Reptile din România

Reptile din România

Generalităţi

În România au fost identificate 31 de specii de reptile.[1]

Şerpi, decese

Număr de specii

În România există 14 specii de şerpi, printre care un boa de nisip (Eryx jaculus), care este constrictor[2] şi 7 specii de vipere, care sunt veninoase.[3]

Decese

Viperele au ucis două persoane în România în ultimii ani, una fiind fiul lui Răzvan Teodorescu.[4]

Broaşte ţestoase

Broaşte ţestoase de uscat

Testudo hermanni în SV țării și Testudo graeca ibera în Dobrogea au efective numeroase.[5]

Ţestoasa bănăţeană

Ţestoasa bănăţeană (Testudo hermanni) are în general o dimensiune a carapacei de până în 25 cm, nu este pretenţioasă cu privire la habitat, adaptându-se şi regiunilor aride. Are gheare puternice, pe care le foloseşte la săpat. Poate fi găsită în sud-estul Banatului, estul Olteniei, sud-vestul Dobrogei. (pag 15)

Ţestoasa dobrogeană

Ţestoasa dobrogeană (Testudo graeca) are o dimensiune de până în 27 cm, masculul fiind mai mare decât femela. Are coada scurtă, rotunjită la capăt. Se găseşte pe platoul continental dobrogean și pe grindurile din sudul complexului Razim-Sinoie.(pag 15)[6]În 2016 existau 4000 de broaşte ţestoase dobrogene (Testudo graeca ibera), de două ori mai multe ca în 2004.[7]

Broaşte ţestoase de apă

Ţestoasa de apă

Emys orbicularis
Ţestoasa de apă europeană (Emys orbicularis). Autor: Vladimir Maftei. Data: 1.08.2012. Locaţia: Lacul Tineretului, Parcul Tineretului, Bucureşti. Licenţa: Toate drepturile rezervate

Ţestoasa de apă  (Emys orbicularis) are o carapace mai puţin bombată comparativ cu cea a ţestoaselor de uscat. Lungimea carapacei este de peste 16 cm la masculi şi de peste 17 cm la femele. Se găseşte în toate regiunile ţării până la o altitudine de 700 m. Este sensibilă la calitatea apei, ea evitând zonele poluate.

Ţestoasa de Florida

Ţestoasa cu tâmple roşii (Trachemys scripta elegans)
Ţestoasa cu tâmple roşii (Trachemys scripta elegans). Autor: Vladimir Maftei. Data: 4.05.2015. Locaţia: România. Licenţa: Toate drepturile rezervate

Ţestoasa de Florida (Trachemis scripta) are o carapace închisă la culoare, ovală, aplatizată, care măsoară între 20-40 cm la adulţi. Are o dungă de culoare roşie sau galbenă în spatele ochiului. Ţestoasa de Florida este o specie nouă în fauna ţării, ca urmare a eliberării în natură a ţestoaselor din acvarii de către proprietari, în interiorul şi în jurul oraşelor, în ultimii 20 de ani.[8]

Ţestoasa de mare

Ţestoasa de mare (Caretta caretta caretta)[9]

Şopârle

Specii

În România există 13 specii de şopârle: şopârliţa de frunzar (Ablepharus kitaibelii stepanekii), şopârla de câmp (Lacerta agilis agilis), şopârla de grind (Lacerta agilis euxinica), şopârla de stepă (Lacerta agilis chersoniensis), guşterul vărgat (Lacerta trilinieata dobrogica), guşterul (european, verde, Lacerta viridis viridis), guşterul sudic (Lacerta viridis meridionalis, verde), şopârla de ziduri (Lacerta muralis muralis), şopârla de iarbă (Lacerta taurica taurica), şopârla de munte (Lacerta vivipara), şopârla de pădure (Lacerta praticola pontica) şi şopârla de nisip (Eremias arguta deserti) şi năpârca (şopârla fără picioare Anguis fragilis colchicus).[10]

Şopârla de câmp (Lacerta agilis)

Şopârla de câmp (Lacerta agilis) cuplu
Şopârla de câmp (Lacerta agilis) cuplu. Masculul este cel de deasupra. Autor: Hans-Joachim Fitting. Data: iulie 2005. Licenţa: Domeniul Public

Şopârla de câmp (Lacerta agilis) are dimensiuni relativ mari (masculii peste 20 cm, iar femelele sunt puţin mai mari). Poate fi găsită în toate regiunile ţării până la o altitudine de 1400 m. Preferă habitatele deschise, însorite. Are nevoie de căldură şi umezeală şi nu are nevoie neapărat de adăposturi (stâncării, grohotişuri, tufişuri). Statutul speciei la nivel UE: puţin îngrijorător. (pag 16)

Guşterul vărgat (dobrogean) (Lacerta trilineata)

Guşterul vărgat (dobrogean) (Lacerta trilineata) este o şopârlă de dimensiuni mari (adulţii au peste 35 cm, iar juvenilii au 8 cm la naştere). Masculul este verde gălbui sau verde deschis, cu câte o pată mică, neagră, pe fiecare solz. Partea ventrală este colorată uniform în galben. Laturile gâtului sunt colorate cu albastru deschis. Femelele sunt verzui, cu trei dungi pe partea dorsală a trunchiului. Juvenilii au culoarea brună şi au 5 dungi paralele pe trunchi. Specia este prezentă numai pe platoul continental dobrogean. Populează zonele marginale ale pădurilor, dar lipseşte din pădurile cu coronament compact, iar în zonele stepice deschise specia este prezentă în apropierea tufelor, a ravenelor şi în alte locuri mai accidentate, în care poate găsi uşor un refugiu. Statutul speciei la nivelul UE: puţin îngrijorător.(pag 17)

Şopârla de munte (Lacerta vivipara pannonica)

Şopârla de munte (Lacerta vivipara pannonica) prezintă un dimorfism sexual pronunţat: masculii au 12-15 cm, iar femelele au cca 18 cm. Gâtul şi coada sunt groase. Coada masculului este umflată la bază. Este greu de văzut pentru că se ascunde în vegetaţie. Este puţin sensibilă la temperaturi mai scăzute. Statutul speciei la nivelul UE: puţin îngrijorător.(pag 17)

Guşterul comun (Lacerta viridis)

Lacerta viridis cuplu
Lacerta viridis (guşter comun) cuplu. Masculul este cel cu capul parţial albastru. Autor: Uoaei1. Data: 12 aprilie 2014. Licenţa: Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0 Unported license

Guşterul comun (Lacerta viridis) are o dimensiune de circa 35 cm ca adult, putând ajunge şi la 40 de cm. La mascul partea dorsală a corpului este verde cu numeroase puncte negre, sau verzi sau gălbui. Partea ventrală este galben-verzuie. Guşa, laturile capului şi gâtului sunt albastre. Femelele adulte au culoarea verde, brună sau o combinaţie din aceste două culori, şi uneori prezintă două (sau rareori patru) linii pe trunchi. Juvenilii au culoarea brun deschis, având uneori puncte negre (chiar şi oceli) pe laturile corpului. Guşterul comun poate fi întâlnit în toate regiunile ţării până la o altitudine de 800 m. Statutul speciei la nivelul UE: puţin îngrijorător(pag 18)

Şopârla de ziduri (Podarcis muralis)

Şopârla de ziduri (Podarcis muralis)
Şopârla de ziduri (Podarcis muralis). Autor: Dezidor. Data: 29 august 2007. Locaţia: România. Licenţa: Creative Commons Attribution 3.0 Unported license

Şopârla de ziduri (Podarcis muralis) are o dimensiune maximă de 20-24 cm. Coada este de două ori mai lungă decât corpul. Capul este aplatizat, puţin alungit, cu botul ascuţit. Timpanul este vizibil. Trunchiul este turtit dorso-ventral. Coada este lungă, cilindrică, uşor turtită la bază (la masculi baza este umflată) şi ascuţită la vârf. Este o specie rupicolă. Poate fi găsită în Transilvania, sud-estul Banatului, sudul Dobrogei, sporadic și în Muntenia și Oltenia. Statutul speciei la nivelul UE: puţin îngrijorător(pag 18).

Şopârla de iarbă (Podarcis taurica)

Şopârla de iarbă (Podarcis taurica) este o şopârlă mică ca dimensiuni (max 19 cm, din care două treimi reprezintă coada). Masculul are o bandă lată, verde, de-a lungul coloanei vertebrale, mărginită de nişte pete de culoare maronie, care se pot contopi şi ele în dungi latero-dorsale. Pe laturile corpului are câte o dungă de culoare gălbuie, iar o parte din solzi sunt de culoare albastră. Guşa şi abdomenul sunt portocalii sau roşii-portocalii. Femela are partea dorsală maronie, brun-măslinie sau verde. Abdomenul are o culoare albicioasă. Şopârla de iarbă poate fi găsită în Dobrogea, sudul Munteniei şi Olteniei, sud-estul Banatului şi nordul Câmpiei de Vest. Statutul speciei la nivelul UE: puţin îngrijorător.(pag 19) [11]

Şopârliţa de frunzar (Ablepharus kitaibelii)

Şopârliţa de frunzar (Ablepharus kitaibelii) este o şopârlă de dimensiuni mici (până în 11 cm), este maronie cu aspect lucios. Are capul mic, nu are pleoape şi are picioare scurte. Populează pădurile de foioase, putând fi văzută în poieni şi pe liziere. Există doar câteva mii de exemplare în România. Specia este periclitată.[12]

Şopârla de nisip (Eremias Arguta)

Şopârla de nisip (Eremias arguta deserti)
Şopârla de nisip (Eremias arguta deserti). Autor: : Benny Trapp. Data: 23 aprilie 2013. Locaţia: România. Licenţa: Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0 Unported license.

Şopârla de nisip (Eremias Arguta) are între 9-15 cm. Are spatele gri sau maro deschis, cu pete albe ce au margini închise la culoare. Are capul ascuţit. Poate fi găsită pe dunele de nisip.  Se întâlnește în Delta Dunării, în complexul lagunar Razelm-Sinoe și pe dunele de la Hanu Conachi din județul Galați. Există doar câteva mii de exemplare în România. Specia este periclitată.[13]

Şopârla de pădure (Darevskia praticola)

Şopârla de pădure Darevskia praticola
Şopârla de pădure Darevskia praticola. Autor: Alexandre Roux. Data: 7 iunie 2013. Locaţia: România. Licenţă: Creative Commons Attribution-Share Alike 2.0 Generic

Şopârla de pădure (Darevskia praticola) are o dimensiune maximă de 17 cm. Populează pădurile de foioase, putând fi văzută mai uşor în poieni. Este răspândită în sudul ţării şi în Valea Mureşului. Specia este vulnerabilă[14]

Tritoni

Tritonul cu creastă (Triturus cristatus)
Tritonul cu creastă (Triturus cristatus), mascul în perioada de împerechere. Autor: Rainer Theuer. Data: 14 aprilie 2006. Licenţa: Domeniul Public.

În România există câteva specii de triton: tritonul cu creastă (Triturus (cristatus) cristatus), tritonul dobrogean (Triturus (cristatus) dobrogicus), tritonul carpatic (Triturus montandoni) şi tritonul comun (Triturus vulgaris ampelensis).[15]

Salamandre

Specii

În România există 7 specii de salamandră: salamandra de uscat (Salamandra salamandra salamandra), salamandra de munte (Triturus alpestris alpestris), salamandra carpatică (Triturus montandon), salamandră cu creastă (Triturus cristatus cristatus), salamandră dobrogeană (Triturus cristatus dobrogicus), salamandră comună (Triturus vulgaris vulgaris), salamandră mică transilvană (Triturus alpestris ampelensis)[16]

Salamandra comună de foc

Salamandră comună de foc (Salamandra salamandra)
Salamandră comună de foc (Salamandra salamandra), cuplu. Autor: JCD. Data: martie 2006. Locaţia: Munţii Harz, Germania. Licenţă: Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0 Unported

Salamandra comună de foc (sau salamandra de foc, Salamandra salamandra) este un amfibian negru cu pete galbene (sau portocalii sau roşii). Are cca 20-28 cm. Predomină în zonele montane, în văile umede de fag şi de amestec. Este activă noaptea, dar şi ziua în zilele ploioase. Se hrăneşte cu nevertebratele din litieră.[17][18]

 

 

Reptile din România Reptile din România Reptile din România Reptile din România Reptile din România Reptile din România Reptile din România Reptile din România Reptile din România Reptile din România

Please follow and like us:

Note subsol:

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.