Parcul Cişmigiu

Parcul Cişmigiu

 

Rezumat

Parcul Cişmigiu este cea mai veche grădină publică a Bucureştilor. Parcul este aşezat în centrul oraşului, fiind delimitat de b-dul Regina Elisabeta, b-dul Schitu Măgureanu şi str. Ştirbei Vodă. Parcul Cişmigiu este şi monument istoric.[1]

Istoric

Păun arlechin cântând. Autor: Vladimir Maftei. Data: 6.08.2013. Locaţia: Bucureşti, Parcul Cişmigiu. Licenţa: Toate drepturile rezervate.

În 1779 Alexandru Ipsilanti, domnitorul Ţării Româneşti, a hotărât să se construiască două cişmele în Bucureşti pentru a avea o bună apă de băut. Prima cişmea s-a construit în partea dinspre strada Ştirbei Vodă. Dumitru Suiulgi-Başa, şeful lucrărilor, numit marele cişmigiu (,,mai mare peste cişmele” în turcă) şi-a construit casa în spatele primei cişmele.

Cişmigiul era numit înainte Grădina (sau Balta) lui Dura Neguţătorul şi era mult mai mare decât astăzi.

Întrucât Balta Cişmigiu era un focar de infecţie în mijlocul oraşului, fiind mocirloasă, cu izvoare subterane care nu secau niciodată, cu trestie şi papură, Gheorghe Bibescu a numit o comisie pentru a expropria locurile dimprejurul bălţii şi pentru a o seca. Comisia a descoperit că balta era loc domnesc aproape în totalitate.

În 1830 generalul Pavel Kiseleff i-a ordonat baronului Borroczyn să sece balta şi să transforme locul într-o grădină publică.

În 1847, în timpul domniei lui Gheorghe Bibescu, a fost chemat de la Berlin grădinarul peisagist Wilhelm Meyer pentru a se ocupa de proiectarea grădinii. Dar Wilhelm Meyer s-a îmbolnăvit şi a murit de timpuriu, în 1852.

Barbu Ştirbei hotărăşte să se sape un heleşteu de cca un hectar şi ceva, ca apoi să se sape un canal de 2 km lungime până la Dâmboviţa, pentru a avea apă proaspătă în lac

În 1854 Parcul Cişmigiu a fost inaugurat oficial.

Cuplu pe patine în Cișmigiu. Autor: necunoscut. Locaţia: Parcul Cişmigiu, Bucureşti. Licenţă: Domeniul Public. Sursa: colecția lui Sorin Mărgărit.
Patinatoare pe gheaţă în Cişmigiu. Autor: necunoscut. Locaţia: Parcul Cişmigiu, Bucureşti. Licenţă: Domeniul Public. Sursa: colecția lui Sorin Mărgărit.

Parcul a devenit loc de relaxare, de reprezentări culturale şi umanitare. Vara vizitatorii se puteau plimba cu bărcile pe lac, iar iarna, când lacul îngheţa, acesta devenea un mare patinoar, unde uneori se desfăşurau şi concursuri de fond şi viteză cu premii în bani şi obiecte. La un moment dat au existat şi 1700 de persoane cu bilete plătite, care au asistat la astfel de concursuri, ceea ce era foarte mult pentru vremea aceea.

Primăria a cumpărat 15 000 de mp din fosta grădină a familiei Creţulescu, care avea palatul la intrarea de pe strada Ştirbei Vodă. S-au construit noi alei şi bazine cu apă şi au fost aduse lebede şi pelicani.[2]

Statui

Rotonda Scriitorilor cuprinde statui înfăţişând busturi ale scriitorilor români: Vasile Alecsandri (sculptor Teodor Burca), Nicolae Bălcescu (Constantin Baraschi), Caragiale (Oscar Spathe sau Spaethe), Ion Creangă (Ion Jinga). George Coşbuc (Ion Grigore Popovici), Eminescu (Ion Jalea), B.P. Hasdeu (Mihai Onofrei), St.O. Iosif (Cornel Mendrea), Titu Maiorescu (Ion Dimitriu Bârlad), Alexandru Odobescu (Miliţa Petraşcu), Alexandru Vlahuţă (Oscar Han), Duiliu Zamfirescu (Alexandru Călinescu), Theodor Şerbănescu (Filip Marin), Gheorghe Panu (Gheorghe Horvath, lucrarea fiind numită ,,Semănătorul de idei”).[3]

În parc se mai află :

Monumentul lui Traian Demetrescu (Filip Marin). Este sculptat în marmură de Carrara şi a fost dezvelit la 11 iunie 1905 în Grădina Ateneului şi a fost mutat în 1939 în Parcul Cişmigiu.[4]

Monumentul Elenei Pherechide (Oscar Spathe). A fost sculptat în marmură şi dezvelit în anul 1914. Pe soclul înalt se afla înainte bustul lui Pherechide, care a dispărut după 1989. Pherechide a fost o mare filantroapă. În faţa soclului se află Elena, care ajută o mamă şi un copil.[5]

Monumentul Eroilor Francezi din Războiul 1916-1918 (Ion Jalea) a fost sculptat din marmură de Carrara. A fost dezvelit în anul 1920 în Parcul Cişmigiu. Reprezintă un soldat rănit ajutat de o soră de caritate.[6][7]

Izvorul Sissi (Ion Dumitriu Bârlad). Reprezintă o mamă îndurerată de moartea fiicei ei, Sissi Stefanidi, care avea 21 de ani. Mama toarnă apă dintr-un ulcior. Terenul pe care se află sculptura a aparţinut familiei Stefanidi şi a fost donat Primăriei Bucureştiului  după moartea fiicei.[8] [9] [10]

Lacul

Lacul Cişmigiu are o suprafaţă de circa 30 000 m pătraţi,  lungimea de 1,3 km, lăţimea de 50 m şi adâncimea de 1-2 m.[11]

Arbori

Coadă de păun în soare 2. Autor: Vladimir Maftei. Data: 13.05.2015. Locaţia: Bucureşti, Parcul Cişmigiu. Licenţa: Toate drepturile rezervate.

În Cişmigiu există şi nişte arbori ocrotiţi: Platanus x acerifolia, Torreya nucifera, Torreya californica, Cedrus atlantica (pin roşu japonez), Picea excelsa inversa (molid roşu).

Primul chioşc de ziare din Bucureşti

Primul chioşc de ziare din Bucureşti a fost cel din Cişmigiu, de la ieşirea dinspre b-dul Regina Elisabeta.[12]

Foişorul Fanfarei

Foişorul Fanfarei este locul unde se desfăşoară concerte de fanfară, muzică clasică sau muzică populară. Foişorul este înconjurat în prezent de un parc pentru copii.

Izvorul lui Mihai Eminescu

Izvorul lui Mihai Eminescu se află aproape de intrarea dinspre Ştirbei Vodă.

Reabilitarea Podului Mare

Podul Mare, care a fost construit în 1913-1914, a fost reabilitat în martie 2023. Podul Mare nu a fost niciodată reabilitat până în 2023, ci au fost făcute doar lucrări mici de reparare.[13]

Bibliografie

Gheorghe Potra- Din Bucureştii de altădată, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1981,  pag 253-259

 

Articole înrudite

Bucureşti

Parcul Tineretului

Parcul Herăstrău

Parcul Natural Văcăreşti

 

Parcul Cişmigiu Parcul Cişmigiu Parcul Cişmigiu Parcul Cişmigiu Parcul Cişmigiu Parcul Cişmigiu

Please follow and like us:

Note subsol:

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.