Reptilă
Rezumat
Reptilele (clasa Reptilia) (cf. lat. reptilis < repere – a se târî[1]) sunt vertebrate amniote, tetrapode, târâtoare, majoritatea ovipare, poichiloterme, cu sânge rece, răspândite preponderent în zonele calde. Reptilele actuale sunt: broaştele ţestoase, şopârlele, crocodilii şi şerpii. În trecut au existat şi reptile uriaşe: dinozauri, pterodactili, etc. Reptilele au un rol crucial în reglarea numărului de insecte şi rozătoare.[2] Unele obiecte de marochinărie sunt confecţionate din piei de reptile. În anumite părţi ale lumii se consumă carnea unor reptile. [3]Unele reptile sunt crescute pentru a fi vândute ca animale de companie. Unele ingrediente extrase de la reptile se folosesc în industria farmaceutică. În lume există circa 8700 specii de reptile.[4]
Amniote
Reptilele, ca şi păsările şi mamiferele, sunt vertebrate amniote, adică embrionul (din ou în cazul reptilelor) este înfăşurat într-un lichid protejat de o membrană. Micile reptile sunt replici în miniatură ale adulţilor. Aşadar reptilele nu trec prin stadiul acvatic, larvar, ca la majoritatea amfibienilor (de exemplu la broască, care trece prin stadiul de mormoloc).[5]
Tetrapode
Dacă au picioare, reptilele sunt tetrapode (au 4 picioare), ca şi amfibienii (broasca, salamandra, tritonul, proteul), păsările şi mamiferele.[6]
Clasificare
Reptilele se clasifică astfel:
1.Ordinul lacertilieni (cf. lat. lacertus – șopârlă[7]): cuprinde şopârlele (diverse specii de şopârle, guşterul, cameleonul, iguana, varanul). Corpul este fusiform şi acoperit cu solzi mărunţi şi are 4 membre pentadactile (cu 5 degete) terminate cu gheare.
2. Ordinul ofidieni (gr. ophis – șarpe[8]): cuprinde şerpii: şerpi neveninoşi, şerpi veninoşi (viperă, cobră), şerpi constrictori (neveninoşi) (piton, boa, anaconda). Fălcile sunt foarte mobile, permiţându-le înghiţirea unor animale mari. Şerpii veninoşi au de obicei 2 dinţi conectaţi la glande cu venin.
3. Ordinul chelonieni (gr. khelone „broască țestoasă[9]): cuprinde broaştele ţestoase. Sunt reptile fără dinţi, cu corpul acoperit de un ţest din plăci cornoase, peste care sunt nişte plăci osoase. Ţestul are pe partea dorsală carapacea, iar ventral plastronul. Există broaşte ţestoase de uscat şi de apă.
4. Ordinul crocodilieni cuprinde crocodilul, aligatorul, gavialul şi caimanul. Sunt reptile carnivore, prezente în apele dulci şi sărate (crocodilul de apă sărată Crocodylus porosus trăieşte şi în ape sărate şi în ape dulci [10]
Înmulţire
Fecundaţia este internă. Majoritatea reptilelor se înmulţesc prin ouă, ca şi păsările şi majoritatea peştilor. Femela depune ouăle pe pământ sau pe nisip. Clocirea are loc cu ajutorul căldurii solare. Există şi reptile ovovivipare (unele vipere), la care oul se dezvoltă în oviduct şi apoi puii sunt eliminaţi în exterior. Există şi unele specii de reptile vivipare, la care embrionul se prinde de peretele oviductului printr-un fel de ,,placentă”.[11]
Temperatura corpului
Reptilele sunt animale poichiloterme (cu temperatură variabilă), ca şi peştii. Mamiferele şi păsările sunt animale homeoterme (cu temperatură constantă). Reptilele au sângele rece.[12] Majoritatea şopârlelor au o temperatură a corpului de 27-35 grade Celsius, unele având nevoie şi de 38 grade Celsius.[13]
Mediu
Marea majoritate a reptilelor sunt terestre. Unele reptile (broaştele ţestoase de apă, crocodilii, şerpii de apă) sunt acvatice.[14]
Răspândire
Reptilele sunt răspândite preponderent în zonele calde ale globului.[15]
Tegument
Tegumentul îngroşat le ajută să nu piardă apă. La cele mai multe specii epiderma formează solzi cornoşi.[16]
Membre
Membrele sunt scurte şi sunt situate lateral la majoritatea reptilelor (şopârle, broaşte ţestoase, crocodili) sau lipsesc (şerpi).[17]
Locomoţie
La şopârle picioarele nu servesc la mers, ci susţin corpul, fiind utilizate la târâre şi la agăţarea de asperităţi. Ghearele facilitează deplasarea şi căţărarea şopârlelor.
Broaştele ţestoase de uscat îşi folosesc picioarele la mers.[18]
La crocodili picioarele posterioare au patru degete, unite de o membrană interdigitală, iar cele anterioare au 5 degete şi nu au membrană interdigitală.(vezi fotografiile de mai sus)
Autotomie
Şopârlele, salamandrele, iguanele, etc îşi lasă coada uneori când se simt ameninţate. Coada le va creşte la loc în majoritatea cazurilor. Acelaşi fenomen îl întâlnim şi la păianjeni, care îşi pot lăsa un picior (sau mai multe), iar peste un timp în majoritatea cazurilor le va creşte un alt picior.[19][20][21]
Respiraţie
Respiraţia este dublă, închisă şi incompletă.[22]Respiraţia este pulmonară.[23]
Năpârlire
Şopârlele şi şerpii năpârlesc.[24]
Hrana
Reptilele sunt în general carnivore, consumând insecte, peşti, broaşte, moluşte, păsări, mamifere, reptile şi oameni. Broaştele ţestoase de uscat sunt vegetariene, ele consumând frunze şi iarbă. Alte reptile erbivore: iguana verde (Iguana iguana), Sauromalus obesus, Uromastyx, iguana marină (Amblyrhynchus cristatus).[25]
Unii şerpi sunt veninoşi. Varanul de Komodo este o şopârlă veninoasă.
Şerpii constrictori îşi ucid prada prin strângere.
În afară de broaştele ţestoase, toate reptilele au dinţi.[26]
Periculozitate pentru om
Şerpii sunt cele mai periculoase reptile pentru om şi pe locul 2 în topul celor mai periculoase animale pentru om, după numărul de decese provocate (50 000 decese pe an), după ţânţari (725 000 decese/an), şi fiind urmaţi de câini (25 000 decese/an). În topul celor mai periculoase reptile, şerpii sunt urmaţi de crocodili, care fac 1000 victime/an.[27]
Auz
Crocodilii şi cele mai multe şopârle aud destul de bine. Şerpii au un auz slab dezvoltat.[28]
Creaţie
Dumnezeu a creat mamiferele şi reptilele (târâtoarele) în ziua a şasea, după ce în ziua a cincea crease peştii şi păsările.[29]
Biblia
Cel rău s-a întrupat într-un şarpe ,, care era cel mai şiret dintre toate fiarele de pe pământ” şi a reuşit să-i facă pe Adam şi Eva să mănânce din pomul cunoaşterii Binelui şi Răului. Iar pentru aceasta Dumnezeu i-a izgonit din Eden.[30]
Iisus i-a îndemnat pe apostolii pe care i-a trimis în lume spre propovăduirea evangheliei să fie ,,înţelepţi ca şerpii şi blânzi ca porumbeii”(Mt10.16).
Recorduri
Dwarf gecko (Sphaerodactylus parthenopion) este cea mai mică reptilă, ea având 16-18 mm.[31]
Cel mai mare crocodil din istorie este considerat a fi un exemplar din specia Sarcosuchus imperator, cu dimensiuni estimate la 11-12 metri pe baza fosilelor şi o greutate estimată de circa 8 tone. Recordul modern omologat de The Guinnness Book of Records este deţinut de un exemplar de crocodil australian de apă sărată (Crocodylus porosus) care a avut 5,48 m în 2008. Un exemplar de 21 picioare (6,40 m) este în curs de verificare.[32]
Cea mai mare şopârlă modernă este varanul de Komodo, cel mai mare exemplar măsurat având 3,13 m (10,3 picioare) şi cântărind 166 kg.[33]
Herpetologie
Ştiinţa care studiază reptilele se numeşte herpetologie, iar specialiştii care se ocupă cu reptilele se numesc herpetologi.[34]
Bibliografie
Manual de Biologie, clasa a X-a, pag 19, 20, 106, 134, Editura Didactică şi Pedagogică, 1994
Britannica, https://www.britannica.com/animal/reptile
Oxford Paperback Encyclopedia, reptile, pag1145
Dexonline, https://dexonline.ro/definitie/reptil%C4%83
Biblia, traducerea lui Valeriu Anania https://www.dervent.ro/biblia.php
Galerie de imagini (3)
Reptilă Reptilă Reptilă Reptilă Reptilă Reptilă Reptilă Reptilă Reptilă Reptilă Reptilă Reptilă Reptilă Reptilă Reptilă Reptilă Reptilă Reptilă Reptilă Reptilă
Note subsol:
- 1. Dicţionar de neologisme 1986, https://dexonline.ro/definitie/reptil%C4%83
- 2. Britannica, https://www.britannica.com/animal/reptile
- 3. Manual de Biologie, clasa a X-a, pag 20
- 4. https://www.britannica.com/animal/reptile
- 5. Oxford Paperback Encyclopedia, reptile, pag1145
- 6. Manual de Biologie, clasa a X-a, pag 18
- 7. Dicţionar de neologisme, 1986, https://dexonline.ro/definitie/lacertilieni
- 8. Dicţionar de neologisme, 1986,https://dexonline.ro/definitie/ofidieni
- 9. Dicţionar Enciclopedic, https://dexonline.ro/definitie/chelonieni
- 10. https://animaldiversity.org/accounts/Crocodylus_porosus/) din zonele calde ale planetei.[note]Manual de Biologie, clasa a IX-a, pag 63, Editura Corint, 2004
- 11. Manual de Biologie, clasa a X-a, pag 134
- 12. Manual de Biologie, clasa a X-a, pag 19-20
- 13. https://www.britannica.com/animal/reptile/Hearing
- 14. Manual de Biologie, clasa a X-a, pag 19-20
- 15. Manual de Biologie, clasa a X-a, pag 19-20
- 16. Manual de Biologie, clasa a X-a, pag 19-20
- 17. Manual de Biologie, clasa a X-a, pag 19-20
- 18. Manual de Biologie, clasa a X-a, pag 66-67
- 19. https://www.britannica.com/science/autotomy
- 20. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2630914/
- 21. https://iguanahut.com/iguana-lost-its-tail
- 22. Manual de Biologie, clasa a X-a, pag 106
- 23. Manual de Biologie, clasa a IX-a, pag 62, Editura Corint, 2004
- 24. Manual de Biologie, clasa a IX-a, pag 62, Editura Corint, 2004
- 25. Britannica, https://www.britannica.com/animal/reptile
- 26. Manual de Biologie, clasa a IX-a, pag 62, Editura Corint, 2004
- 27. https://www.descopera.ro/dnews/12547706-care-este-cea-mai-periculoasa-specie-din-lume-ucide-in-fiecare-an-sute-de-mii-de-oameni-infografic
https://www.businessinsider.com/bill-gates-mind-blowing-infographic-mosquiotes-2014-4
The Global Burden of Snakebite: A Literature Analysis and Modelling Based on Regional Estimates of Envenoming and Deaths
https://journals.plos.org/plosmedicine/article?id=10.1371/journal.pmed.0050218
- 28. https://www.britannica.com/animal/reptile/Hearing
- 29. Fac 1.20-31, http://www.bibliaortodoxa.ro/vechiul-testament/25/Facerea
- 30. Facerea, capitolul 3, http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=25&cap=3
- 31. https://www.sciencedaily.com/releases/2001/12/011203060321.htm
- 32. http://www.guinnessworldrecords.com/news/2011/9/is-this-monster-crocodile-the-biggest-of-all-time
- 33. https://nationalzoo.si.edu/animals/komodo-dragon
- 34. https://dexonline.ro/definitie/herpetologie