Pronume
Rezumat
Pronumele este partea flexibilă de vorbire care ține locul unui substantiv. Pronumele pot avea forme personale (pronume personale, reflexive, de întărire, posesive) sau nepersonale (demonstrative, interogative, relative, nehotărâte, negative).
Forme
1.Personale
Ex: eu, tu, ei, însumi, însuși, al meu, al tău, al ei
2.Nepersonale
Ex: acesta, acela, celălalt, altul, cineva
Tipuri
1.Personale
a.Pronume personale
Ex: eu, tu, el/ea, noi, voi, ei/ele
Spune-mi cu cine te împrietenești ca să-ți spun cine ești.
Nu jigneşti pe nimeni iubindu-l.
Lasă să te vorbească de rău, pe lună n-o latră câinii?
Eu domn, tu domn, cine să ducă sacul?
Tu mare, eu mare, cine-o să ne tragă cizmele?
Mila şi adevărul să nu te părăsească; leagă-le împrejurul gâtului tău, scrie-le pe tabla inimii tale;( Biblia, Proverbele lui Solomon 3.1)
Să nu muști mâna care-ți dă de mâncare.
Ce ţie nu-ţi place altuia nu-i face!
Nu te amesteca în tărâțe că te mănâncă porcii.
Nu da cu bâta-n baltă că te stropește.
Nu fugi după căruţa care nu te aşteaptă.
Fereşte-mă, Doamne, de prieteni, că de duşmani am eu grijă!
Nu îi da, Doamne, omului cât poate să ducă.
Nu-mi da, Doamne, cât pot răbda!
Prefăcătoria şi cuvântul mincinos îndepărtează-le de la mine; sărăcie şi bogăţie nu-mi da, ci dă-mi pâinea care-mi este de trebuinţă
Ca nu cumva, săturându-mă, să mă lepăd de Tine şi să zic: „Cine este Domnul?” Ca nu cumva, sărăcind, să mă apuc de furat şi să defaim numele Dumnezeului meu.(Proverbele lui Solomon 30.7-9)
Dacă socoţi plăcinta din câte pături îi, n-o mai mănânci.
Lenea când este mai mică, tot știe și ea de frică.
Lasă-mă să te las.
Eu spun, eu aud.
Nu-ţi vei schimba niciodată viaţa până nu vei schimba ceva ce faci în fiecare zi.(Mike Murdock)
b.Pronume reflexive
eu mă duc, tu te duci, el/ea se (s-) duce, noi ne ducem, voi vă duceți, ei se(s-) duc.
Eu îmi iau, tu îți iei, el/ea își (și-) ia, noi ne luăm, voi vă luați, ei/ele își (și-) iau
Cine se scoală de dimineață departe ajunge.
Fiecare îşi laudă meseria.(proverb latin)
Spune-mi cu cine te împrietenești ca să-ți spun cine ești.
Meseriașul se perfecționează muncind (proverb latin)
Să nu te rușinezi a învăța și de la cel mai mic (proverb românesc).
Du-te, leneşule, la furnică şi vezi munca ei şi prinde minte!
Ea, care nu are nici mai-mare peste ea, nici îndrumător, nici sfătuitor
Îşi pregăteşte de cu vară hrana ei şi îşi strânge la seceriş mâncare (Biblia, Proverbele lui Solomon, 6.6-8)
Bate fierul cât e cald, că de se va răci, în zadar vei munci.
Întinde-te cât ţi-e plapuma.
Nu te lega la cap dacă nu te doare!
Nu te amesteca în tărâțe că te mănâncă porcii.
Prefăcătoria şi cuvântul mincinos îndepărtează-le de la mine; sărăcie şi bogăţie nu-mi da, ci dă-mi pâinea care-mi este de trebuinţă
Ca nu cumva, săturându-mă, să mă lepăd de Tine şi să zic: „Cine este Domnul?” Ca nu cumva, sărăcind, să mă apuc de furat şi să defaim numele Dumnezeului meu.(Proverbele lui Solomon 30.7-9)
Cine se face că nu-i place lauda vrea s-o mai audă încă o dată. (proverb românesc)
Cel ce nu se rușinează nu se mai îndreptează. (proverb românesc)
Se grăbește ca fata mare la măritat. (proverb românesc)
Cine-mparte parte-şi face.
Omul e dator să-și măsoare lungul nasului.
Lupul îşi schimbă părul, dar năravul ba.
c.Pronume de întărire
Masculin, singular: însumi, însuți, însuși
Feminin, singular: însămi, însăți, însăși
Masculin, plural: înșine, înșivă, înșiși
Feminin, plural: însene, însevă, înseși/însele
Ex: Să meargă și să vadă ei înșiși.
d.Pronume posesive
Singular, masculin (băiat): al meu, al tău, al său, al nostru, al vostru, al lor
Singular, feminin (fata): a mea, a ta, a sa, a noastră, a voastră, a lor
Plural, masculin (băieți): ai mei, ai tăi, ai săi, ai noștri, ai voștri, ai lor
Plural, feminin (fete): ale mele, ale tale, ale sale, ale noastre, ale voastre, ale lor
Ex: Acest calculator este al meu.
El se gândește la ale sale.
2.Nepersonale
a.Pronume demonstrative
De apropiere: acesta, aceasta; cestălalt, ceastălaltă
De depărtare: acela, aceea; celălalt, cealaltă
De identitate: același, aceeași
Forme populare: ăsta, asta, ăla, aia, ăstălalt, astălaltă, ălălalt, ai(a)laltă,
În Moldova: (a)ista, istalalt
Ex: Aceasta este părerea mea.
Ex: Celălalt va veni mâine.
Ex: Acesta va fi noul atacant.
b.Pronume interogative
Pronume interogative: care, cine, ce, cât (câtă), câți (câte)
Eu domn, tu domn, cine să ducă sacul?
Tu mare, eu mare, cine-o să ne tragă cizmele?
Cine a atins cândva marginile dorințelor? (proverb indian)
c.Relative
Pronume relative: care, cine, ce, cât (câtă), câți (câte)
Cine se scoală de dimineață departe ajunge.
Cine nu privește înainte rămâne în urmă.
Cine râde la urmă râde mai bine.
Cine-mparte parte-şi face.
Cine s-a fript cu supă suflă şi în iaurt.
Cine sapă groapa altuia cade singur în ea.
Cine seamănă vânt culege furtună.
Cine nu deschide ochii deschide punga.
Cine se aseamănă se adună.
Spune-mi cu cine te împrietenești ca să-ți spun cine ești.
Întinde-te cât ţi-e plapuma.
Nu îi da, Doamne, omului cât poate să ducă.
Nu-mi da, Doamne, cât pot răbda!
Omul, cât îl lași, atât se-ntinde.
Omul cât trăiește învață.
Lenea e cucoană mare, care n-are de mâncare.
Nu știe bărbatul ce știe satul.
d.Nehotărâte
Cuvinte simple: unul, altul, tot, mult, puțin, atât(a), cutare
Cuvinte compuse (majoritatea): vreunul
Cineva, careva, ceva, câtva, altcineva, altcareva, altceva
Oricine, oricare, orice, oricât, orișicine, orișicare, orișice, orișicât
Oarecine, oarecare, oarece; fiecine, fiecare
Variante neliterare: oareșicine, oareșicare, oareșice; fieș(te)cine, fieș(te)care; fitecine, fi(ș)tecare.
Compusele cu pronumele ,,ce” sunt invariabile: ceva, altceva, etc, ca și pronumele ,,ce”.
Ex: Unul pleacă, altul vine.
Ex: Altcineva îi va lua locul.
e.Negative
Pronume negative: nimeni, nimenea, nimic, nimica, nici unul, nici una.
Nu jigneşti pe nimeni iubindu-l.
Nimeni nu s-a născut învățat.
Necunoașterea legii nu scuză pe nimeni.(proverb latin)
Nimeni nu-i profet în țara lui. (Nu este prooroc dispreţuit decât în patria lui şi în casa lui.-Mt13.57)
Nimeni nu s-a împiedicat stând în pat.
Nimeni nu e perfect.
Nimeni nu este de neînlocuit.
Cine e prieten cu toată lumea nu e prieten cu nimeni.
Dacă dragoste nu e, nimic nu e. (Marin Preda)
Nihil sine Deo (Nimic fără Dumnezeu).
Cine aleargă după doi iepuri nu prinde nici unul.
Bibliografie
Ștefania Popescu- Gramatica practică a limbii române, pag 107-207, Editura Didactică și Pedagogică
https://dexonline.ro/definitie/pronume