Plictiseală

Plictiseală

Citare

Dacă vreţi să citaţi acest articol copiaţi textul de mai jos, adăugând la sfârşit data citării:

Enciclopedie.info, Plictiseală, http://www.enciclopedie.info/plictiseala/, (data citării)

Rezumat

Plictiseala este o stare sufletească apăsătoare, supărătoare, determinată de lipsa de ocupație, de o ocupație neatrăgătoare sau monotonă, sau de singurătate. Plictiseala poate apărea la locul de muncă sau în timpul liber, în căsnicie şi familie, în relațiile cu prietenii. Experimentele științifice au scos în evidență că persoanele care se plictisesc mult și foarte mult au o mai mare rată a mortalității (cu 37%), au o sănătate mai precară, un rang profesional mai scăzut și o activitate fizică mai redusă decât persoanele care nu se plictisesc. Plictiseala scade cu vârsta între 35-55 ani. Femeile se plictisesc mai mult decât bărbații, îndeosebi cele ce raportează nivele ridicate de plictiseală. Plictiseala este una din cauzele pentru care unele persoane cad în patima fumatului sau în patima drogurilor. Plictiseala este una dintre posibilele cauze ale consumului excesiv de alimente care duce la obezitate, și apoi poate contribui la menținerea acesteia. Plictiseala poate duce și la alte păcate. Plictiseala se asociază cu depresia, singurătatea şi neajutorarea. Împotriva plictiselii se luptă prin munca suplimentară, sport, alte hobbiuri dinamice, activități gospodărești, socializarea, vizionarea de filme şi emisiuni interesante,  mersul la biserică, citirea Sfintei Scripturi și a altor cărți creștine, ajutorarea altora. Mai există și un alt sens al plictiselii când ea se referă la unele conținuturi informative (subiecte de discuție, cărți, filme, emisiuni, spectacole, etc). Există unele semne tipice ale celui plictisit de o discuție.

Plictiseala și diverse variabile

Participanții la un studiu realizat pe 25 de ani de specialiștii de la Department of Epidemiology and Public Health la University College London aveau vârste între 35-55 de ani.  Ei au completat un formular despre plictiseala resimțită în ultimele 4 săptămâni. Variantele de răspuns erau deloc, puțin, destul de mult, tot timpul. Chestionarul (faza 2) a fost repetat trei ani mai târziu. Informația despre mortalitate a fost stabilită pe baza NHS Central Registry prin utilizarea numărului lor de identificare unic NHS. Au fost excluși cei cu boală cardiovasculară prevalentă (CVD) din baza de date, rezultând un eșantion de 7524 subiecți, bărbați și femei. S-a găsit faptul că cei care au raportat nivele ridicate de plictiseală sunt în mai mare măsură mai tineri (circa 11%-35-55ani, 7,5%-50-55 ani), cu precădere femei (destul de mult 7.0 bărbați, 7,3 femei; foarte mult 1,5 bărbați, 3-femei), cu precădere de o sănătate mai precară autoestimată (destul de mult 11,8 față de 5,4; foarte mult 3,9 față de 1,3), cu funcții inferioare la locul de muncă (destul de mult 8,2 față de 5,6; foarte mult 4,2 față de 0,9) și cu o mai mică activitate fizică (destul de mult 8,6 față de 6, 1; foarte mult 3,5 față de 1,2).( a se vedea tabelul pentru alte cifre). S-a găsit faptul că cei ce au raportat nivele ridicate de plictiseală sunt mai predispuși cu 37% să moară  decât cei care au raportat că nu se plictisesc deloc. În particular s-a găsit că cei care se plictiseau mai mult erau predispuși să moară de o boală cardiovasculară fatală. (CVD fatal event). S-a găsit și faptul că cei ce au raportat că se plictisesc mult sau foarte mult și în faza 2 au mai mare risc fatal decât cei care au raportat un nivel ridicat de plictiseală doar în faza 1 și decât cei care au raportat că nu se plictisesc deloc. Astfel expresia „plictiseală de moarte” este dovedită ca fiind una care corespunde adevărului. Femeile care au raportat faptul că se plictisesc foarte mult sunt de două ori mai multe decât bărbații care raportează același lucru (foarte mult 1,5 bărbați, 3-femei)[1]

S-au găsit corelații semnificative între plictiseală și depresie, neajutorare, efort perceput, singurătate. S-au găsit raporturi inverse între plictiseală și satisfacția de viață și orientarea autonomă.[2]

Posibilă cauză a numeroase păcate

Droguri

Plictiseala este una din cauzele pentru care unele persoane cad în patima drogurilor.[3][4]

Fumat

Plictiseala este unul din motivele pentru care unele persoane cad în patima fumatului.[5]O parte din fumători români (38,5%) spun că fumează din plictiseală.[6]

Obezitate

Plictiseala este una dintre posibilele cauze ale consumului excesiv de alimente, consum care duce la  obezitate, și o poate menține.[7]

Conţinuturi informative, oameni

Plictiseala are și un alt sens. Termenul de ,,plictisitor” este dat ca atribut unor conținuturi informative (cărți, filme, emisiuni, etc) sau chiar unor oameni în sensul de neinteresant, placid, anost, banal, searbăd și ușor supărător prin această banalitate. Există unele semne care spun că cineva consideră că ceea ce-i spune altcineva e plictisitor: răspunsuri repetate mecanice, întrebări simple, unele dezechilibre între duratele de timp ale vorbitorilor, schimbările abrupte de subiect, poziția întoarsă sau semiîntoarsă a corpului, un grad mare de înclinare de la verticală și neastâmpărul în cazul unei audiențe care stă pe scaune. Dimpotrivă, unele întreruperi, unele cereri de clarificare, poziția față în față, starea de verticalitate în timpul șederii pe scaun sunt semne că interlocultorul este interesat de ce spune celălalt.[8][9]

 

Articole înrudite

Sedentarism

Divertisment

Sport

 

plictiseală plictiseală plictiseală plictiseală plictiseală plictiseală plictiseală plictiseală plictiseală plictiseală plictiseală plictiseală plictiseală plictiseală plictiseală plictiseală plictiseală plictiseală

Please follow and like us:

Note subsol:

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.