Rimă
Rezumat
Rima este un procedeu poetic care constă în potrivirea sunetelor finale de la sfârșitul versurilor. Potrivirea înseamnă fie repetarea sunetelor, fie alegerea unor sunete asemănătoare (rima imperfectă). Rima poate fi împerecheată, încrucișată, îmbrățișată, amestecată sau poate exista o monorimă. Rima poate fi ultimă, penultimă sau dactilică. Rima poate fi perfectă sau imperfectă. În multe poezii contemporane rima lipsește (rimă albă). Rima apare și în unele proverbe.
Clasificare
1.după succesiunea rimei în strofă
a.Rimă împerecheată (succesivă)
Primul vers rimează cu al doilea, al treilea cu al patrulea, etc: (1-2, 3-4, 5-6)
– Orice gând ai, împărate, şi oricum vei fi sosit,
Cât suntem încă pe pace, eu îţi zic: Bine-ai venit!
Despre partea închinării însă, Doamne, să ne ierţi;
Dar acu vei vrea cu oaste şi război ca să ne cerţi,
Ori vei vrea să faci întoarsă de pe-acuma a ta cale,
Să ne dai un semn şi nouă de mila Măriei tale…(Eminescu-Scrisoarea a III-a)
Cenuşiu, cu ochi sticloşi
Şi cu colţii fioroşi
Umblă-n haită prin pădure
Şi oiţe-ar vrea să fure.(Lupul)
N-are gură, dar vorbeşte
Şi deloc nu oboseşte.
Şi în fiecare zi îţi spune
Tot ce se petrece-n lume.(Radioul)
Nu sunt carte, dar am foi
Pregătite pentru voi
Cu linii sau pătrăţele
Să puteţi scrie pe ele.(Caietul)
Avem o cutie-n care
Punem rufele murdare.
Doar butonul învârteşti,
Peste o oră le găseşti
Curate şi parfumate,
Ba chiar aproape uscate! (Mașina de spălat)
Nici pe apă, nici pe şine
Îl ghiceşte orişicine.
El te-nalţă sus spre soare
Şi te duce-n depărtare
Ca gândul, ca vântul
Ocolind pământul. (Avionul)
Când cu apa mă-ntâlnesc
Mă bucur şi clăbucesc;
Să curăţăm totul bine,
Să fugă boala de tine.
Copilaşii toţi îmi spun: Eşti prietenul.(săpun).
b.Rimă încrucișată
Primul vers rimează cu al treilea, al doilea cu al patrulea, etc. (1-3, 2-4, 5-7)
Ex: Privitor ca la teatru
Tu în lume să te-nchipui:
Joace unul și pe patru,
Totuși tu ghici-vei chipu-i,
Și de plânge, de se ceartă,
Tu în colț petreci în tine
Și-nțelegi din a lor artă
Ce e rău și ce e bine.(Eminescu-Glossă)
A fost odată ca-n povești,
A fost ca niciodată,
Din rude mari împărătești,
O prea frumoasă fată. (Eminescu- Luceafărul)
E o grădină mândră, semănată
Cu poezii, cu glume şi poveşti,
Dar nu se lasă lesne vizitată
Decât când ştii, copile, să citeşti.(Cartea)
c.Rimă îmbrățișată
Primul vers rimează cu al 4-lea, iar al doilea cu al treilea, etc (1-4, 2-3, 5-8, 6-7)
Ex: Pășește-n țarină semănătorul
Și-n brazda neagră, umedă de rouă,
Aruncă-ntr-un noroc viața nouă,
Pe care va lega-o viitorul. (Alexandru Vlahuță, Semănătorul)
d.Rima amestecată (variată)
Ex: Cît îmi sînt de urîte unele dobitoace,
Cum lupii, urșii, leii și alte cîteva,
Care cred despre sine că prețuiesc ceva!
De se trag din neam mare,
Asta e o-întîmplare.
Și eu poate sînt nobil, dar s-o arăt nu-mi place. (Grigore Alexandrescu, Cîinele și cățelul)
e.Monorima
Se repetă aceeași rimă la sfârșitul mai multor versuri succesive. Este întâlnită frecvent în poezia populară.
Vine ploaia! Las’ să vie!
Da, ce-i bună ploaia ştie,
Iarba arsă din câmpie
Las’ să vie! Las’ să vie!
Vine ploaia bine-mi pare
În grădină am o floare
Ploaia mi-o va creşte mare
Vine ploaia! Bine-mi pare!
Vine ploaia, bine face!
Spicul plin de-acum se coace!
Spicului răcoarea-i place!
Vine ploaia, bine face! (George Coșbuc-Vine ploaia)
Are roţi, dar nu-i căruţă!
Are uşi, dar nu-i căsuţă!
Se numeşte (mașinuță)
2.După numărul de silabe care rimează
a.Rima ultimă (masculină)
Rimează sunetele ultimei silabe
Ex: – Orice gând ai, împărate, şi oricum vei fi sosit,
Cât suntem încă pe pace, eu îţi zic: Bine-ai venit!
b)Rimă penultimă (feminină)
Rimează sunetele ultimelor două silabe
Dar cînd știu c-o să vă-nghețe (ghe-țe)
Iarna mizerabilă (bi-lă),
Mă cuprinde o tristețe (te-țe)
Iremediabilă (bi-lă). (G. TOPÎRCEANU, Rapsodii de toamnă)
c)Rima dactilică
Rimează suntele ultimelor trei silabe
Ex: munților, frunților[1]
3.După gradul de asemănare a silabelor
a.Rimă perfectă
Silabele care rimează sunt identice
Un lăstun, în frac, apare
Sus pe-un vârf de trestie (ti-e)
Ca să ţie-o cuvântare
În această chestie.(ti-e) (Topârceanu-Rapsodii de toamnă)
Ex: Privitor ca la teatru
Tu în lume să te-nchipui:
Joace unul și pe patru,
Totuși tu ghici-vei chipu-i, (Eminescu-Glossă)
b.Rimă imperfectă (asonanță)
Silabele care rimează sunt asemănătoare, dar nu identice
Ex: albind” – „argint”
Proverbe cu rimă
Lenea, când este mai mică, tot știe și ea de frică.
Lenea e cucoană mare, care n-are de mâncare.
Lauda de sine nu miroase a bine.
De ai turme mari de oi ai şi turme de nevoi
Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face!
Cine pune ban pe ban, mult adună într-un an (proverb italian).
Stăpânul indulgent face supusul neglijent (proverb italienesc).
Cine tot vorbește lucrul nu-i sporește (proverb românesc).
Cine greu făgăduiește repede împlinește (proverb românesc).
Cine se grăbește puțin trăiește.
Nu știe bărbatul ce știe satul.
Câinele, de este câine, și tot oprește pe mâine.
Primul venit, primul servit.
Ai carte, ai parte. N-ai carte, n-ai parte.
Prostul dacă nu-i și fudul nu e prost destul.
Omul nemulțumit fuge de bine și dă peste mărăcine.
Spune-mi cu cine te împrietenești ca să-ți spun cine ești.
Tu duci prietenul în casă
Şi el se suie pe masă
Bate fierul cât e cald, că de se va răci în zadar vei munci.
Nu da obraz (nas) lui Ivan
Că se suie pe divan.
Cine vrea să audă cuvinte frumoase să spuie cuvinte frumoase.
Bibliografie
Fierescu, Gh. Ghiță- Mic dicționar îndrumător în terminologia literară, Editura Ion Creangă, 1979, https://dexonline.ro/definitie/rima/expandat
https://temalaromana.ro/2020/01/10/elemente-de-versificatie-versul-strofa-masura-rima-si-ritmul/
https://dexonline.ro/definitie/monorim%C4%83
Dicționar enciclopedic, Editura Enciclopedică, 1993-2009, https://dexonline.ro/definitie/rim%C4%83/expandat