” (Alegerea), despre lupta dintre sistemul capitalist și cel comunist și rolul credinței în salvarea omului. A fost transpusă pentru teatrul radiofonic în 2016. A fost jucată la Iași, în octombrie 2017, pe scena Ateneului.

Când se mutau într-o casă nouă, regele și regina ascultau Poema Română, de George Enescu.[11]

Regele Mihai era fumător.

Parcul Regele Mihai I

Regele Mihai copil. Autor: neidentificat. Licenţă: Domeniul Public. Sursa: Muzeul Național de Istorie a României.

Parcul Herăstrău din București a fost redenumit Parcul Regele Mihai I.

Bulevardul Regele Mihai I

Regele Mihai copil în alb în 1923. Studio: Julietta. Licenţă: Domeniul Public. Sursa: Arhivele Naţionale ale României, cota: BU-F-01073-1-00437.

Bulevardul dintre Arcul de Triumf și Piața Presei Libere din București, pe care se află Palatul Elisabeta, a fost numit Bulevardul Regele Mihai I, pe 19 decembrie 2017.

Piațeta Regelui

Regele Mihai copil în 1923. Studio: Julieta. Licenţă: Domeniul Public. Sursa: Arhivele Naţionale ale României, cota: BU-F-01073-6-00041.

Pe 25 octombrie 2012, la împlinirea vârstei de 91 ani, a fost inaugurată Piațeta Regelui din București. Se află la intersecţia șoselei Kiseleff cu strada Ion Mincu, unde au fost puse un monument cu un bust al regelui și plachete cu un fragment din discursul ținut de rege în Parlament, în 2011.[12]

Statuie la Sinaia

O statuie din bronz, care îl înfățișează pe regele Mihai I în uniformă de mareșal, a fost dezvelită la Sinaia, pe 25 octombrie 2021, la 100 ani de la nașterea regelui. Statuia este în mărime naturală și este amplasată pe bulevardul Carol I, care traversează Sinaia. Sculptorul este Bogdan Ion, care a câștigat concursul național lansat pe 25 octombrie 2020.[13]

Portret monumental

Regele Mihai tablou de László Valovitz. Dezvelit pe 29 iunie la Palatul Elisabeta. Autor: Daniel Angelescu. Proprietar: Principesa Margareta.

Un portret monumental, realizat de pictorul László Valovitz, a fost dezvelit pe 29 iunie 2016, la Palatul Elisabeta. Pictura are dimensiunile 1,80 m/1,35 m și este realizată în ulei. Portretul este în proprietatea familiei regale.[14]

Cărți

Mircea Ciobanu-Convorbiri cu Mihai I al României, Editura Humanitas, 1991.

Mircea Ciobanu-Noi convorbiri cu Mihai I al României, Editura Humanitas, 1992.

Bibliografie

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Mihai_I_de_Hohenzollern-Sigmaringen

https://www.radioromaniacultural.ro/portret-regele-mihai-i-fostul-suveran-al-romaniei-100-de-ani-de-la-nastere/

https://www.britannica.com/biography/Michael-king-of-Romania

https://historia.ro/sectiune/general/ce-reprezinta-in-istorie-regele-mihai-574214.html

https://www.libertatea.ro/stiri/lucruri-nestiute-despre-regele-mihai-2067828

 

Mihai I al României Mihai I al României Mihai I al României Mihai I al României Mihai I al României Mihai I al României Mihai I al României Mihai I al României Mihai I al României Mihai I al României Mihai I al României Mihai I al României Mihai I al României Mihai I al României Mihai I al României Mihai I al României Mihai I al României Mihai I al României Mihai I al României Mihai I al României Mihai I al României Mihai I al României Mihai I al României Mihai I al României Mihai I al României

Please follow and like us:

Note subsol:

  • 1. https://www.mediafax.ro/social/de-ce-a-fost-exclus-principele-nicolae-nepotul-regelui-mihai-din-linia-de-succesiune-a-casei-regale-ce-alte-cazuri-de-excludere-sunt-in-istoria-monarhiei-din-romania-16813532
  • 2. https://www.mediafax.ro/cultura-media/regele-mihai-a-primit-titlul-de-membru-de-onoare-al-academiei-romane-2532544
  • 3. https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/casa-regala-a-romaniei-a-rupt-toate-legaturile-cu-casa-de-hohenzollern.html
  • 4. https://stirileprotv.ro/stiri/stirileprotv-special/discursul-integral-al-regelui-mihai-i-al-romaniei-din-parlament-lumea-de-maine-nu-poate-exista-fara-morala.html
  • 5. http://nazone.ro/2014/10/printesa-irina-condamnata-la-trei-ani.html
  • 6. https://www.mediafax.ro/social/de-ce-a-fost-exclus-principele-nicolae-nepotul-regelui-mihai-din-linia-de-succesiune-a-casei-regale-ce-alte-cazuri-de-excludere-sunt-in-istoria-monarhiei-din-romania-16813532
  • 7. https://www.viva.ro/vedete-si-evenimente/principele-nicolae-si-a-recunoscut-copilul-din-afara-casatoriei-testul-de-paternitate-a-iesit-pozitiv-2469450
  • 8. https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/evenimente/regele-mihai-este-grav-bolnav-si-se-retrage-din-viata-publica-492146
  • 9. https://jurnalul.ro/stiri/observator/noua-catedrala-regala-de-la-curtea-de-arges-a-fost-sfintita-794046.html
  • 10. https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/regele-mihai-portret-pentru-eternitate-842948
  • 11. https://www.libertatea.ro/stiri/lucruri-nestiute-despre-regele-mihai-2067828
  • 12. https://jurnalul.ro/stiri/observator/piateta-regelui-inagurata-in-capitala-majestatea-sa-a-implinit-91-de-ani-627086.html
  • 13. https://www.realitatea.net/stiri/actual/statuia-regelui-mihai-i-dezvelita-la-sinaia-la-100-de-ani-de-la-nasterea-fostului-suveran-fotovideo_6176c5703d50e61f306cf433
  • 14. https://www.agerpres.ro/social/2016/06/29/portret-al-regelui-mihai-realizat-de-pictorul-laszlo-valovits-dezvelit-la-palatul-elisabeta-19-56-59

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.