Revoluția Română din 1989
Rezumat
Revoluția Română din 1989 a fost o revoluție începută pe 16 decembrie 1989, care a marcat căderea regimului Ceaușescu și a comunismului în România. A fost singura revoluție anticomunistă violentă din estul european, celelalte țări comuniste având parte de o tranziție pașnică. Regimul opresiv de la București a fost ultimul regim comunist din estul Europei care a căzut. S-au înregistrat 1166 decese, din rândul militarilor și civililor. Represiunea criminală a fost ordonată de Ceaușescu și pusă în practică de angajați ai Securității, Miliției și Armatei. Nicolae și Elena Ceaușescu au fost judecați, condamnați la moarte și executați prin împușcare pe 25 decembrie. Doar unii din cei vinovați de atrocitățile comise au fost judecați, condamnați și trimiși în închisoare, iar durata efectivă de detenție a fost extrem de scurtă. Principalele urmări ale revoluției au fost: revenirea la sistemul politic cu mai multe partide și la democrație, la economia liberă, de piață și respectarea într-o măsură mai mare a drepturilor și libertăților cetățenilor.
Context internațional
Mihail Gorbaciov inițiază o serie de reforme în URSS în direcția umanizării comunismului după 1985.
Partidele comuniste din Polonia, Ungaria, RDG, Cehoslovacia și Bulgaria sunt înlăturate de la putere în mod pașnic.
Pe 9 noiembrie 1989 este dărâmat Zidul Berlinului (care a împărțit Germania în RDG-ul comunist și RFG-ul occidental, capitalist), un important simbol comunist.
Pe 2-3 decembrie a avut loc summitul din Malta, între președintele american George Bush și Mihail Gorbaciov, secretarul general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, liderul Uniunii Sovietice.
Context intern
Pe 11 martie 1989 posturile de radio Europa Liberă și BBC au difuzat o scrisoare anonimă critică a 6 demnitari comuniști: Gheorghe Apostol, Alexandru Bârlădeanu, Corneliu Mănescu, Grigore Răceanu, Constantin Pârvulescu şi Silviu Brucan, numită mai târziu Scrisoarea celor 6.
Populația era puternic marcată de grave lipsuri alimentare (carne, lactate, ouă, alimente de import, cafea, ciocolată), de cozile interminabile la alimente, de frig (îndeosebi la oraș), de întreruperea zilnică a curentului câte 2 ore (de la 19.00 la 21.00[1]), de raritatea apei calde, de lipsa produselor de import, de birocrația infernală, de interdicția de a călători în străinătate, de cultul personalității lui Ceaușescu, de programele TV de 2 ore (de la 20.00 la 22.00[2]), de încălcarea brutală a drepturilor și libertăților cetățenești, de sistemul atotputernic de pile și relații, de luxul sfidător în care trăia nomenclatura comunistă.
Desfășurarea evenimentelor
16-21 decembrie
Pastorul reformat László Tőkés critică regimul de la București în presa internațională, motiv pentru care se decide evacuarea sa din casa parohială și mutarea sa. Dar acesta refuză și cetățenii din Timișoara se solidarizează cu el și încep să conteste puterea de la București, pe 16 decembrie. Ceaușescu ordonă reprimarea protestului și apar primele victime omenești. Ceaușescu pleacă în Iran pe 18 decembrie. La întoarcerea în țară el condamnă protestul la televiziune pe 20 decembrie. Apoi decide să organizeze o manifestație de condamnare a revoltei de la Timișoara, pe 21 decembrie, la București. Dar începe să fie huiduit și contestat și la București. Manifestanții contestatari se grupează la Intercontinental. Ceaușescu ordonă reprimarea revoltelor în orașele unde existau proteste, ceea ce va fi pus în practică de angajați ai Securității, Miliției și Armatei. În intervalul 17-22 decembrie sunt înregistrate 271 decese confirmate. Nicu Ceaușescu, unul din fiii dictatorului, conduce reprimarea revoltei din Sibiu. La televizor se anunță sinuciderea lui Vasile Milea, ministrul Apărării.
22 decembrie
Pe 22 decembrie muncitorii de la marile platforme industriale se solidarizează cu protestul și se strâng în centrul Bucureștiului. Soții Ceaușescu fug de pe clădirea Comitetului Central cu un elicopter la ora 12.06. Ajung la Târgoviște, unde sunt arestați la ora 15.00. Manifestanții, conduși de actorul Ion Caramitru și scriitorul Mircea Dinescu, ocupă radioul și televiziunea și celelalte clădiri cheie. Se constituie Consiliul Frontului Salvării Naționale, care este format din oameni de cultură (Doina Cornea, Ana Blandiana, Mircea Dinescu, Ion Caramitru, Dan Deșliu), generali (Ștefan Gușă, Victor Stănculescu, Gheorghe Voinea, etc) și comuniști din eșalonul 2 (Iliescu, Petre Roman, Alexandru Bârlădeanu, Dan Marțian, Silviu Brucan, etc).
22-25 decembrie
Deși puterea fusese cucerită, elemente aparent fidele lui Ceaușescu par a continua lupta în toate orașele importante ale țării. Țara intră într-un război urban cu ,,teroriștii”. Unii civili primesc arme. Cei mai mulți oameni (715 decese confirmate) mor în intervalul 22-25 decembrie. Pe 25 decembrie soții Ceaușescu sunt judecați, condamnați la moarte și executați prin împușcare.
După 25 decembrie
Abia după câteva zile de la moartea celor doi luptele încetează. După 25 decembrie sunt înregistrate 117 decese confirmate.[3][4]
Steagul
Steagul României a fost decupat în mijloc pentru a elimina vechiul desen comunist și a fost fluturat cu gaura în mijloc.
Semnul victoriei
Semnul cu două degete ale mâinii care formează un V (simbolizând victoria revoluției) a devenit tradițional.
Imn
Imnul revoluției a fost piesa ,,Nopți”[5]de Valeriu Sterian. Refrenul ,,Doamne, vino, Doamne/Să vezi ce-a mai rămas din oameni” a rămas legat puternic de zilele revoluției. Videoclipul a fost ilustrat cu imagini din revoluție.
Scandări
Cele mai frecvente scandări au fost: Jos Ceaușescu!, Jos tiranul!, Nu vă fie frică, Ceaușescu pică!, Jos comunismul!, Azi în Timișoara, mâine în toată țara!
Vreme
Vremea a fost deosebit de caldă. Au fost cca 15-20 grade Celsius în plină iarnă.
Decese
S-au înregistrat 1166 decese în total. În intervalul 17-22 decembrie s-au înregistrat 271 decese, în intervalul 22-25 decembrie 715 decese, iar după 25 decembrie 113 decese. 67 decese au avut loc fără a se putea elucida data.[6]
Orașe
Cele mai multe decese s-au înregistrat la București (cca jumătate din numărul total), Timișoara, Sibiu, Brașov, Cluj, Arad, Brăila.
Schilodiri
3138 persoane au fost rănite grav.[7]
Deținere ilegală și tortură
760 persoane au fost deținute ilegal și torturate.[8]
Condamnări
Durata efectivă de detenție a tuturor celor condamnați a fost ridicolă în raport cu gravitatea extremă a faptelor.
Cele mai drastice condamnări au fost:
-Nicolae și Elena Ceaușescu (25 decembrie 1989) condamnați la moarte și executați prin împușcare la Târgoviște.
-Nicu Ceaușescu: condamnat în 1990 la 20 de ani de închisoare, apoi în 1991 la 16 ani de închisoare, apoi în 1992 la 5 ani de închisoare doar pentru port ilegal de armă și nerespectarea regimului armelor și munițiilor.[9] Este eliberat condiționat pe caz de boală. În 1996 este internat la București, primind diagnosticul de hemoragie digestivă superioară, varice esofagiene și ciroza hepatică cronică. Își programează o intervenție chirurgicală la Viena, dar nu mai apucă să facă operația căci moare pe 26 septembrie 1996.[10]
– Tudor Postelnicu, ministru de Interne- 14 ani de închisoare . A stat în închisoare 7 ani.[11]
-Ion Dincă, prim-vicepremier – 15 ani de închisoare. A stat în închisoare 5 ani și 3 luni.[12]
-Emil Bobu, secretar al CC al PCR-10 ani de închisoare. A fost eliberat condiționat după 3 ani.[13]
-Manea Mănescu, membru al Comitetului Politic Executiv al CC al PCR-10 ani de închisoare. Este eliberat după aproape 3 ani, pe 12 noiembrie 1992, pe caz de boală.[14]
-Iulian Vlad, șef al Securității -25 ani de închisoare. A stat 4 ani în închisoare, fiind grațiat de președintele de atunci, Ion Iliescu.[15]
-Victor Atanasie Stănculescu, general, ministru adjunct al Apărării Naționale pe 17 decembrie și ministrul Apărării Naționale după moartea lui Vasile Milea (22 decembrie)- 15 ani de închisoare. A fost condamnat în 1999 și a fost eliberat condiționat după 5 ani, pe 20 mai 2014.[16][17]
-Mihai Chițac, general- 15 ani de închisoare. A fost condamnat definitiv pe 15 octombrie 2008[18] și a murit pe 1 noiembrie 2010. A ieșit din închisoare de 6 ori pe motiv de boală.[19]
Reforme
Reformele adoptate după Revoluția Română sunt: revenirea la pluripartidism, la economia liberă, de piață, respectarea libertăților și drepturilor (inclusiv cel de deplasare liberă în afara granițelor țării) cetățenilor, limitarea mandatelor oamenilor politici la cel mult două, organizarea de alegeri libere în aprilie 1990, trecerea mass-mediei sub controlul poporului [20] (ceea ce nu se va realiza decât parțial; integral abia în jurul anului 2000, când marile posturi de televiziune (Protv, Antena 1) vor căpăta o acoperire națională).
Furtul revoluției
Venirea la putere a unor comuniști din eșalonul 2 (Ion Iliescu, Silviu Brucan, Alexandru Bârlădeanu, Petre Roman, Dan Marțian, Mihai Chițac) în urma unei revoluții anticomuniste a generat sentimentul unui furt al revoluției, care s-a tradus prin nenumărate proteste de stradă. Acestea l-au vizat în principal pe Ion Iliescu, care a fost contestat pentru trecutul, convingerile și apucăturile sale comuniste. Ion Iliescu a șocat prin afirmația că soții Ceaușescu: ,,…s-au autointitulat comuniști. N-au nimic de-a face nici cu socialismul, nici cu ideologia comunismului științific. Au întinat numai numele Partidului Comunist Român, au întinat numai memoria celor care și-au dat viața pentru cauza socialismului în această țară. ”[21][22] Iliescu a fost cel care a ordonat nenumărate mineriade, soldate cu morți și răniți, pentru a contracara protestele stradale împotriva sa. Iliescu a fost cel care s-a opus liberalizării rapide a economiei. Tot el a frânat ani de zile prin toate pârghiile dezvoltarea firească a posturilor private de televiziune (Protv, Antena 1), care îl contestau și a menținut TVR într-o mare obediență.
Implicarea serviciilor secrete străine
Ca la orice revoluție, serviciile secrete străine au fost implicate. Serviciile secrete străine interesate de schimbarea regimului de la București (aparținând SUA și URSS) au fost cele care au aprins scânteia revoluției prin agitatori profesioniști infiltrați în mulțimile de oameni.
Certificatele de revoluționar
Guvernul român a acordat certificate de revoluționar, care presupuneau diverse avantaje materiale consistente. Totul s-a transformat însă într-o uriașă afacere, în care diverși indivizi au obținut certificatele de revoluționar pe căi frauduloase.[23]
Bibliografie
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România- O istorie a comunismului în România, manual pentru liceu, autori: Mihai Stamatescu, Raluca Grosescu, Dorin Dobrincu, Andrei Muraru, Liviu Pleșa, Sorin Andreescu, Editura Polirom, 2008, capitolul 12, pag 168-176
Istoria Românilor, manual pentru clasa a XII-a, Editura Didactică și Pedagogică, 1994, autori Mihai Manea și Bogdan Teodorescu, pag 387-388
Revoluția Română din 1989 Revoluția Română din 1989 Revoluția Română din 1989 Revoluția Română din 1989 Revoluția Română din 1989 Revoluția Română din 1989 Revoluția Română din 1989 Revoluția Română din 1989 Revoluția Română din 1989 Revoluția Română din 1989 Revoluția Română din 1989 Revoluția Română din 1989 Revoluția Română din 1989 Revoluția Română din 1989
Note subsol:
- 1. https://www.libertatea.ro/stiri/28-de-ani-de-la-revolutie-ce-ar-trebui-sa-stie-tinerii-despre-comunism-2070645
- 2. https://www.libertatea.ro/stiri/28-de-ani-de-la-revolutie-ce-ar-trebui-sa-stie-tinerii-despre-comunism-2070645
- 3. https://romania.europalibera.org/a/revolu%C8%9Bia-rom%C3%A2n%C4%83-rememorat%C4%83-prin-emisiunile-europei-libere-din-decembrie-1989/30307053.html
- 4. Sursa: Institutul Revoluției Române, https://www.agerpres.ro/social/2014/05/29/institutul-revolutiei-romane-1-166-de-persoane-au-murit-in-decembrie-1989-19-37-53
- 5. https://www.youtube.com/watch?v=iB7DnJtrncg
- 6. Sursa: Institutul Revoluției Române, https://www.agerpres.ro/social/2014/05/29/institutul-revolutiei-romane-1-166-de-persoane-au-murit-in-decembrie-1989-19-37-53
- 7. https://romania.europalibera.org/a/klaus-iohannis-aflarea-adev%C4%83rului-despre-revolu%C8%9Bia-din-decembrie-1989-este-o-piatr%C4%83-de-%C3%AEncercare-pentru-justi%C8%9Bie/30328070.html
- 8. https://romania.europalibera.org/a/klaus-iohannis-aflarea-adev%C4%83rului-despre-revolu%C8%9Bia-din-decembrie-1989-este-o-piatr%C4%83-de-%C3%AEncercare-pentru-justi%C8%9Bie/30328070.html
- 9. https://www.mediafax.ro/cultura-media/video-in-luna-mai-1990-a-inceput-procesul-lui-nicu-ceausescu-cum-a-decazut-mostenitorul-dinastic-19184764
- 10. https://www.mediafax.ro/cultura-media/video-in-luna-mai-1990-a-inceput-procesul-lui-nicu-ceausescu-cum-a-decazut-mostenitorul-dinastic-19184764
- 11. https://www.mediafax.ro/politic/tudor-postelnicu-fostul-sef-al-securitatii-lui-nicolae-ceausescu-a-murit-la-varsta-de-86-de-ani-16692214
- 12. https://romanialibera.ro/politica/institutii/a-murit-ion-dinca–83786
- 13. https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/evenimente/a-murit-fostul-demnitar-comunist-emil-bobu-268415
- 14. https://adevarul.ro/cultura/istorie/apostolii-epocii-aur-episodul7-manea-manescu-ultimul-om-i-a-sarutat-mana-nicolae-ceausescu-1_56b495335ab6550cb87aa828/index.html
- 15. http://stiri.tvr.ro/a-murit-iulian-vlad–ultimul—ef-al-securita–ii_822925.html#view
- 16. https://www.mediafax.ro/politic/victor-atanasie-stanculescu-a-murit-la-88-de-ani-intr-un-azil-de-batrani-din-judetul-ilfov-15500742
- 17. https://www.hotnews.ro/stiri-esential-21092917-fostul-general-victor-atanasie-stanculescu-condamnat-pentru-reprimarea-revolutiei-timisoara-murit-varsta-88-ani.htm
- 18. https://www.mediafax.ro/social/21-decembrie-1989-revolutia-incepe-si-la-bucuresti-sute-de-crime-neelucidate-dupa-26-de-ani-video-14926410
- 19. https://stirileprotv.ro/stiri/eveniment/mihai-chitac-iese-din-inchisoare-pentru-a-sasea-oara.html
- 20. https://lege5.ro/gratuit/gy3tamjr/comunicatul-catre-tara-al-consiliului-frontului-salvarii-nationale-din-22121989
- 21. https://www.youtube.com/watch?v=lczbyzZruJo
- 22. https://mariusmioc.wordpress.com/2008/12/16/ion-iliescu-au-intinat-numele-partidului-comunist-si-memoria-celor-care-si-au-dat-viata-pentru-cauza-socialismului-in-aceasta-tara-tvr-22-decembrie-1989-video
- 23. https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/peste-200-de-certificate-de-revolutionar-ridicate-de-la-imprimeria-nationala.html
- 24. https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/dosarul-certificatelor-falsilor-revolutionari-ajunge-in-instanta-sumele-cerute-pentru-certificate-medicale-false.html
- 25. https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/cele-mai-rasunatoare-scandaluri-cu-certificate-de-revolutionari-613733