Plantă

Plantă

Citare

Dacă vreţi să citaţi acest articol copiaţi textul de mai jos, adăugând la sfârşit data citării:

Enciclopedie.info, Plantă, http://www.enciclopedie.info/planta/, (data citării)

Rezumat

Pădurile României
Brad din Bucureşti. Autor: Vladimir Maftei. Data: 1.05.2014. Licenţa: Toate drepturile rezervate.

Plantele sunt organisme aproape statice, fără sistem nervos, care în enorma lor majoritate se hrănesc prin fotosinteză. Majoritatea plantelor sunt formate din rădăcină (care stă de obicei în pământ), tulpină şi frunze. Majoritatea plantelor sunt autotrofe. Plantele pot fi anuale, bienale sau perene. Aproape o zecime din totalul speciilor de plante vasculare catalogate (peste 391 000 de specii) sunt folosite de oameni ca hrană, leac sau pentru decor. Circa 17 800 de specii de plante vasculare sunt folosite în medicină. Din cele 100 specii de plante care asigură 90% din hrana lumii, 70 sunt polenizate de albine. Unele plante sunt folosite în industria lemnului sau în industria textilă. Unele plante sunt consumate de animale, în special de erbivore. Plantele carnivore consumă animale mici. Plantele produc oxigenul de care oamenii au nevoie şi absorb dioxidul de carbon din atmosferă. Plantele stabilizează solul, protejându-l de eroziune şi oferă un habitat pentru animale.[1]Circa 20% din plantele planetei sunt în pericol din pricina defrişărilor pentru agricultură, dezvoltării rezidenţiale, pesticidelor, bolilor şi incendiilor. Numărul de arbori a scăzut cu 46% de la începutul civilizaţiei umane. Anual există o pierdere brută de 15 miliarde de copaci şi o pierdere netă de 10 miliarde de copaci. Principalele cauze ale pierderii pădurilor sunt conversia terenurilor pentru agricultură şi dezvoltarea industrială şi urbană. Zonele sălbatice de pe Pământ sunt cu 10% mai mici după două decenii, ajungând la 20%.

 

Definiţie şi caracteristici

Planta este o formă de viaţă eucariotă[2], care are următoarele caracteristici:

1.nutriţia se face prin fotosinteză la aproape toate plantele. Fac excepţie unele plante parazite şi orhideele subpământene. În cadrul fotosintezei, energia chimică este obţinută din apă, minerale, dioxid de carbon, cu ajutorul pigmenţilor şi energiei solare.

2.celulele au celuloză în pereţii lor şi astfel plantele sunt întrucâtva rigide

3.nu deţine organe locomotorii, ceea ce face ca planta să fie aproape statică

4.absenţa sistemului nervos[3]

5.(la speciile superioare) este formată din rădăcină, tulpină şi frunze.

Clasificări

1.Cele mai multe plante îşi au rădăcinile în pământ, extrăgând de acolo apa şi sărurile minerale necesare. Alte plante sunt acvatice, fiind submerse sau cu frunzele şi florile plutitoare. Ele au rădăcinile înfipte în mâl sau au rădăcini plutitoare. Alte plante sunt epifite, adică trăiesc pe alte plante doar ca sprijin, fără a fi parazite, cum ar fi cele care trăiesc pe trunchiurile sau crengile arborilor.[4]

2.(după modul de hrănire) Plantele pot fi autotrofe (gr. autos „el însuși”) (obţin hrana prin fotosinteză, este cazul plantelor verzi) sau heterotrofe. Plantele heterotrofe[5]pot fi saprofite (gr. sapros „putred”, care se hrănesc din substanţe organice în descompunere) sau parazite.

Plante carnivore

În lume există peste 600 specii descrise de plante carnivore.[6] Ele consumă în general artropode (în special insecte), iar cele mai mari (cea mai mare plantă carnivoră este din specia Nepenthes) pot consuma şi broaşte şi alte animale de dimensiuni similare.[7]În România există 10 specii de plante carnivore (roua cerului Drosera rotundifolia, Aldrovanda vesiculosa, otrăţelul de baltă Utricularia vulgaris, foaia grasă Pinguicula vulgaris, etc).[8]

3.(după durata ciclului de dezvoltare) Plantele pot fi anuale, bienale sau perene.[9]Multe buruieni, flori sălbatice, flori de grădină şi legume sunt anuale (trăiesc un singur an).[10]Morcovul şi sfecla de zahăr sunt bienale (trăiesc doi ani).[11]Alte plante bienale: ceapă, praz, păstârnac, pătrunjel. Plantele perene trăiesc mai mulţi ani. Arborii şi arbuştii sunt plante perene, la fel unele flori erbacee. Usturoiul este o plantă perenă.

Întrebuinţări

Aproape o zecime din plantele vasculare[12]recenzate din lume (care sunt peste 391 000 de specii) sunt folosite de oameni pentru hrană, leac sau pentru decor. 17 810 plante sunt de uz medical identificat.[13]

Plante textile

Plantele textile sunt plantele folosite de industria textilă. Bumbacul, inul, cânepa sunt plante textile.[14]

Plante oleaginoase

Plantele oleaginoase sunt plantele din care se poate extrage ulei. Măslinul, ricinul, rapiţa, floarea soarelui, inul sunt plante oleaginoase.[15]

Cauciuc natural

Cauciucul natural este produs de arborele de cauciuc (Hevea brasiliensis). Din cauciuc natural se pot fabrica cauciucuri pentru vehicule, mănuşi chirurgicale, etc.[16]

Materiale izolatoare

Lâna, cânepa, bumbacul – denim reciclat şi pluta sunt materiale izolatoare pentru case, blocuri şi alte construcţii.[17]

Specii noi

În fiecare an sunt descoperite circa 2000 de specii noi de plante, în special în Brazilia, Australia şi China.[18]

Plantele şi albina

European Honey Bee, Albina de miere europeană.
Apis mellifera (European Honey Bee), Albina de miere europeană pe margaretă (Leucanthemum vulgare). Autor: Vladimir Maftei. Data: 11.06.2014. Locaţia: Bucureşti. Licenţa: Toate drepturile rezervate.

Din cele 100 specii de plante care asigură 90% din hrana lumii, 70 sunt polenizate de albine.[19]

Populaţiile de albine s-au micşorat cu circa 20% în Europa, cu 30% în SUA şi cu până la 85% în Orientul Mijlociu din pricina poluării şi a bolilor.[20]

Dimensiuni

Înălţime

Cea mai mică plantă descoperită cu flori şi fructe din lume este Wolffia Globosa, care are în jur de 0,1-0,2 mm.[21]Cel mai înalt copac descoperit şi măsurat până acum care încă creşte este din specia Sequoia sempervirens, are 115 m înălţime şi a fost descoperit în 2006, în California, Statele Unite. Copacii din această specie trăiesc de regulă 5-700 ani, dar unii ajung şi la peste 2000 de ani.[22][23]

Diametru

Cel mai mare diametru omologat de copac a fost de 57,9 m şi a aparţinut copacului Tree of the Hundred Horses (Castagno di Cento Cavalli) din specia Castanea sativa, aflat pe Muntele Etna, în Sicilia, Italia. Acum trunchiul său are trei părţi, larg separate.[24]

Vârstă

Cea mai mare vârstă omologată la un copac este de 5200 ani şi aparţine unui copac din specia Pinus longaeva, care se afla în Nevada, Statele Unite. A fost tăiat în 1963.[25]

Creştere

Cea mai rapidă creştere a unei plante aparţine unei specii de bambus care ajunge la 91 cm pe zi.[26]

Paulownia Tomentosa. Autor: Vladimir Maftei. Data:. Locaţia: Bucureşti, sectorul 4. Licenţa: Toate drepturile rezervate.

Cea mai rapidă creştere a unui copac aparţine celui din specia Paulownia tomentosa, care creşte 6 metri în primul său an şi 30 cm în trei săptămâni. Este nativ din China şi produce în timpul fotosintezei de 3-4 ori mai mult oxigen decât oricare alt tip de copac.[27]

În pericol

O estimare din 2016 indică faptul că 21% din plantele planetei erau în pericol.[28]

Factori nocivi

Factorii nocivi la adresa plantelor sunt : defrişările excesive pentru agricultură (31%), dezvoltarea rezidențială, bolile, pesticidele și incendiile.[29]

Plante medicinale

Specii amenințate

Circa 13% din plantele medicinale sunt amenințate cu extincția. Au fost inventariate 5411 specii de plante medicinale în 2020.

Importanță

Circa 4 miliarde de oameni se bazează pe medicamente pe bază de plante pentru îngrijirea primară a sănătății lor. Plantele au inspirat mii de medicamente de sinteză în ultimele câteva decenii, sunt folosite în tratamentele contra bolilor mortale precum cancerul și bolile de inimă și sunt folosite în mod curent pentru a trata nenumărate boli.

Plante comestibile

Au fost inventariate 7039 specii de plante comestibile în 2020. Doar 15 plante asigură 90% din consumul alimentar de energie al umanității. 4 miliarde de oameni se bazează în întregime pe 3 culturi: grâu, orez și porumb. Doar 417 plante (5,9%) sunt considerate culturi alimentare majore. [30]

 

Articole înrudite

Păduri

Poluare

Pădurile din România

Industrie

Agricultură

 

plantă plantă plantă plantă plantă plantă plantă plantă plantă plantă plantă plantă plantă plantă plantă plantă plantă plantă plantă plantă plantă plantă plantă plantă plantă plantă plantă plantă plantă plantă plantă plantă plantă plantă plantă plantă plantă plantă

Please follow and like us:

Note subsol:

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.