Poluare

Poluare

Citare

Dacă vreţi să citaţi acest articol copiaţi textul de mai jos, adăugând la sfârşit data citării:

Enciclopedie.info, Poluare, http://www.enciclopedie.info/poluare/, (data citării)

Rezumat

Aer în Beijing
Aer în Beijing. Autor: Egorgrebnev. Data: 4 decembrie 2011. Licenţa: Attribution 2-0 Generic (CC BY 2-0)

Poluarea este acţiunea de murdărire şi alterare a aerului, apei, solului şi mediului înconjurător ca urmare a unor factori nocivi externi. Poluarea aerului a ucis o persoană din opt în 2012, cele mai multe decese având loc în Asia de Est și Asia de Sud. Doar 12% din populaţia omenirii respiră un aer conform cu normele OMS.[1]China şi SUA sunt statele cele mai poluante la nivel mondial, ele emiţând cele mai mari cantităţi de gaze cu efect de seră. China emite 30% din aceste gaze, iar SUA 16%.[2]

Ţările cu cel mai poluat aer din lume erau în 2015 următoarele : Mongolia, Botswana, Pakistan, Senegal, Arabia Saudită, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Iran, Nigeria şi Kuweit. 13 oraşe din India se află printre cele mai poluate 20 oraşe din lume, India deţinând primele 4 poziţii (Delhi, Patna, Gwalior, Raipur).[3]Cele mai frecvente boli cauzate de poluarea aerului sunt bolile pulmonare, cardiovasculare şi cancerul. Principalele cauze ale poluării aerului sunt mijloacele de transport, industria, folosirea biomasei sau a cărbunelui pentru prepararea hranei şi încălzirea locuinţelor şi centralele electrice pe cărbune[4]

Poluarea apelor se realizează prin deversările chimice în apele oceanelor, mărilor, lacurilor, râurilor. Produsele chimice au determinat efecte adverse cronice asupra organismelor acvatice în 42% din râurile europene monitorizate şi au fost probabil fatale asupra acestora în 14% din cazuri, în 2014.

Lupta împotriva poluării mediului înconjurător se realizează prin manifestări civice (plantări de arbori), prin încurajarea alternativelor (mersul pe jos, folosirea bicicletei, a mijloacelor electrice de transport în comun- tramvai şi troleibuz, autobuze electrice), utilizarea vehiculelor nepoluante (automobile electrice, alte vehicule electrice), prin informarea asupra pericolelor poluării, prin studierea obligatorie în şcoli, prin difuzarea de mesaje de interes public la televizor, etc.

Omul se poate manifesta activ sau pasiv în acceptarea poluării, dar a evita poluarea este o întreprindere activă care presupune informare, discernământ, acţiune și perseverență. Jadav Payeng este un indian care a împădurit de unul singur 550 hectare în 34 de ani şi continuă să o facă.

Poluarea aerului

Trend crescător

Numărul de decese pricinuite de poluarea aerului a înregistrat în 2011 o creştere de aproape 16% faţă de 2004.[5]

Ameninţare globală

Poluarea aerului este a patra ameninţare globală pentru sănătatea umană, după tensiunea arterială crescută, dieta nesănătoasă şi fumat.[6]

2015

Expunerea la PM2-5 (particule cu un diametru mai mic de 2,5 microni) a cauzat 4,2 milioane decese în 2015, cca 6-7% din totalul deceselor. 59% din decese s-au petrecut în Asia de Est şi Asia de Sud. Numărul de decese pricinuite de expunerea la PM2-5 a crescut de la 3,5 milioane în 1990 la 4,2 milioane în 2015. Expunerea la ozon a cauzat alte 254 000 decese din pricina bolii obstructive pulmonare cronice, în 2015.[7]

2013

Turnul termocentralei
Turnul unei termocentrale din Bucureşti (sectorul 4, lângă Carrefour Grand Arena). Autor: Vladimir Adrian Maftei. Data: 3.12.2012. Licenţa: Toate Drepturile Rezervate

Aproximativ 2,1 milioane de persoane au murit anual din pricina poluării cu particule fine, arăta un studiu publicat în iulie 2013. Aceste particule duc la diferite afecțiuni respiratorii și la cancer. Multe dintre decese au loc în Asia de Est și Asia de Sud, unde populația este numeroasă, iar poluarea aerului gravă.[8]

În Europa poluarea a scurtat 430 000 de vieţi.[9]

2012

Poluarea aerului a ucis şapte milioane de oameni în 2012. Cele şapte milioane de decese au reprezentat 12,5% din totalul deceselor din toată lumea, adică cca o persoană din opt. 3,7 milioane de persoane au murit din pricina poluării exterioare şi 4,3 milioane din cauza poluării aerului din gospodării, cauzată de fumul şi emisiile asociate cu aparatele de gătit care folosesc drept combustibil lemne sau cărbuni, sau din cauza mijloacelor de încălzire.[10]

2010

3,2 milioane de persoane din întreaga lume au murit din pricina poluării aerului în 2010, din care 223 000 de persoane au decedat ca urmare a unui cancer pulmonar cauzat de poluarea aerului. [11][12]

Boli

Cele mai frecvente boli cauzate de poluarea aerului sunt bolile pulmonare, cardiovasculare (inclusiv cardiopatiile şi accidentele vasculare cerebrale) şi cancerul pulmonar.[13]

Cancer

Poluarea aerului determină cancerul pulmonar. Poluarea aerului se numără printre cele 100 de substanţe care cauzează cancer, precum azbestul, plutoniul, praful de siliciu, radiaţia ultravioletă şi fumul de tutun.

În plus există o asociere pozitivă între poluarea aerului şi un risc crescut de cancer la vezica urinară.[14][15]

Deficienţe la bebeluşi

Bebeluşii mamelor care trăiesc în zonele cu aer poluat şi trafic intens sunt mai predispuşi a avea o greutate mai mică la naştere şi o circumferinţă a capului mai mică. Pentru fiecare creştere cu 5 micrograme pe metru cub de expunere la particulele fine din aer în timpul sarcinii, riscul de a avea un copil subponderal creşte cu 22%.[16]

Alte boli

Particulele în suspensie pot cauza şi astm şi alergii.[17]

Efectele cele mai severe apar la persoanele deja bolnave, la copii şi la vârstnici.[18]

Zone afectate

Zonele cele mai afectate de mortalitatea cauzată de poluarea atmosferică sunt Asia şi zona Pacificului, cu 5,1 milioane de morţi.[19]

Multe dintre decese au loc în Asia de Est și Asia de Sud, unde populația este numeroasă, iar poluarea aerului gravă.[20]

Peste 90% din europenii care locuiesc la oraş respiră un aer care duce la probleme respiratorii, de inimă şi scurtează vieţile.[21]

Cauze

Principalele cauze ale poluării aerului sunt mijloacele de transport, industria, folosirea biomasei sau a cărbunelui pentru prepararea hranei şi încălzirea locuinţelor şi centralele electrice pe cărbune.[22]

3,7 milioane de persoane au murit din pricina poluării exterioare şi 4,3 milioane din cauza poluării aerului din gospodării, cauzată de fumul şi emisiile asociate cu aparatele de gătit care folosesc drept combustibil lemne sau cărbuni, sau din cauza mijloacelor de încălzire.[23]

Cele mai poluante ţări

China şi SUA sunt statele cele mai poluante la nivel mondial, ele emiţând cele mai mari cantităţi de gaze cu efect de seră. China emite 30% din aceste gaze, iar SUA 16%.[24]

Ţările şi oraşele cu cel mai poluat aer

Ţările cu cel mai poluat aer din lume sunt : Mongolia (279 ug/m3), Botswana(216 ug/m3), Pakistan(198 ug/m3), Senegal (145 ug/m3), Arabia Saudită (143 ug/m3), Egipt (138 ug/m3), Emiratele Arabe Unite (132 ug/m3), Iran (124 ug/m3), Nigeria (124 ug/m3), Kuweit (123 ug/m3). S-au măsurat nivelurile de particule de 10 micrometri sau mai puţin din 91 de ţări. Nivelurile de peste 20 micrograme pe metru cub cauzează probleme serioase de sănătate.[25]

13 oraşe din India se află printre cele mai poluate 20 oraşe din lume, India deţinând primele 4 poziţii (Delhi, Patna, Gwalior, Raipur).[26]

China

China este cel mai mare poluator al aerului din lume.[27]

La Beijing densitatea particulelor de 2,5 microni (PM 2,5) a atins pragul de 671 de micrograme pe metru cub, potrivit ambasadei americane. Nivelul este de 27 de ori mai mare decât valoarea maximă indicată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru o expunere de 24 de ore. Când temperaturile sunt foarte scăzute, centralele termice funcţionează la maximum atât în interiorul cât şi în exteriorul Beijingului. China consumă jumătate din cărbunele din toată lumea şi obţine 70% din energie cu ajutorul lui.[28]

În 2014 peste 90% din oraşele chinezeşti au depăşit limita de poluare de 35 micrograme pe metru cub, stabilită de guvernul chinez. Concentrația medie anuală de PM 2,5 (pulberi cu un diametru de sub 2,5 microni) în cele 190 oraşe din China a fost de 60,8 micrograme/metru cub. Doar 18 oraşe chinezeşti respectă limita de poluare naţională chineză. Şapte din cele 10 cele mai poluate oraşe din China se află în provincia Hebei.[29]

Poluarea aerului a ucis 4000 de chinezi zilnic în 2015. Arderea cărbunelui este principala cauză. Aerul poluat contribuie la moartea a 17% dintre chinezi. Calitatea medie a aerului a fost nesănătoasă pentru 38% din chinezi.[30]

La Beijing, în 2017, poluarea era la jumătate în raport cu anul 2013. Au fost închise majoritatea termocentralelor pe cărbune şi a fost redus numărul maşinilor foarte poluante.[31]

Europa

Topul celor mai poluate oraşe din Europa avea pe prima poziţie în 2017 oraşul Tetovo din Macedonia (81 microgame pe metru cub) şi pe locul al 4-lea oraşul Tuzla din Bosnia şi Herţegovina (65 microgame pe metru cub). Celelalte opt poziţii erau deţinute de oraşe turceşti : Batman (67 microgame pe metru cub), Hakkari (67), Gaziantep (66), Siirt (61), Afyon (60), Karaman (57), Iğdır (54), Isparta (52 microgame pe metru cub).

Limita maximă admisă de OMS este de 10 micrograme de particule ultrafine (sub 2,5 microni) pe metru cub

Topul celor mai poluate capitale europene era condus în 2017 de Istanbul (33), Varşovia(26), Budapesta (25) şi Bucureşti (23), care erau urmate de Praga(19), Bruxelles(18), Paris(18), Viena(18), Roma(17) şi Amsterdam(16).[32]

Aer poluat la Londra
Aer poluat la Londra. Autor : David Holt. Data: 10 aprilie 2015. Licenţa: Attribution 2.0 Generic (CC By 2-0)

Cele 30 de fabrici din Europa care poluează cel mai mult mediul înconjurător se află în Germania (8), Polonia (6), România (4), Marea Britanie (2) şi Bulgaria (2). Cele 4 fabrici din România sunt: Sucursala Electrocentrale Turceni, Sucursala Electrocentrale Rovinari, Regia Autonomă Pentru Activităţi Nucleare – Sucursala Romag Termo şi SC Electrocentrala Deva SA. Germania, Polonia şi Marea Britanie sunt printre ţările cele mai afectate de poluarea industrială, ele fiind urmate de Bulgaria, România şi Estonia, unde sunt cele mai mari costuri raportat la PIB.[33]

În 2017 cele mai multe decese provocate de poluarea interioară şi a aerului în Europa se înregistrau în Bosnia şi Herţegovina (230 decese/100 000 locuitori), Bulgaria (217), Albania (166), Ucraina (140), Muntenegru (137), FYROM (137), Serbia (137), România (129), Ungaria (122) şi Letonia (101).[34]

Oraşe cu aer curat

Oraşul cu aerul cel mai curat din lume este Whitehorse (Canada) cu 3 micrograme/m cub şi oraşul cu cel mai curat aer din Europa este Talinn, capitala Estoniei, cu 11 micrograme/m cub.[35]

Poluarea în oraşe

Oraşele care aveau în 2017 cea mai mare concentraţie de particule ultrafine (sub 2,5 microni) în aer erau oraşe din India, China, Iran şi Arabia Saudită :

1.Zabol (Iran) 217 microgame pe metru cub

2.Gwalior (India) 176

3.Allahabad (India) 170

4.Riyadh (Arabia Saudită) 156

5.Al Jubail 152

6.Patna (India) 149

7.Raipur (India) 144

8.Bamenda (Camerun) 132

9.Xintai (China) 128

10.Baoding(China) 126

11.Delhi (India) 122

12.Ludhiana (India) 122

13.Dammam (Arabia Saudită) 121

14.Shijazhuang China) 121

15.Kanpur (India) 115

16.Khanna (India) 114

17.Firosabad (India) 113 microgame pe metru cub

Limita maximă admisă de OMS este de 10 micrograme de particule ultrafine (sub 2,5 microni) pe metru cub.[36]

Măsuri împotriva poluării aerului în marile oraşe

Germania

În Berlin şi în alte mari oraşe a fost instituită o zonă ecologică în centrul lărgit al oraşului. Doar vehiculele cu vinietă verde au acces în această zonă.

Belgia

În Bruxelles, din 2009 se aplică o lege regională care prevede măsuri diferenţiate în funcţie de nivelul de poluare măsurat : nivelul 1) (70 de micrograme de particule pe metru cub) reducerea vitezei maxime admise ; nivelul 2 (100 de micrograme pe metru cub) circulaţia alternativă şi gratuitatea transportului în comun ; nivelul 3 (200 de micrograme) interzicerea totală a circulaţiei autovehiculelor.

Marea Britanie

La Londra se aplică din 2003 o taxă urbană pentru circulaţia în centrul Londrei în zilele lucrătoare. Rezidenţii şi cei cei cu autovehicule cu emisii scăzute sunt scutiţi de plata acesteia.

Grecia

Circulaţia alternativă se aplică la Atena din 1982. Regula este valabilă cu excepţia perioadei iulie-septembrie, când numeroşi locuitori ai Atenei pleacă în vacanţă. Regula se aplică tuturor autovehiculelor şi camioanelor de peste 2,2 tone.

Italia

Din anii 90, în marile oraşe italiene se aplică circulaţia alternativă când se depăşesc anumite praguri de poluare. Consiliile municipale pot decide interdicţia totală a autovehiculelor foarte poluante, cum s-a petrecut în decembrie 2015 în Roma şi Milano. În 40 de centre istorice au fost instituite ,,zone cu trafic limitat”, în care circulă doar autovehiculele cu emisii reduse pe baza unui permis special.

Portugalia

La Lisabona doar vehiculele fabricate înainte de 2000 pot intra în centrul istoric în timpul săptămânii şi doar vehiculele fabricate după 1996 pot circula într-o zonă extinsă din jurul centrului istoric. Aceste restricţii nu se aplică rezidenţilor.

Norvegia

În Oslo există o taxă de oraş. Norvegia este campioana maşinilor electrice mulţumită unor măsuri de stimulare a circulaţiei cu astfel de maşini : 0 taxe, scutirea de la plata taxei de oraş, parcare gratuită, permisiunea de a folosi culoarele de circulaţie ale transportului în comun. 20% din maşinile noi înmatriculate în 2015 în Norvegia sunt electrice.

China

La Beijing, în decembrie 2015 a fost instituit cod roşu de poluare, ceea ce înseamnă introducerea circulaţiei alternative şi retragerea de pe şosele a 30% din autovehicule de către autorităţi.

India

La New Delhi, la începutul lunii noiembrie, au fost închise şcolile, iar lucrările de pe şantiere au fost oprite din pricina nivelului de poluare înregistrat. În oraşele indiene, în 2012 şi 2013, exista o poluare de zece ori mai mare în medie decât la Londra. În iulie a fost interzisă înmatricularea autovehiculelor diesel mai vechi de 10 ani. Circulaţia alternativă a fost introdusă la începutul lui 2016. [37]

Poluarea apelor

Malul râului Yamuna, poluare
Malul Râului Yamuna. Autor :Ajay Tallam. Data: 14 noiembrie 2007. Licenţa: Attribution Share Like 2.0 Generic

Poluarea apelor se realizează prin deversările chimice în apele oceanelor, mărilor, lacurilor şi râurilor.

Poluarea mărilor şi oceanelor

Zone sălbatice şi zone protejate

Doar circa 13% din suprafaţa totală a mărilor şi oceanelor poate fi considerată sălbatică, arată un studiu publicat în 2018. O zonă marină este considerată sălbatică dacă factorii nocivi au un impact de sub 10%. Zona marină protejată acoperă doar 4,9% din suprafaţa totală sălbatică.[38]

Cauze şi efectele poluării râurilor

Produsele chimice au determinat efecte adverse cronice asupra organismelor acvatice în 42% din râurile europene monitorizate şi au fost probabil fatale asupra acestora în 14% din cazuri.

Pesticidele, hidrocarburile aromatice policiclice (HAP), soluțiile ignifuge bazate pe brom, vopselele fără miros, lacurile pentru protejarea lemnului sunt substanţele poluante cele mai agresive pentru ecosistemele acvatice, dintre cele 223 de substanțe analizate.

Răspândire în Europa

Bazinele hidrografice mai industrializate din nordul Europei sunt mai poluate decât cele din  sudul continentului.[39]

Pondere

Populațiile de animale marine (mamifere, păsări, reptile și pești) s-au înjumătăţit din pricina poluării, pescuitului excesiv şi a schimbărilor climatice în perioada 1970-2012. Studiul ştiinţific a investigat 5829 populaţii aparținând unui număr de 1234 de specii. Cea mai abruptă scădere a fost înregistrată între anii 70 şi mijlocul anilor 80. Efectivele de animale marine sunt în creştere la latitudini ridicate, dar în descreştere la tropice şi în zonele subtropicale. Speciile esențiale pentru pescuitul comercial și cel de subzistență sunt cele care au înregistrat scăderile cele mai semnificative. De exemplu efectivele de ton şi scrumbie au scăzut cu 74% în perioada 1970-2012.[40]

Plastic

Pui de raţă lângă gunoaie în Herăstrău, poluare
Pui de raţă lângă gunoaie în Herăstrău. Autor: Vladimir Adrian Maftei. Data: 28.05.2013. Licenţa: Toate Drepturile Rezervate

Păsările sunt extrem de vulnerabile la poluarea cu plastic a mărilor, oceanelor şi lacurilor.[41]

Materialele plastice sunt cele mai răspândite deşeuri aruncate în oceane, în Europa. 8 milioane de tone de deşeuri sunt aruncate în oceane zilnic. Poluarea mărilor este cauzată în proporţie de 80% de către activitatea umană.[42]

Un pui de balenă-pilot a murit după ce a înghiţit 80 de pungi de plastic, care cântăreau împreună 8 kg. Biologii marini au încercat să salveze balena, dar pungile de plastic au împiedicat hrănirea balenei şi aceasta a murit.[43]

Ruinarea deltelor

Creşterea nivelului mărilor şi activităţile economice determină ruinarea deltelor din întreaga lume.[44]

Cele mai curate ape din Europa

Cele mai curate ape din Europa erau în 2011 în: Cipru (100%), Croaţia(97%), Malta (95%), Grecia (94%), Irlanda (90%), Bulgaria (85%), Portugalia (83.9%), Finlanda (83.8%), Marea Britanie (81,7%), Letonia (80,9%).[45]

 

Ţări prietenoase şi duşmănoase cu mediul

Top al ţărilor cu impact negativ asupra mediului

S-au luat în calcul indicatorii: pierderea pădurilor, capturile marine, folosirea fertilizatorilor, poluarea apei, emisiile de carbon şi speciile ameninţate. Analiza a fost făcută de University of Adelaide’s Environment Institute in Australia, în colaborare cu Universitatea Naţională din Singapore şi Universitatea Princeton

Topul este următorul:

10.Peru

Peru se află pe poziţia a doua cu privire la capturile marine şi pe locul 7 cu privire la speciile aflate în pericol (10 specii la un pas de extincţie, 28 în pericol de dispariţie, 99 în situaţie vulnerabilă, comerţul cu animale din specii protejate este răspândit)

9.Australia

Australia se află pe locul 9 cu privire la folosirea fertilizatorilor şi locul 10 cu privire la pierderea pădurilor

8.Rusia

Mai puţin de jumătate din persoanele care locuiesc în Rusia au acces la apă potabilă la indicatorii de calitate ceruţi. Contaminarea nucleară reprezintă o mare problemă, ceea ce face ca Rusia să ocupe locul 4 în ceea ce priveşte poluarea apelor. Rusia ocupă locul 5 în ceea ce priveşte emisiile de CO 2. La capturi marine Rusia se află pe locul

7.India

Autorităţile indiene încurajează folosirea ureei în industria fertilizatorilor, ceea ce degradează solul şi aşază India pe locul 2 în ceea ce priveşte impactul fertilizatorilor asupra mediului. India ocupă locul 3 în ceea ce priveşte poluarea apelor şi locul 8 la capitolele specii ameninţate cu dispariţia, capturi marine şi emisii de CO2.

6.Mexic

Mexic are cel mai mare număr de specii de plante şi animale de pe Terra (450 specii de mamifere, 1000 specii de păsări, 693 specii de reptile, 285 amfibieni şi 2000 specii de peşti). Multe specii (64 mamifere, 36 de păsări, 18 reptile, 3 amfibieni şi 85 de specii de peşti) erau ameninţate cu dispariţia la mijlocul anilor 90. Mexicul a aderat la Convenţia în ceea ce priveşte comerţul internaţional cu specii aflate în pericol (CITES) în 1991, la 16 ani de la înfiinţarea ei, fiind ultima ţară a Americii Latine care a aderat la ea. Astfel Mexicul ocupă primul loc la capitolul specii ameninţate cu dispariţia. De asemenea, Mexicul ocupă locul 9 în ceea ce priveşte pierderea pădurilor.

5.Japonia

Japonia ocupă locul 4 cu privire la capturile marine din pricina obiceiului de a mânca sushi, care este făcut din carne de ton. Numărul de toni capabili să depună icre a scăzut în 2004 la 19% faţă de numărul din 1975. Japonia deţine 25% din tonul disponibil la nivel mondial. Japonia ocupă locul 5 la poluarea apei şi locul 6 cu privire la emisiile de dioxid de carbon.

4.Indonezia

40% din suprafaţa pădurilor dese ale Indoneziei din anii 50 a dispărut în următorii 50 de ani, motiv pentru care Indonezia ocupă locul 2 la pierderea pădurilor şi locul 3 la specii ameninţate cu dispariţia. India se află pe locul 3 în ceea ce priveşte emisiile de dioxid de carbon, locul 6 la capturi marine, locul 7 la poluarea apelor şi locul 6 cu privire la întrebuinţarea fertilizatorilor.

3.China

Apele de coastă ale Chinei sunt poluate cu combustibili, cu pesticide sau ape menajere, motiv pentru care China deţine locul I la acest capitol. 20 de milioane de oameni nu au acces la apă potabilă. Peste 70% dintre apele lacurilor şi râurilor sunt poluate. Organizaţia Mondială a Sănătăţii arată că 100.000 de oameni mor în fiecare an în China din cauza bolilor cauzate de apele poluate.

2.SUA

SUA ocupă  primul loc la folosirea fertilizatorilor şi la emisiile de dioxid de carbon. Se află pe locul 2 în ceea ce priveşte poluarea apelor şi pe locul 3 la capturile marine. SUA se află pe poziţia a 9-a la capitolul specii ameninţate cu dispariţia.

1.Brazilia

Brazilia ocupă locul 1 la pierderea pădurilor (din pricina defrişării pădurilor amazoniene în scopuri comerciale), locul 3 la folosirea fertilizatorilor, locul 4 la specii ameninţate cu dispariţia, locul 4 la emisii de dioxid de carbon şi locul 8 la poluarea apelor.[46]

Cele mai curate ţări din lume

Cele mai curate ţări din lume (aer, apă, etc) în 2010 erau: Islanda (93,5), Elveţia (89,1), Costa Rica (86.4), Suedia (86), Norvegia (81), Mauritius (80,6), Franţa (78,2), Austria (78,1), Cuba (78,1), Columbia (76,8). [47]

 

Articole înrudite

Plantă

Păduri

România

Declinul faunei

 

Poluare Poluare Poluare Poluare Poluare Poluare Poluare Poluare Poluare Poluare Poluare Poluare Poluare Poluare Poluare Poluare

Note subsol:

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.