România (articol de sinteză)

România (articol de sinteză)

Citare

Dacă vreţi să citaţi acest articol copiaţi textul de mai jos, adăugând la sfârşit data citării:

Enciclopedie.info, România (articol de sinteză),  http://www.enciclopedie.info/romania-articol-de-sinteza/, (data citării)

 

 

Patrimoniul arheologic antic al României

Lăzi din România

Date generale

Localizare: centrul Europei, sud-estul Europei Centrale, cu ieşire la Marea Neagră [1]

Suprafaţă: 238 391 km pătraţi[2]

Populaţie : 19,760 milioane de persoane la 1 ianuarie 2016, soldul migrației internaționale temporare de lungă durată a fost negativ (-circa 58 000 persoane în 2015, -cca 76 000 persoane în 2016).[3][4]

Spor natural negativ: -cca 68 000 persoane în 2016[5]

Densitatea populaţiei: 83,7 locuitori/km pătrat la 1 ianuarie 2014. [6]

Capitala şi cel mai mare oraş: Bucureşti (circa 2 110 000 locuitori, pe locul 3 în lume în ceea ce priveşte aglomeraţia din trafic şi pe locul I în Europa; transport în comun în mare parte fără aer condiţionat şi fără căldură; cea mai nesigură capitală din punct de vedere seismic; poluare ridicată; o densitate ridicată de locuitori). Alte oraşe mari (320 000-200 000 locuitori):  Iaşi (circa 320 000), Cluj-Napoca (circa 305 000), Timişoara (circa 304 000), Constanţa (circa 298 000), Craiova (circa 295 000), Galaţi (circa 286 000), Braşov (circa 275 000), Ploieşti (circa 223 000), Brăila (circa 205 000).[7] [8]

Monedă: leu (=100 bani); 1Euro=cca 4,5 lei

Ziua Naţională: 1 Decembrie (Marea Unire)[9]

10 mai- zi de sărbătoare naţională (Independenţa României în 1877, Intrarea lui Carol I în Bucureşti în 1866, România devine regat în 1881), dar este zi lucrătoare. [10]

14 mai- zi de sărbătoare naţională: cinstirea martirilor din temniţele comuniste.[11]

Zile libere (14) (în marea majoritate a cazurilor nu se lucrează): două zile pentru Anul Nou (1 ianuarie, 2 ianuarie), Paşte (dată variabilă), Rusalii (dată variabilă, la 50 de zile după Paşti) şi Crăciun (25, 26 decembrie) şi câte o zi pentru Ziua Unirii Principatelor Române (24 ianuarie, Unirea Mică, a Moldovei cu Ţara Românească), Ziua Internaţională a Muncii (1 mai), Ziua Copilului (1 iunie), Adormirea Maicii Domnului (15 august), Sfântul Andrei (30 noiembrie) şi Ziua Naţională a României (1 decembrie, Marea Unire).[12]

Provinciile istorice: Ţara Românească, Transilvania şi Moldova. O altă împărţire include şi regiunile: Oltenia (între Dunăre la V și S, Olt la E și Carpații meridionali la N şi NV[13]), Banat (între Carpaţii Meridionali, Dunăre, Tisa şi Mureş), Crişana (vestul Munţilor Apuseni, la nord de Mureş)[14], Maramureş, Bucovina (parte integrantă a Moldovei, în NE Carpaţilor Orientali; denumirea provine de la apelativul slavon care înseamnă ,,pădure de fagi”[15]) şi Dobrogea (sud- est)[16]

Drapel: tricolor format din următoarele culori aşezate vertical: albastru, galben, roşu[17]

Stemă: ,,Scutul mare, pe albastru, are o acvilă de aur cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă din aur, în gheara dreaptă o sabie, iar în gheara stângă un buzdugan”[18]

Imnul naţional: ,,Deşteaptă-te române” (melodie a lui Anton Pann, versurile Andrei Mureşan[19])

Limbă oficială: română (origine latină). Alte limbi: maghiară (6%)

Naţionalităţi: română, romă (în jur de 10% (peste 2 milioane, din care doar 600 000 îşi recunosc originea)[20], maghiară (cca 6%).[21]

Religie: creştin-ortodoxă (83%), protestantism şi neoprotestantism 7%, catolicism 5%.

Principalele cursuri de apă: Dunărea (1075 km), Mureş (761 km), Prut (742 km), Olt (615km), Siret (559 km)

Litoral: 245 km, între gârla Musura (graniţa cu Ucraina) şi Vama Veche (graniţa cu Bulgaria)[22]

Climă: temperat-continentală. Temperaturi uzuale: între -20 grade şi +40 grade. Secete (mai ales în regiunile de câmpie, cu precădere în Bărăgan şi Dobrogea[23]) şi inundaţii (între ţările cu cel mai mare risc de inundaţii din Europa, 237 de decese în ultima jumătate de veac) frecvente. Oraşe cu probleme de canalizare.

Sistem politic: democraţie, republică bicamerală semiprezidenţială (preşedintele numeşte primul ministru), membră a UE (din 2007) şi a NATO (din 2004)

Corupţia: pe locul al 57-lea în lume (din 176 ţări evaluate, primele sunt cele mai puţin corupte ţări) cu 48 puncte (90 puncte este maximum, înregistrat de Danemarca şi Noua Zeelandă, cele mai puţin corupte ţări) în 2016.[24]

Inegalitatea de venituri între regiunile ţării: cea mai mare inegalitate între regiunile ţării din Uniunea Europeană: Bucureşti- Ilfov (140% din media UE) faţă de Vaslui, Teleorman, Giurgiu (30-35% din media UE), pe baza indicelui GNI.[25]

Nivelul de implicare cetăţenească (participare la mitinguri, semnare de petiţii, etc) în 2015: 3,6% printre cele mai scăzute din UE, faţă de media de cca 12% din UE. [26]

Probleme cronice

Problemele cronice ale României sunt:

1.nivelul mare al sărăciei (penultimul loc în Uniunea Europeană, circa 24% în 2015)

2.nivelul corupţiei (în pofida unor rezultate foarte bune în ultimii ani cu privire la corupţia la nivel înalt: condamnări definitive pentru 66 de politicieni de rang înalt (parlamentari sau membri ai guvernului aflaţi la conducere după 1989), circa 15 primari, Mircea Băsescu, fratele fostului preşedinte Traian Băsescu, cei mai mulţi condamnaţi înregistrându-se din 2011 până acum; totuşi foarte multe achiziţii publice ascund afaceri de corupţie de multe miliarde de euro. [27]

3. despăduririle masive ilegale (tăierea ilegală a pădurilor a devenit o spinoasă problemă naţională nerezolvată în pofida numeroaselor campanii televizate pe această temă)

4.risc seismic ridicat în oraşele mari (26 000 de apartamente nesigure la cutremur; circa 600 de clădiri cu risc seismic I, din care mai mult de jumătate erau în Bucureşti (doar 79 au fost consolidate după 1989); legislaţia nu permite evacuarea forţată a locatarilor pentru consolidare)

5.migraţia masivă (care lasă mulţi copii fără unul (cca 80 000) sau ambii părinţi (cca 20 000); în plus, lasă probleme mari în sistemul sanitar şi un deficit de meseriaşi; al doilea cel mai mare procent de emigranţi din statele europene (11%, circa 3 milioane de români), după Albania (38%)

6.scăderea demografică (pierdere de 110 000 locuitori între 2015 şi 2016, a doua ca mărime în Europa după Italia (130 000), dar care are o populaţie de trei ori mai mare)

7.calitatea lamentabilă a infrastructurii şi transportului: drumuri foarte proaste (cea mai proastă infrastructură rutieră şi feroviară din UE, şosele cu gropi, 36% drumuri de pământ sau pietruite în 2016), viteza trenurilor de călători de 43 km/h în 2013 (de la 60 km/h în 1989), vechimea medie a locomotivelor şi vagoanelor de 30 de ani, număr aproape dublu de decese rutiere faţă de media UE (97/50 în 2016), transport în comun în mare parte fără aer condiţionat şi fără căldură)

8. munca la negru şi la gri foarte dezvoltată (îndeosebi în mediul rural, unde existau circa 700 000 de zilieri în 2016; existau 360 000 de contracte de muncă part-time ca unică sursă de venit în 2017)

9.situaţia dezastruoasă din sănătate (cauzată în mare parte de plecarea masivă a medicilor şi asistentelor; un deficit de 13 000 medici în 2016)

10.insuficienta modernizare (foarte multe locuinţe fără toaletă în incintă, fără baie proprie şi fără canalizare în mediul rural).

Cadrul natural

Munţii, dealurile, podişurile şi şesurile reprezintă fiecare cam o treime din suprafaţa României. Munţii Carpaţi sunt munţi de înălţime medie şi mică, având vârfuri care nu depăşesc 2544 m.(Moldoveanu, 2544 m).

Ape

Articol general: Apele României

O mare parte din apa subterană e poluată cu nitraţi, aşa că apa din fântâni conţine în tot mai multe cazuri nitraţi. Problema este gravă având în vedere că multe gospodării din mediul rural sunt dependente de fântâni.

România este între ţările cu cel mai mare risc de inundaţii din Europa.

Multe oraşe din România au canalizări proaste, inclusiv Bucureşti, Iaşi, Arad, Oradea, Cluj, Hunedoara şi Bistriţa, astfel încât se formează bălţi întinse, adânci şi numeroase, care sunt greu de evitat.[28][29] [30][31][32][33] [34]

România deţine peste 2000 de izvoare minerale (unele cu proprietăţi curative certificate ştiinţific; staţiunile balneare recunoscute oficial: Sovata, Ocna Sibiului, Băile Olăneşti, Călimăneşti-Căciulata, Băile Felix, Covasna, 1 Mai, Eforie, Băile Tuşnad, Geoagiu Băi şi Buziaş)

Apa minerală extrasă dintr-un izvor de lângă comuna Dognecea, în satul Calina, în judeţul Caraş Severin, se afla pe locul 2 în lume în topul celor mai pure ape minerale din lume, după Evian, la o distanţă infimă, în 2009, conform Organizaţiei Mondiale a Apelor. Denumirea comercială a apei îmbuteliate este Perenna Premier.

Aer

România şi-a redus cu 58% emisiile gazelor cu efect de seră în 2012 în raport cu anul 1989. 20% era procentul la nivel european.[35]

Topul oraşelor

Oraşele cu cea mai bună calitate a aerului au fost considerate de români Brașov, Miercurea Ciuc și Sfântu Gheorghe. Ele au fost urmate de Râmnicu Vâlcea, Piatra-Neamț, Sibiu, Cluj-Napoca, Pitești, Slobozia și Botoșani. Oraşele cu cea mai proastă calitate a aerului au fost considerate de români Ploiești, Călărași și București. Transilvania a fost apreciată ca având cea mai bună calitate a aerului, iar regiunea Bucureşti Ilfov a fost considerată în coada clasamentului.[36]

Poluarea aerului în 9 oraşe mari

Din cele 9 oraşe din România monitorizate de OMS în 2011, doar oraşul Galaţi se încadra, la limită, în normele recomandate (max 20 de micrograme pe metru cub), având 18 micrograme pe metru cub. Situaţia în celelalte oraşe era : Buzău  (22 micrograme), Oradea (26 micrograme), Bacău (26 micrograme), Botoşani (29 micrograme), Bucureşti (48 micrograme), Craiova (49 micrograme), Timişoara (51 micrograme), Iaşi (54 micrograme).[37]

Localităţi cu aer foarte curat

Valoarea concentraţiei maxime de ozon măsurată la Colibiţa (judeţul Bistriţa) a fost de 90 micrograme/m3. Valoarea medie naţională a fost de 72,6 micrograme/m3.[38] Un aer pur mai poate fi găsit la Soveja (judeţul Vrancea)[39] şi la Băişoara (la 60 de km de Cluj)[40]

Sol

Solurile României sunt fertile per ansamblu. Peste 80% din solul României era la limita încărcării cu nitraţi în 2013. Preţul mediu al unui hectar de pământ în România era de circa 3000-3500 euro în 2016, de câteva ori sub preţul mediu din UE. Cele mai scumpe terenuri sunt cele fertile, fără eroziune, cu acces la surse de apă şi care se găsesc aproape de şosea.

Păduri

Articol general: Pădurile României

Pădurile României
Brad din Bucureşti. Autor: Vladimir Adrian Maftei. Data: 1.05.2014. Licenţa: Toate Drepturile Rezervate

Pădurile acopereau 27% din suprafaţa României în 2015, sub media europeană (32%), în ultimul deceniu având loc numeroase şi masive despăduriri ilegale. Un hectar de pădure se vindea în 2012 în medie cu 2000 de euro, iar în 2013 cu 3000-3500 de euro, de câteva ori mai ieftin decât în UE.

România deţine cea mai întinsă suprafaţă de pădure de fag din Europa Continentală, cca 2 milioane de hectare, care reprezintă 30% din suprafaţa împădurită a ţării.[41]

Cca 24 700 hectare de păduri de fag din România au fost declarate sit UNESCO în iulie 2017.

Energie

Articol general: Energia în România

Preţul energiei electrice era de 41 euro/MW, peste media europeană, de 37 euro/MW, în 2017.

România era în 2014 a treia ţară cea mai puţin dependentă de importurile de energie, cu 17%. Dependenţa României a scăzut din 1990, de la 34% până la 17% în 2014, în timp ce în Uniunea Europeană a crescut dependenţa de importurile de energie, de la 44% (1990) la 53% (2014).

Ferma eoliană Fântânele-Cogealac. Autoare: Alexandra Sandri. Data: 2011 . Licenţa: Creative Commons Attribution Share Alike 2.0 Generic (CC BY-SA 2.0). Sursa: https://www.flickr.com/photos/sandrialexandra/5828822201/in/photolist-9T5eLv

Ponderea energiilor regenerabile în consumul final de energie era de cca 25% în România, peste media UE, care era de 18%, în 2014. Puterea instalată a producătorilor de energie din surse regenerabile era de 4.710 MW la finele lunii noiembrie a lui 2016: parcuri eoliene 2.963 MW, panouri fotovoltaice 1.323 MW, microhidrocentrale 320 MW şi biomasă 104 MW.
România are cel mai înalt potenţial eolian din sud-estul Europei, iar Dobrogea de sud-est are al doilea cel mai mare potenţial din Europa.

România era în 2013 a doua cea mai poluantă ţară în ceea ce priveşte centralele pe cărbune, după Polonia (dar în Polonia cărbunele acoperă 90% din energia produsă). În România doar o treime din energia utilizată este produsă în termocentrale. 5 din cele 20 cele mai poluante centrale de cărbune din Uniunea Europeană sunt în România: Turceni, Rovinari, Drobeta Turnu Severin, Isalnița și Mintia.

Energia solară şi energia geotermală sunt încă insuficient exploatate.

Liberalizarea pieţei de energie electrică pentru consumatorii casnici a început în iulie 2013 şi este programată să se termine până la sfârşitul anului 2017.[42]

Cutremure

Articol general: Cutremurele în România

România a avut cele mai multe victime la cutremure din lume în ultima sută de ani (Cutremurul din 1940 a făcut cca 1000 victime, iar Cutremurul din 1977 a făcut cca 1500 victime). Bucureştiul este cea mai periculoasă capitală din lume în caz de cutremur. (300 decese la Cutremurul din 1940, circa 1400 de decese la Cutremurul din 1977)[43]În România existau 26 000 de apartamente nesigure la cutremur în 2017.[44]În România existau 607 de clădiri cu risc seismic I, din care mai mult de jumătate erau în Bucureşti (183 la categoria pericol public, 173 la categoria risc I de risc seismic).[45]75% din români ar avea de suferit în caz de cutremur.[46]Doar 79 de clădiri au fost consolidate în Bucureşti până în martie 2017.[47]

Cele mai vulnerabile oraşe din România la cutremur sunt: Iaşi, Focşani, Bucureşti, Olteniţa dar şi Galaţi, Brăila, Tulcea, Ploieşti, Braşov, Făgăraş, Constanţa.[48]

Faună

Articol general: Animalele din România

Vertebrate

Păsări din România, partea I (A-E), galerie de 124 imagini (111 specii), ambele sexe, cu denumirile comune şi denumirile ştiinţifice şi cu alte explicaţii

În România au fost identificate 732 de specii de vertebrate. 184 sunt specii de peşti, restul de 544 specii fiind tetrapode: 20 de specii de amfibieni, 31 de specii de reptile, 382 de specii de păsări, 110 specii de mamifere.[49]Societatea Ornitologică Română inventariază 384 de specii de păsări.[50]

Păianjeni

Păianjeni din România (galerie de imagini, în construcţie)

Au fost inventariate 973 de specii de păianjeni în România.[51]

Insecte

În România au fost inventariate şi descrise:

Ortoptere din România, articol cu lista completă a speciilor de ortoptere din România şi cu o galerie de imagini

a)182 de specii de ortoptere (subordinul Ensifera, care cuprinde greierii, cosaşii şi coropişniţele, are 94 de specii în România şi subordinul Caelifera, care cuprinde lăcustele, are 88 de specii în România[52][53]

Fluturi diurni din România (în construcţie), galerie de imagini (31 imagini, 30 specii), însoţite de denumirile ştiinţifice şi de denumirile în engleză

Fluturi de noapte din România, galerie de imagini, însoţite de denumirile ştiinţifice şi de denumirile în engleză

b)3960 de specii de lepidoptere (fluturi)[54], din care 203 sunt specii diurne[55],

Ţântari din România, articol cu lista completă a speciilor de ţânţari din România şi alte informaţii

c)607 specii de diptere (insecte cu două aripi: muşte, ţânţari) cunoscute doar în Bucureşti şi împrejurimi[56]; 55 de specii de ţânţari.[57]

Furnici din România prezintă o listă completă a speciilor de furnici din România şi o galerie de imagini, însoţite de denumirile ştiinţifice

Albine din România, galerie de imagini

Viespi din România, galerie de imagini

d)2319 specii de himenoptere (furnici, albine, viespi şi alte insecte cu 4 aripi membranoase)[58], din care 103 specii de furnici.[59](dintr-un total probabil de peste 130 specii)[60] şi cel puţin 700 de specii de albine în România (din circa 2000 la nivel european şi circa 20 000 la nivel global)[61];

Coleoptere (gândaci, cărăbuşi, etc) din România (galerie de imagini)

e) 6500-7000 de coleoptere (estimativ, nu există încă un număr exact pentru că nu există un catalog complet al coleopterelor din România[62]

Libelule din România prezintă o listă completă şi explicativă a speciilor din România şi o galerie de 143 imagini (dintr-un total de 162 necesare, deci cca 85%) cu majoritatea speciilor de libelule din România (75 de specii din 81, deci cca 92%), masculi şi femele (la enorma majoritate a speciilor), cu denumirea ştiinţifică şi denumirea în engleză, ordonate alfabetic.

f) 80-85 de specii de libelule.

Biodiversitate

Există efective importante de animale care sunt extincte sau rare în multe părţi din Europa (cca 4000-6000 de urşi bruni eurasiatici (Ursus arctos arctos)  din cei cca 14 000 în Europa, 2000-3000 de lupi cenuşii (Canis lupus), cca 40% din populaţia europeană, 1500 de râşi eurasiatici (Lynx lynx), cca 40% din populaţia europeană, 4000 de cai sălbatici şi semisălbatici în Delta Dunării, cerbi, cca 2000 acvile ţipătoare mici (o cincime din populaţia europeană şi circa o zecime din populaţia globală) şi capre negre (câteva mii). Există populaţii record de pelicani comuni (cca 18 000).

Starea de conservare a speciilor protejate

În privinţa speciilor protejate, starea de conservare a acestora era inadecvată în 67% din cazuri, favorabilă în 19% din cazuri, necunoscută în 8% din cazuri, nefavorabilă în 5% din cazuri, în 2016, în România.

Grădini zoologice

Multe grădini zoologice din România întâmpină serioase şi diverse probleme cu privire la asigurarea unui cadru adecvat pentru animale. Grădinile Zoologice din Târgu Mureş (singura grădină zoologică din România inclusă pe harta grădinilor zoologice din lume, 2016), Braşov (2014), Oradea (2013), Galaţi (2015) şi Rădăuţi (2011) au fost modernizate şi extinse în ultimii ani.

Delta Dunării

Delta Dunării (unică în lume, în Patrimoniul UNESCO) reprezintă un paradis pentru foarte multe specii de animale, în special păsări şi peşti. Există circa 8-9000 de specii identificate de animale în Delta Dunării.

Larga Jijia

Larga Jijia, cunoscută şi sub numele de Delta Moldovei, adăposteşte peste 197 de specii de păsări, peste jumătate din speciile catalogate din România. Minidelta, aflată lângă Iaşi, este una din cele mai propice zone pentru înmulţirea păsărilor şi peştilor din România.[63]

Insula Sacalin

Insula Sacalin este o fâşie de pământ din Marea Neagră, de lângă Sfântu Gheorghe, devenită o oază de sălbăticie. Insula este habitatul a 229 de specii de păsări (inclusiv colonii mari de chire de mare, pelicani creţi şi multe specii migratoare) şi a multor plante rare (inclusiv varza de mare şi canarul bălţii), iar apele care o înconjoară sunt populate şi de unele specii rare de peşti, cum ar fi sturionii. Popularea insulei şi accesul turiştilor au fost interzise încă din 1938 pentru protejarea biodiversităţii existente.

Balta Văcăreşti

O zonă sălbatică de 184 hectare de lângă bulevardul Văcăreşti din Bucureşti a devenit arie naturală protejată în mai 2016. Peste 100 de specii de păsări trăiesc aici, pe lângă reptile, amfibieni şi unele mamifere. Parcul Văcăreşti este un parc natural urban de dimensiuni mari care, igienizat şi amenajat, ar putea deveni asemănător cu altele din Europa. Este prima arie protejată urbană din România şi cea mai mare zonă verde din Bucureşti.

Mamutul de la Muzeul Antipa

Mamutul de la Muzeul Antipa, descoperit în 1891, este cel mai mare schelet complet al unui exemplar de elefant preistoric și este o specie descoperită în România: Deinotherium Gigantissimus (în traducere ,,animalul teribil gigantic”). În plus, este singurul gen la care incisivii sunt orientaţi în jos, fapt care nu este întâlnit la alţi elefanţi, mamuţi sau mastodonţi.

Floră

Pajiştile transilvănene, cea mai mare biodiversitate din lume

Pajiştile din Transilvania etalează cea mai mare biodiversitate din lume (cca 300-400 de specii de plante). Prinţul Charles al Marii Britanii a devenit un mare admirator al biodiversităţii din Transilvania, un adevărat ambasador al frumuseţilor naturale transilvănene.[64][65]

Banca de Gene de la Suceava

La Suceava a fost înfiinţată în 1990 o bancă de gene, care păstrează material genetic vegetal. Are o colecţie de 17 000 de probe de la peste 35 de specii, are 21 de angajaţi şi un hectar de pământ pentru experimente. Cele mai multe plante sunt native. Specialiştii speră că cultivatorii vor creşte şi legume gustoase, din soiuri vechi tradiţionale, în locul celor actuale, care sunt fără gust şi tari. Banca de Gene mai păstrează, în afară de seminţe de legume, şi seminţe de plante medicinale şi de plante furajere. Banca oferă gratuit 24 de seminţe fiecărui cultivator, la cerere.[66] [67]

Repere istorice

1 ianuarie 2007- Aderarea la Uniunea Europeană

29 martie 2004- Aderarea la NATO

16-22 decembrie 1989- Revoluţia împotriva lui Ceauşescu şi a comunismului

1948-1989- Perioada comunistă (Petru Groza, Gheorghe Gheorghiu-Dej 1944-1965 şi Nicolae Ceauşescu 1965-1989)

1938-1944 –Regimurile autoritare. Dictatura regală al lui Carol al II-lea (1930-1940). Statul naţional-legionar condus de Corneliu Zelea Codreanu şi Horia Sima. Dictatura militară a mareşalului Ion Antonescu.(1940-1944)

1918-1938- Perioada interbelică. Ferdinand I (1914-1927). Mihai I, sub regenţă (1927-1930, 1940-1947)

1 decembrie 1918- Marea Unire: unirea Basarabiei, a Bucovinei, a Transilvaniei cu România (formată atunci din Muntenia şi Moldova)

10 mai 1881- România devine regat

10 mai 1877- Independenţa României în raport cu Imperiul Otoman

10 mai 1866- Carol I este ales domnitor al României (1866-1881), devenind apoi rege (1881-1914)

24 ianuarie 1859- Mica Unire: unirea principatelor Muntenia şi Moldova prin dubla alegere a lui A. I. Cuza ca domnitor al ambelor principate

1848- Revoluţia de la 1848

1821- Revoluţia lui Tudor Vladimirescu

Sec XVII- XVIII Regimul fanariot

Sec XIV- XVII Evul Mediu

1352 sau 1353-întemeierea Moldovei sub conducerea lui Dragoş

1290-întemeierea Ţării Româneşti

275- hunii, gepizii, avarii, slavii (sec al VI-lea), bulgarii (sec al VII-lea), ungurii (sec al IX-lea), pecenegii, cumanii, tătarii

273-275 retragerea romanilor din Dacia

106 –cucerirea Daciei de către romanii conduşi de împăratul Traian

Sec VI î.Hr-106 dacii

Economie

Articol general : Economia României

Venituri

24% din români erau săraci în 2015. Circa 30% din totalul persoanelor ocupate lucrează în agricultură. Trei sferturi din oamenii din mediul rural trăiau în condiţii precare la sfârşitul lui 2011. Aproape 40% din angajaţii români aveau salariu minim (1400 lei brut, 1065 net, cca 235 euro pe lună net) la sfârşitul lui 2016. Deşi lucrează o normă întreagă, unii angajaţi sunt încadraţi la un alt tip de contract. Cele mai mari salarii se obţineau în judeţele: Bucureşti(2857 lei), Ilfov (2347 lei), Cluj (2328 lei), Timişoara (2217 lei), Sibiu (2138 lei), iar cele mai mici în Harghita (1483 lei), Teleorman (1503 lei), Suceava (1506 lei), Neamţ (1519 lei), Vrancea (1544 lei) în 2016.[68]În 2012 existau circa 97 000 de salariaţi la stat (între ei se numără mulţi salariaţi din Ministerul de Interne, din Ministerul de Externe, SRI, din regiile care sunt încă în proprietatea statului, din băncile de stat) care câştigau peste 1000 de euro pe lună. În 2016 existau unii bugetari de lux cu venituri publice între 10 000-40 000 euro pe lună în bănci, regii, Fondul Proprietatea, etc. Circa 50% din pensionari aveau pensii de până în 800 lei în 2015. Pensia medie era de 886 lei (cca 200 euro) în 2015. În 2013 existau circa 6000 de pensii de peste 1000 euro. Cele mai mari pensii le aveau magistraţii, cu o medie de peste 9000 lei lunar, în 2015. Pensia medie a celor care lucrează în Ministerul Apărării, Ministerul de Interne şi SRI era de circa 2700 lei, de 4 ori pensia medie şi de 8 ori pensia minimă. În România raportul dintre salariu minim şi cel mediu era în 2013 de 35%, aproape la jumătate faţă de cel prevăzut ca ideal de Carta Socială Europeană (60% în situaţii obişnuite şi minimum 50% în situaţii de criză). Raportul între cel mai mic salariu şi cel mai mare salariu dintr-o firmă era de 1-10 sau 1-15 în România, comparativ cu 1-5 în UE. Raportul dintre salariul mediu brut şi venitul preşedintelui sau premierului era de 1 la 8,7 în România (563E/4895E), pe când în alte ţări europene el varia între 2,9 în Spania şi 6,5 în Bulgaria. Ponderea alimentelor (33%) în coşul de consum este cea mai mare din UE. Cele mai mari creşteri de preţuri (50%) din UE s-au înregistrat în România în perioada 2005-2012, cu o valoare dublă faţă de media UE. România era singurul stat din Uniunea Europeană încadrat în categoria statelor care încalcă sistematic drepturile fundamentale ale muncitorilor, în 2017.[69][70]

Utilităţi

38% din casele românilor aveau WC-ul în curte, comparativ cu 2,7% în Uniunea Europeană, în 2011. Circa 60% din case aveau baie şi toaletă în incintă în 2010. 12% din locuinţele urbane nu aveau baie proprie în 2010. 88% din gospodăriile rurale nu aveau baie proprie în 2010. Doar 13% din locuinţele rurale erau racordate la reţeaua de canalizare în 2009.

Electricitatea (99%) şi conexiunea la internet în gospodărie (56%) se aflau pe primele locuri între utilităţi în mediul rural. Urmează, în ordine, accesul la alimentare cu apă curentă (45%), la canalizare (45%), la baie/ duş în interiorul locuinţei (36%), la alimentare cu apă caldă (32%), la grup sanitar în interiorul locuinţei (28%) şi la reţeaua de gaze (10%) în 2016. [71]

Căldură

Multe blocuri vechi de locuinţe nu sunt suficient încălzite. Blocurile vechi pierd foarte multă căldură, transportul căldurii se face cu mari pierderi de căldură, de două ori mai mari ca în UE. Există un program de reabilitare termică a blocurilor, care se derulează în prezent. Românii cu posibilităţi materiale şi-au montat centrale de apartament. Unii români cu probleme financiare s-au debranşat de tot de la sistemul centralizat. 3,5 milioane de gospodării se încălzeau cu lemne în 2017.

Înzestrări cu obiecte de folosinţă îndelungată

La o sută de gospodării se găseau 158 de telefoane, 141 televizoare, 97 de aragaze, 56 de frigidere, 67 de maşini de spălat rufe şi 44 de calculatoare în 2014.

Din 100 gospodării 27 aveau un autoturism, 30 aveau o bicicletă, 0,4 aveau o motocicletă sau o motoretă în 2014.

La 100 gospodării existau 165 telefoane mobile, 144 televizoare color, 47 calculatoare, 70 maşini automate de spălat rufe, 70 aspiratoare, 32 biciclete, 28 maşini în 2015.

La 100 gospodării existau 175 telefoane mobile, 150 televizoare color, 50 calculatoare, 72 maşini automate de spălat rufe, 73 aspiratoare, 35 biciclete, 30 maşini în 2016.

Preţurile apartamentelor din blocuri

Cele mai scumpe apartamente în blocuri erau în 2016 în oraşele Cluj (1048E/m pătrat), Bucureşti (1018E/m pătrat), Timişoara (933E/m pătrat), Constanţa (897E/m pătrat), Iaşi (887 E/m pătrat), Braşov (827E/m pătrat), Craiova (776E/m pătrat), Sibiu (752E/m pătrat), Ploieşti (748E/m pătrat), Piteşti (737E/m pătrat).[72]

Justiţie

Au rămas nerezolvate de zeci de ani de zile următoarele probleme:

1.restituirea proprietăţilor sau contravalorii lor către proprietarii furaţi de comunişti (doar unele cazuri au fost rezolvate, adesea preferenţial; Biserica Ortodoxă Română a primit între 15-18% din 1990 până în 2017.[73])

2.condamnarea tuturor vinovaţilor de la Revoluţia din 1989

3.condamnarea tuturor vinovaţilor de la mineriada din 1990.[74]

4.condamnarea torţionarilor comunişti (doar Alexandru Vişinescu (20 de ani de închisoare cu executare pentru infracţiuni contra umanităţii[75] şi Ion Ficior (20 de ani de închisoare cu executare pentru infracţiuni contra umanităţii : 103 deţinuţi decedaţi în perioada 1 august 1958 — 1 noiembrie 1963[76]) au fost condamnaţi definitiv; Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Romanesc acuză oficial 35 torţionari comunişti de omor deosebit de grav şi genocid[77]).

Alimentaţie

Magiun de Topoloveni, de prune, România (articol de sinteză), Alimentaţia la români
Magiun de Topoloveni (de prune). Autor: Vladimir Adrian Maftei. Data: 1.05.2017. Licenţă: Toate Drepturile Rezervate

Articol general: Alimentaţia la români

+ articolul ,,Risipă alimentară” (secţiunea România)

Românii mănâncă puţină carne (în special pui şi porc), foarte puţin peşte, puţine fructe (deşi merele româneşti sunt bune calitativ, iar producţia de prune este a 4-a în lume) şi legume (consumul de cartofi e cel mai mare din UE), puţină miere, puţin ceai verde. Românii mănâncă des ciorbă şi murături (în special iarna). Bucătăria românească tradiţională este în general lăudată şi apreciată atât de autohtoni, cât şi de străini. Sarmalele, micii şi ciorba de burtă sunt feluri de mâncare balcanice, populare între români. România are patru mărci europene recunoscute şi protejate: Magiunul de Topoloveni (2011), premiat internaţional de câteva ori, Salamul de Sibiu (2016), Telemeaua de Ibăneşti (2016), Novacul Afumat din Ţara Bârsei (2017).

Sănătate

Articol general: Sănătatea în România

Sistemul de sănătate este ineficient şi în mare măsură împovărat de corupţie. La multe boli România este între ultimele ţări din UE.  În 2013 România era pe penultimul loc la numărul doctorilor raportat la populaţie: 2,5 doctori la mia de locuitori, mult sub media europeană (3,4 la mie). Din 2007 până la sfârşitul lui 2013 au plecat în străinătate cca 14 000 doctori. În perioada 2009-2015 au plecat la muncă în străinătate cca 28 000 de asistenţi medicali. Din 2015 salarizarea s-a îmbunătăţit simţitor în sănătate, iar în decembrie 2016 salariul net al unui medic rezident (sau al unui asistent medical) era în jur de 3000 lei. România era pe locul al 8-lea în lume la consumul de băuturi alcoolice în 2016 şi avea cea mai dezvoltată piaţă neagră din Europa. 100 români mor anual din pricina excesului de alcool (2012). 25% din decesele în rândul bărbaţilor tineri erau cauzate de alcool în 2010. 70 români au murit zilnic din pricina fumatului, în 2014. Cancerele pulmonare sunt descoperite prea târziu şi nu mai pot fi operate în 75% din cazuri. În 2015 fumau circa 26% din români (circa 17% femei, în creştere faţă de 14% în 2011). Poluarea a fost răspunzătoare pentru 28 000 decese premature în 2013. În 2016 se înregistra un deces la fiecare 2 zile în România din cauza incendiilor.

Educaţie

Articol general: Educaţia în România

Problemele din învăţământ sunt următoarele:

1.Rezultate mediocre la testele PISA,

2.Rată de cuprindere şcolară mică (78% în 2014),

3.Rată mare de abandon şcolar (18,5% în 2016, locul III din coada UE, foarte aproape de ultimul loc Malta 19,5%)

4.Performanţe liceale submediocre (37% din licee au înregistrat medii sub 6 la bac, deci sub nivelul de promovare la bac, 57 de licee fără niciun absolvent de bac, 75% dintre elevii de la liceele private nu au luat bacul în 2013; cele mai mari rate de promovabilitate la bac au fost obţinute în 2016 în judeţele Cluj (84%), Bacău (80%), Braşov (79%), Galaţi (79%), Sibiu (78%), iar cele mai mici în Ilfov(34%), Giurgiu (40%), Teleorman (48%). Bucureşti a obţinut 70%; procentul general de promovabilitate la bac a fost de 72% (din cei prezenţi la examen) în 2016; promovabilitatea a fost de 62% din cei înscrişi la început de an în clasa a VIII-a (108 000 elevi promovaţi din 174 000), în 2017.

5.Rată uriaşă de analfabetism funcţional (42% faţă de media de 20% a UE),

6.Puţine şcoli de meserii practice (doar 20% din elevi),

7.Învăţământ superior mediocru, mulţi studenţi care abandonează cursurile (circa o treime din studenţi),

8.Profesori debutanţi prost plătiţi,

9.Manuale prea dificile, cu probleme de claritate şi atractivitate ,

10.Elevi care se simt singuri la şcoală, nefericiţi şi în stres continuu,

11.Destule şcoli fără autorizaţie sanitară (circa 2500 fără apă curentă şi/sau canalizare în 2015).

12..Costul susţinerii unui copil la şcoală era de cca 1600 lei în mediul urban şi de cca 1400 lei în mediul rural în 2010.

13.Introducerea unui bacalaureat supravegheat video în 2011 a redus fraudele uzuale de decenii până aproape de 0, procentul de admişi fiind de 45%.

14.Nu există responsabilităţi şi sancţiuni pentru oficialii din Ministerul Educaţiei.

15.Au fost construite multe locuri de joacă pentru copii, mai ales după intrarea în UE.

16.În România nu există încă un Muzeul al Comunismului, aşa cum există la Praga, Varşovia, Budapesta, etc.

Credinţe

Articol general: Credinţe la români

Biserica Kretzulescu, biserică ortodoxă roşie în Bucureşti vara
Biserica Kretzulescu. Autor: Vladimir Adrian Maftei. Data: 28.03.2017. Licenţă: Toate Drepturile Rezervate

Credinţele românilor sunt legate de valorile creştine ortodoxe. [78]Românii resping în cea mai mare măsură sinuciderea (92%), prostituţia (83%) şi homosexualitatea (81%) şi în cea mai mică măsură divorţul (39%) şi sexul premarital (47%).[79]

Cele mai accentuate sentimente de respingere sunt faţă de romi.[80], unguri, evrei, imigranţi[81]şi ruşi. Cele mai simpatizate ţări sunt Moldova, statele occidentale, Statele Unite, Japonia.[82] Ungaria este considerată în proporţie de 41% duşman, iar Rusia în proporţie de 27%. Totuşi românii nu îi antipatizează pe ungurii de rând: enorma majoritate a românilor fiind de acord să aibă colegi de muncă maghiari (85%), vecini maghiari (78%), prieteni maghiari (80%) și membri ai familiei maghiari (71%).[83]

 

Tradiţii şi obiceiuri

Articol general: Tradiţii şi obiceiuri la români

Ou încondeiat cu cruce şi 4 ouă roşii, Paşti, Învierea Domnului, tradiţie românească
Ou încondeiat cu cruce şi 4 ouă roşii. Autor: Vladimir Adrian Maftei. Data: 25.04.2014. Licenţă: Toate Drepturile Rezervate
Glob cu om de zăpadă pictat manual, brad, Crăciun, Naşterea Domnului
Glob cu om de zăpadă pictat manual. Autor: Vladimir Adrian Maftei. Data: 1.01.2013. Licenţă: Toate Drepturile Rezervate.

Principalele tradiţii şi obiceiuri ale românilor sunt: colindatul în ajunul Crăciunului, împodobirea bradului, Crăciunul (Naşterea Domnului, 25 decembrie; venirea lui Moş Crăciun cu cadouri pentru copii), Paştele (Învierea, dată variabilă; ciocnirea ouălelor roşii), Valentine’s Day (14 februarie, sărbătoare importată), Dragobetele (24 februarie), Mărţişorul (1 martie) , Ziua Femeii (8 martie), Sărbătoarea Mucenicilor (9 martie),  Ignat (20 decembrie), pomeni (la 3 luni după moarte, 6 luni, 9 luni, un an şi în fiecare an până la 7 ani), furatul miresei, scoaterea pantofilor la intrarea în casă (îndeosebi la ţară), lipsa mărunţişului, baterea covoarelor, punerea legumelor la murat în borcane şi butoaie.

Tezaure umane vii

43 persoane au au primit titlul de ,,Tezaur Uman Viu” până în august 2018.[84]

Lista celor 32 persoane care au primit titlul de ,,Tezaur Uman Viu” în perioada 2010-2013:

Anul 2010

 

  1. Maria Deac Poenaru – icoane pictate pe sticlă – Laz, com. Săsciori (judeţul Alba)
  2. Dumitru Sofonea – cojocărit – Drăguş (judeţul Braşov)
  3. Nicolae Veleanu – vătaf de căluşari – Giurgiţa (judeţul Dolj)DECEDAT
  4. Barkó Etelca – ouă încondeiate –  Săcele (judeţul Braşov)
  5. Augustin Páll – olărit – Corund (judeţul Harghita)

 

Anul 2011

 

  1. Constantin Perţa –prelucrarea lemnului –  Ceru Băcăinţi (judetul Alba)
  2. Olivia Tima – ţesut – Sălciua (judeţul Alba)
  3. Vasile Ghica – rapsod popular  – Călăraşii Vechi (judeţul Călăraşi)
  4. Nicolae Piţiş – rapsod popular – Lăpuşul Românesc (judeţul Maramureş)
  5. Valer Burzo – rapsod popular  – Suciu de Sus (judeţul Maramureş)

 

Anul 2012

 

  1. Adela Petre – ţesut – Buzău (judeţul Buzău)
  2. Floare Finta  – costume şi podoabe populare –Negreşti-Oaş (judeţul Satu Mare)
  3. Vasile Soporan –  rapsod popular – Frata (judeţul Cluj)
  4. Pera Bulz – taragotist – Vaţa de Jos (judeţul Hunedoara)

 

Anul 2013

 

  1. Nicolae Muntean – iconar – Vinerea (jud. Alba)
  2. Nicodim Gligor – meşter popular – prelucrarea tradiţională a lemnului – Vidra (jud. Alba)
  3. Ioan Oancea – lădar – Budureasa, jud. Bihor
  4. Gheorghe Rada – interpret popular şi constructor viori cu goarnă – Pomezeu, jud. Bihor
  5. Amelia Papazissu – Ţesut în păr de capră şi lână – Vintilă Vodă, jud. Buzău
  6. Mircea Micu – Constructor de instrumente muzicale – cimpoi şi bucium – Săruleşti, jud. Buzău

7-10. Ţuli Carol, Covaci Băbuţ, Covaci Alexandru, Bumb Cornel (Trio Transilvan Zorile) – interpreţi populari, Mociu, jud. Cluj

  1. Constantin Curecheriu – meşter popular – creator de măşti populare – Sat Sticlăria, Com. Scobinţi, jud. Iaşi
  2. Dumitru Ifrim – olar – Sat Schitu Stavnic, Com. Voineşti, jud. Iaşi
  3. Domnica Trop – interpret popular – Com. Isverna, jud. Iaşi
  4. Silvia Tecoanţă – ţesătoare – Alţâna, jud. Sibiu
  5. Dorin Cocârţă – dansator popular – Fundu Moldovei, jud. Suceava
  6. Felicia Cuciureanu – horitoare – Bilca, jud. Suceava
  7. Nicolae Purcărea – meşter popular – prelucrarea tradiţională a lemnului – Scheii Braşovului, jud. Braşov
  8. Vasile Ungureanu – interpret popular instrumente pastorale tradiţionale – Mălini, jud. Suceava.[85]

 

 

Sport

Articol general: Sportul în România

Gimnastică

Octavian Bellu, cel mai bun antrenor din lume, România (articol de sinteză) , antrenor de gimnastică,
Octavian Bellu în 2011. Autor: Lulubon. Data: 8 aprilie 2011. Licenţa: Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0 Unported
Mariana Bitang, cea mai valoroasă antrenoare din lume, cea mai medaliată antrenoare de gimnastică din lume
Mariana Bitang. Autor: necunoscut. Data: 20 iunie 2014. Sursa: http://www.wnsstamps.post/en/stamps/RO058.14. Licenţa: Domeniul Public

Antrenorii Octavian Bellu, Mariana Bitang sunt cei mai titraţi antrenori din istoria sportului. Bela Carolyi şi Márta Károlyi au fost şi ei antrenori de succes.

Antrenorul de gimnastică Béla Károlyi şi două gimnaste Nadia Comăneci şi Teodora Ungureanu
Teodora Ungureanu, Béla Károlyi, Nadia Comăneci. Autor: Unknown (Comitetul Olimpic şi Sportiv Român). Data: anii 70. Sursa: http://www.cosr.ro/sportiv/nadia-comaneci/galerie-foto. Licenţa: Domeniul Public

Nadia Comăneci a luat primul 10 olimpic din istorie (1976) şi a fost multiplă campioană olimpică, mondială şi europeană.

Daniela Silivaş a cucerit 9 medalii olimpice şi mondiale, un record în istoria gimnasticii.

Cătălina Ponor, una din cele mai bune gimnaste din istorie, bârnă şi sol, multiplă medaliată olimpică şi mondială şi europeană
Cătălina Ponor la Rio de Janeiro, în 2016. Autor: Fernando Frazão/Agência Brasil. Data: 15 august 2016. Sursa: https://www.flickr.com/photos/fotosagenciabrasil/28932540021/ Licenţa: Creative Commons Attribution 2.0 Generic

Cătălina Ponor este cea mai medaliată gimnastă română; ea are 5 medalii de aur la bârnă la campionatele europene, deţinând recordul mondial.

Şcoala românească de gimnastică a dat şi alte campioane: Sandra Izbaşa, Lavinia Miloşovici, Andreea Răducan, Simona Amânar, Corina Ungureanu, Claudia Presăcan, Larisa Iordache, Gina Gogean, Simona Păucă, Monica Roşu, Ecaterina Szabo, Lavinia Agache, Oana Ban, Cristina Bontaş, Sabina Cojocar, Laura Cutina, Maria Olaru, Daniela Sofronie, Ştefania Stănilă, Silvia Stroescu, Anamaria Tămârjan, Silvia Zarzu, Diana Bulimar, Diana Chelaru, Gabriela Drăgoi, Rodica Dunca, Emilia Eberle, Alexandra Eremia, Alexandra Marinescu, Dominique Moceanu (gimnastă americană de origine română), Andreea Munteanu, Steliana Nistor, Celestina Popa, Melita Ruhn, Aurelia Dobre şi Oana Corina Constantin.

Marian Drăgulescu  este cel mai valoros gimnast român, având numeroase titluri mondiale şi europene la sărituri şi sol. Dan Grecu, campion mondial şi european la inele în anii 70, a intrat ca antrenor în Cartea Recordurilor pentru obţinerea a 5 titluri europene din 8 posibile: Marian Drăgulescu-4+Ioan Suciu cal cu mânere). Flavius Koczi a fost campion european la cal cu mânere, sărituri şi sol între 2006 şi 2012. Marius Urzică a fost campion olimpic, mondial şi european la cal cu mânere între 1994 şi 2003.

Handbal

Nicolae Nedeff, cel mai mare antrenor de handbal din lume, multiplu medaliat mondial, România
Nicolae Nedeff. Autor: necunoscut. Dată: necunoscută. Sursa: http://www.comunismulinromania.ro/Arhiva-foto/Amintiri-din-comunism/Amintiri-din-comunism-XIX-federatia-de-handbal-Cupa-Campionilor.htm, This image is available from the Project Communism in Romania Photo Collection, Muzeul Naţional de Istorie a României.

Antrenorul Nicolae Nedeff este cel mai mare antrenor de handbal din lume, având 7 titluri mondiale (4 la masculin-1961,1964,1970 şi 1974 şi 3 la feminin-1956, 1960 şi 1962)

Gheorghe Gruia a fost declarat cel mai bun jucător de handbal din toate timpurile de către International Handball Federation, în 1992.

Cristian Gaţu, multiplu campion mondial, a fost declarat cel mai bun jucător al lumii în 1974.

Cristina Neagu a fost cea mai bună jucătoare a lumii în 2010, 2015 şi 2016 (fiind singura handbalistă care a câştigat trofeul de trei ori).

Canotaj

Ivan Patzaichin, canotor român de talie internaţională, unul din cei mai buni canotori din istorie
Ivan Patzaichin. Autor : Unknown (Comitetul Olimpic şi Sportiv Român). Data: 1990. Sursa: http://www.cosr.ro/sportiv/ivan-patzaichin2/galerie-foto. Licenţă: Domeniul Public

Elisabeta Lipă a fost cea mai bună canotoare din secolul 20. Lipă este în prezent canotoarea cu cele mai bune performanţe olimpice din lume (5 medalii de aur, 2 medalii de argint şi una de bronz). Ea a reuşit performanţa de a câştiga medalii olimpice la şase Jocuri Olimpice, performanţă care a fost atinsă doar de 4 sportivi în total.

Ivan Patzaichin a fost multiplu campion olimpic şi mondial şi unul dintre cei mai buni canotori din vremea respectivă.

Georgeta Damian Andrunache, Viorica Susanu, Doina Ignat,  Constanţa Burcică, Elena Georgescu, Liliana Gafencu au fost multiple campioane olimpice şi mondiale.

Atletism

Iolanda Balaş, atletă săritoare în înălţime română în anii 50
Iolanda Balaş, autor necunoscut, data: anii 60, Sursa: http://www.pressalert.ro/2015/03/viata-de-campioana-iolanda-balas-de-la-fetita-care-vindea-ziare-in-timisoara-postbelica-la-dubla-castigatoare-de-aur-olimpic/, licenţă: Domeniul Public

Iolanda Balaş a fost cea mai bună săritoare în înălţime din lume în perioada 1956-1966. Balaş a câştigat 140 concursuri la rând, performanţă pentru care a intrat în Guinness Book of Records.

Maricica Puică (3000m) , Doina Melinte (800 m, 1 milă), Gabriela Szabo (5000 m, 1500 m, 2000 m), Paula Ivan (1500, o milă, 3000 m; recordul de la 1500 m este singurul record olimpic românesc nedepăşit) şi Constantina Diță-Tomescu (maraton şi semimaraton, a stabilit un nou record de vârstă- 38 de ani la maraton), Claudia Ştef (3000m, marş în sală) au fost cele mai bune alergătoare române.

Tenis

Cel mai valoros jucător de tenis român şi un apreciat jucător internaţional a fost Ilie Năstase (7 turnee de Mare Şlem, 2 la simplu, 5 la dublu, între 1970 şi 1973; nr.1 mondial). Este urmat de Horia Tecău (dublu, Australian Open, 2012, dublu, Wimbledon, 2015, dublu US Open 2017) şi Ion Ţiriac (Roland Garros, dublu, 1970). Cea mai valoroasă jucătoare de tenis a fost Virginia Ruzici (două turnee de Mare Şlem, simplu şi dublu feminin, Roland Garros, 1978). Simona Halep a câştigat Roland Garrosul în 2018 şi este prima jucătoare de tenis română care ajunge nr.1 mondial (octombrie 2017).

Tenis de masă

Angelica Rozeanu ţinând în mână Cupa Mondială din 1955, jucătoare de tenis de masă de talie internaţională, una din cele mai bune jucătoare de tenis de masă, România
Angelica Rozeanu în 1955. Autor: Rossem, Wim van / Anefo. Sursa: Dutch National Archives, The Hague, Fotocollectie Algemeen Nederlands Persbureau (ANeFo), 1945-1989, Nummer toegang 2.24.01.09 Bestanddeelnummer 907-0838
http://www.gahetna.nl/collectie/afbeeldingen/fotocollectie/zoeken/weergave/detail/q/id/a933b466-d0b4-102d-bcf8-003048976d84
Data: 20 aprilie 1955
Locaţie: Utrecht
Licenţa: Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0 Netherlands

Angelica Rozeanu, multiplă campioană mondială (de 17 ori, între 1950-1956) şi europeană (de 2 ori, 1958, 1960), este un reper important în istoria tenisului de masă.

Au obţinut titluri europene şi Elisabeta Samara (6 titluri 2005, 2009, 2011, 2012 (2), 2015+ Liga Campionilor în 2015), Otilia Bădescu (1992, 1998, 2003 şi 2005), Daniela Dodean (2009, 2012) şi Andrei Filimon (2011, 2012).

Fotbal

Miodrag Belodedici dă un interviu, cel mai titrat jucător de fotbal român, libero, Steaua, Steaua Roşie Belgrad
Miodrag Belodedici. Autor: Magglo7. Data încărcării fotografiei pe Flickr: 28 octombrie 2015. Licenţa:Creative Commons Attribution-ShareAlike 2.0 Generic (CC By-Sa 2.0)

Steaua Bucureşti, antrenată de Emerich Jenei, a obţinut cele mai mari performanţe româneşti în fotbal: câştigarea Cupei Campionilor Europeni în 1986 şi a Supercupei Europei în 1987.

Cea mai mare performanţă a echipei naţionale a fost  calificarea în sferturile de finală ale Cupei Mondiale din 1994, când Anghel Iordănescu era antrenor.

Scrimă

România a avut mulţi campioni şi campioane la scrimă: Ionel Drâmbă (1967, 1968), Laura Badea (1994, 1995, 1996 (2), 1997, 2004), Mihai Covaliu (2000, 2005, 2006), Rareş Dumitrescu (2006, 2009), Ana-Maria Brânză (7 titluri europene, 2 mondiale şi unul olimpic, între 2006-2016) şi Simona Gherman (7 titluri europene, 2 mondiale şi unul olimpic între 2008-2016)

Judo

Alina Dumitru a fost multiplă campioană olimpică şi europeană. Ea a câştigat aurul european de 8 ori (2004-2011, cu excepţia anului 2009), egalând astfel recordul european deţinut de Edith Horvat şi Angelique Seriese.

Înot

Camelia Potec a fost campioană olimpică (2004) şi europeană (1999 de două ori, la 200m şi 400m, 2000 la 4X100 m şi 2004).

Skandenberg

Ion Oncescu a fost multiplu campion mondial (2007 ambele braţe, 2008 ambele braţe, 2010 braţul stâng) şi european (2009, ambele braţe). Este primul sportiv care a reuşit să câştige titlul mondial doi ani la rând (2007, 2008).

Dans

Simona Petric a fost campioană mondială la dans salsa, în 2011. Paul Moldovan şi Cristina Tătar au fost campioni mondiali la dans sportiv, la categoria de vârstă 16-18 ani, în 2012. Mirona Gliga şi Roman Cificli au fost campioni mondiali la dans sportiv, în 2015.

Biliard artistic

Gabriel Vişoiu a fost campion mondial în 2007, 2008 (trei categorii de lovituri) şi 2015.

Facilităţi sportive (săli de sport, terenuri de sport în aer liber, stadioane, săli polivalente, patinoare)

400 de săli de sport au fost inaugurate în 2004. Sălile de sport au 40 m/20 m, din zid în zid şi nu au spaţiu de siguranţă, cum cere regulamentul federaţiei internaţionale la handbal. De asemenea, ele nu au bănci sau tribune.[86]

Au fost construite multe terenuri de sport în aer liber de către autorităţile locale sau firme private după intrarea României în Uniunea Europeană, în 2007.

La Cluj a fost construită o sală polivalentă modernă uriaşă (7000-10 000 locuri) în 2014. Sala Sporturilor „Antonio Alexe” din Oradea a fost adusă la standarde europene în 2015.[87]

Ion Ţiriac a construit un patinoar olimpic acoperit la Otopeni, în 2016.

România avea 6 arene la standarde europene în martie 2017: Arena Națională, Cluj Arena, Arena ,,Dr. Constantin Rădulescu” din Cluj, Stadionul ,,Ceahlăul” din Piatra- Neamţ, noul ,,Ilie Oană” din Ploiești și Stadionul Marin Anastasovici de la Giurgiu.[88] În iunie 2011 a fost finalizat în Bucureşti un stadion nou şi modern în locul vechiului Stadion Naţional. Totuşi, noul Stadion Naţional Lia Manoliu, încadrat la categoria UEFA Elite, cu o capacitate de 55 200 de locuri, are mari probleme cu gazonul şi cu acoperişul. Stadionul Cluj Arena (categoria UEFA Elite), cu o capacitate de 30 500 de locuri, a fost inaugurat în octombrie 2011. Stadionul ,,Dr. Constantin Rădulescu”, stadionul echipei CFR Cluj, respectă standardele UEFA. Stadionul Ilie Oană (Ploieşti), care se încadrează la categoria UEFA III, cu o capacitate de 15 500 locuri, a fost finalizat în septembrie 2011, fiind proiectat exclusiv pentru fotbal. Stadionul Ceahlăul din Piatra Neamţ este în categoria UEFA III şi are 18 000 locuri. Stadionul Marin Anastasovici de la Giurgiu este omologat din partea UEFA, dar trebuie să aibă un gazon nou.[89]

Turism

Patrimoniul arheologic antic al României

Articol general: Turismul în România

Castelul Bran, castel românesc din epoca medievală
Castelul Bran. Autor: Rafaelutza. Licenţă: Domeniul Public, fotografie gratuită. Sursa: https://pixabay.com/ro/rom%C3%A2nia-bran-castelul-2036691/

Cele mai vizitate muzee din România au fost în 2012: Castelul Bran (546 000 vizitatori), Complexul Naţional Muzeal Astra din Sibiu (circa 410 000 vizitatori; cuprinde Muzeul în Aer Liber din Dumbrava Sibiului, Muzeul de Etnografie Universală ,,Franz Binder”, Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Săsească ,,Emil Sigerus”, Muzeul Civilizaţiei Transilvane ,,Astra” şi Studioul ,,Astra” Film), Muzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa din Bucureşti (394 000 vizitatori), Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu (378 000 vizitatori), Muzeul Naţional al Satului ,,Dimitrie Gusti”(circa 323 000), Muzeul Naţional Peleş din Sinaia (285 000 vizitatori), Muzeul Naţional al Ţăranului Român (circa 87 000 vizitatori), Muzeul Naţional de Artă al României (75 000 vizitatori), Muzeul Naţional de Istorie a României (46 000 vizitatori).[90]

Castelul Corvinilor, Castelul Huniazilor, important monument de arhitectură gotică, castel românesc
Castelul Corvinilor. Autor: Sbringser. Licenţă: Domeniul Public, fotografie gratuită. Sursa: https://pixabay.com/ro/castelul-hunedoara-medieval-880585/

În Patrimoniul UNESCO au fost incluse: Bisericile de lemn din Maramureș (Bârsana, Budești, Desești, Ieud, Plopiş, Poienile Izei, Rogoz and Surdești), Bisericile fortificate din Transilvania (Câlnic, Prejmer, Viscri, Dârjiu, Saschiz, Biertan, Valea Viilor), Bisericile cu pictură murală din nordul Moldovei din sec al XVI-lea, Fortăreţele dacice din Munţii Orăştiei, Centrul istoric al Sighişoarei şi Delta Dunării.

Castelul Peleş, castel românesc de lângă Sinaia, Carol I, vara
Castelul Peleş (detaliu). Autor: Raffaele fronzi. Data: 4 noiembrie 2008. Sursa: Flickr. Licenţa: Creative Commons Attribution 2.0 Generic (CC BY 2.0)

Castelul Bran, Castelul Peleş şi Castelul Corvinilor sunt cele mai frumoase şi mai cunoscute castele româneşti.

România este patria lui Vlad Ţepeş, domnitor muntean din sec al XV-lea, în jurul căruia s-a format mitul lui Dracula, pe baza povestirii lui Bram Stoker.

În jurul celor 2000 de izvoare minerale (unele cu proprietăţi curative certificate ştiinţific) se află numeroase staţiuni balneare (Sovata, Ocna Sibiului, Băile Olăneşti, Călimăneşti-Căciulata, Băile Felix, Covasna, 1 Mai, Eforie, Băile Tuşnad, Geoagiu Băi şi Buziaş). Ele reprezintă atracţii turistice de sute de ani şi unele dintre ele au fost modernizate în ultimii ani (Băile Felix, Vatra Dornei, Călimăneşti-Căciulata). Cele mai vizitate staţiuni balneare au fost în 2016: Sovata (circa 19 000 turişti), Băile Tuşnad (circa 5000), Băile Felix (circa 4500), Băile Herculane (circa 4000), Vatra Dornei (circa 2500), Covasna (circa 1700), Slănic Moldova (circa 1500), Călimăneşti (circa 1400), Olăneşti (circa 1200), Slănic (circa 1000), Geoagiu Băi (circa 800).[91]

Nămolul de la Techirghiol, cel mai întins lac salin din România, aflat pe litoral, are diverse virtuţi terapeutice probate ştiinţific.[92] [93]

Delta Dunării (zonă umedă unică în lume, paradis al păsărilor şi peştilor), Pădurea Letea (în Delta Dunării, loc foarte sălbatic, singurul loc cu liane din Europa), Larga Jijia (zonă umedă lângă Iaşi), vulcanii noroioşi din judeţul Buzău sau din Transilvania[94], Cascada Bigăr (considerată printre cascadele unice în lume) şi pajiştile transilvănene (care etalează cea mare biodiversitate de specii de plante din lume) sunt atracţii naturale unice sau rare în lume.

Patrimoniul arheologic antic al României

Au fost modernizate şi/sau restaurate următoarele atracţii turistice: Muzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa din Bucureşti (modernizat 2008-2011)[95]Muzeul Ţăranului Român (care a primit în 1996 trofeul EMYA – European Museum of the Year Award)[96], Palatul Culturii din Iaşi (restaurat în perioada 2008-2016, cel mai mare proiect de restaurare din România, adăposteşte Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul de Artă, Muzeul Etnografic şi Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii), Muzeul de Istorie din Suceava şi Cetatea de Scaun (modernizate şi deschise în 2016)[97], Salina Turda (modernizată între 2008-2010, cel mai vizitat obiectiv turistic public din România, cca 618 000 de plătitori de bilete.[98], Cetatea Devei (modernizată în perioada 2013-2016)[99], Cetatea Oradea (cea mai mare şi mai bine conservată cetate pentagonală din Europa Centrală)[100], Cetatea Făgărașului (stil romantic renascentist, restaurată parţial în ultimii ani[101], Cetatea Rupea (modernizată între 2010-2013)[102], Cetatea Râşnov (modernizată între 2010-2013)[103][104]staţiunile balneare Băile Felix, Vatra Dornei, Balvanyos[105], Călimăneşti-Căciulata[106]

România are ieşire la Marea Neagră, având un litoral parţial modernizat în Mamaia Sud, Tomis (Nord, Centru, Sud) și Eforie Nord în 2016. În ultimii ani Marea Neagră a căpătat o culoare turcoaz graţie înmulţirii fitoplanctonului marin Emiliania huxleyi, care înfloreşte în mai-iunie.

Transfăgărăşanul, una din cele mai frumoase şosele din lume, România, şosea foarte lungă
Transfăgărăşanul. Autor: Antony Stanley (Gloucester, UK). Data: 27 octombrie 2012. Licenţa: Creative Commons Attribution-Share Alike 2.0 Generic

Transfăgărăşanul (considerată de unii cea mai frumoasă şosea din lume, 90 km) şi Transalpina (cea mai înaltă şosea din România, 2145 m, 148 km lungime, modernizată 2009-2016) sunt şosele care oferă privelişti splendide mai ales pasionaţilor de biciclete, motociclete şi maşini.

Coloana Infinitului, operă de artă a lui Constantin Brâncuşi, Târgu-Jiu
Coloana Infinitului de Constantin Brâncuşi, aflată la Târgu-Jiu. Autor: Byrev. Licenţa: Domeniul Public, fotografie gratuită. Sursa: https://pixabay.com/ro/coloana-sculptura-brancusi-87553/

Operele monumentale ale lui Constantin Brâncuşi, Coloana Infinitului, Masa Tăcerii și Poarta Sărutului se găsesc la Târgu Jiu.

Crucea de pe Caraiman, Enciclopedie.info, Turismul în România
Crucea de pe Caraiman. Autor: 1507844. Sursa: Pixabay. Licenţa: Domeniul Public

Construită în cinstea eroilor căzuţi în Primul Război Mondial, Crucea de pe Caraiman este cea mai înaltă cruce din lume de pe un vârf montan, fiind un important reper simbolic creştin.

Diverse

Curăţenie

Cele mai curate oraşe din România au fost în 2017: Braşov, Oradea şi Sfântul Gheorghe. Ele au fost urmate de Cluj-Napoca, Slobozia, Miercurea Ciuc, Piteşti, Târgu-Jiu, Drobeta Turnu-Serverin şi Târgu Mureş. Cele mai puţin curate oraşe au fost Reşiţa, Călăraşi şi Brăila. Au fost evaluate ca puţin curate şi Satu Mare, Focşani, Galaţi, Alexandria, Zalău, Suceava şi Bacău. Bucureşti ocupa locul al 23-lea. Transilvania a fost evaluată ca fiind cea mai curată regiune istorică, iar Moldova cea mai puţin curată.[107]

Depozite industriale periculoase şi nepericuloase

România avea 49 de depozite industriale periculoase şi nepericuloase în octombrie 2017. România riscă penalităţi economice dacă aceste depozite nu sunt închise. Depozitul din comuna Târnava, judeţul Sibiu, a fost închis în august 2017. Acest depozit industrial periculos, cu capacitate mică (100 000 tone), a fost folosit mai mult de 20 de ani. Închiderea lui a costat 300 000 euro. [108]

Siguranţă

Cele mai sigure oraşe din România au fost considerate de români următoarele: Oradea, Braşov, Cluj-Napoca, Sibiu, Sfântul Gheorghe şi Timişoara. Bucureştiul a ocupat locul al 9-lea. Cele mai puţin sigure oraşe au fost considerate Alexandria, Suceava, Satu Mare, Bacău, Călăraşi, Târgovişte, fiind urmate de Vaslui, Piatra Neamţ, Galaţi şi Reşiţa.[109]

Generozitate

România era pe locul 93 din 145 ţări analizate în topul generozităţii globale în 2015. 54% din români au afirmat că au ajutat un necunoscut, la acest capitol fiind pe locul al 56-lea.

24% din români au afirmat că au donat bani, fiind pe locul al 84-lea în clasament.

7% din români au afirmat că au făcut acţiuni de voluntariat, fiind pe locul al 137-lea în lume.[110]

Cinematografe

La sfârşitul anului 2016 existau 393 săli de cinema, cu un total de 74 100 de locuri. În 2016 au fost distribuite 505 filme (64 filme naţionale şi 441 filme străine). Producţia naţională în 2016 a fost de 49 filme (24 filme artistice de producţie românească, 14 filme artistice în coproducţie, 7 filme documentare şi ştiinţifice şi 4 filme de animaţie de producţie românească)[111] În octombrie 2017, la Iaşi, a fost inaugurat primul cinematograf de stat înfiinţat după 1989. Se numeşte ,,Ateneu”.

Prostituţie

Prostituţia este ilegală în România. Un studiu din 2003 indica un număr de 23 000-47 000 de persoane din România care practicau sexul contra cost.[112] O cercetare din 2009 indica un debut timpuriu al vieţii sexuale, inclusiv contra cost, un procent mare (17%) de boli cu transmitere sexuală declarate în ultimul an, un procent mare (21%) de consumatoare de droguri injectabile, o educaţie foarte precară, un procent uriaş de avorturi (85% cel puţin un avort) şi faptul că circa 60% din ele nu aveau un partener de viaţă.[113]

România se afla pe primul loc în Europa cu privire la procentul de prostituate exportate în Europa (12%) în 2009.

Concubinaje

În 2012 copiii născuţi din concubinaje reprezentau 26%, acelaşi procent ca şi în 2001. În 1993 procentul era de 15%.

Copii abandonaţi

Aproape 1000 de copii au fost abandonaţi în spitale în 2016.

Violenţa în familie

România înregistrează printre cele mai ridicate rate ale violenţei în familie din UE. Au fost înregistrate 175 decese cauzate de violenţa domestică în 2010, 138 de decese în 2011, 141 de decese în 2012, 142 de decese în 2014, 186 decese în 2015. Toate victimele au fost femei. Nu există suficiente adăposturi pentru victime. Doar 34 de agresori au fost condamnaţi definitiv în 2016.

Trafic de persoane

România nu respectă standardele minime pentru combaterea traficului de persoane. România este şi furnizoare de victime şi exploatatoare de victime. Traficanţii au primit sentinţe slabe sau cu suspendare. Victimele nu au primit protecţie suficientă. Statul nu a oferit fonduri ONG-urilor care acordă asistenţă victimelor. În 2014 au fost salvate 757 persoane, iar în 2013 au fost salvate 896 de persoane. 74% erau femei, 38% erau copii. 475 de oameni au fost sclavi sexuali, 188 oameni erau exploataţi prin muncă. Instanţele de judecată au condamnat 269 de traficanţi în 2014 şi 252 în 2013. 67% dintre condamnări au fost cu executare în 2014, o creştere faţă de 59% în 2013. Cu toate acestea, în 2014 curţile de judecată au suspendat 73 de condamnări la închisoare, instituind amenzi împotriva a 15 traficanţi. În 2016 au fost identificate 756 victime, din care 130 (17%) au fost victime ale traficului de persoane exploatate prin muncă forţată. Destinaţiile exploatării victimelor identificate în 2016 au fost: 435 — România (360 sexuală, 44 muncă, 23 cerșetorie, 7 tentativă, 1 — alte situații) cca 57%; 83 — Italia (64 sexuală, 11 muncă, 3 cerșetorie, 1 furturi, 4 tentativă) 11%; 76 — Germania (40 sexuală, 26 muncă, 9 cerșetorie, 1 tentativă) cca 10 %; 47 — Marea Britanie (21 sexuală, 13 muncă, 8 cerșetorie, 1 furturi, 4 tentativă) cca 6%; 35 — Spania (24 sexuală, 9 muncă, 1 cerșetorie, 1 furturi) cca  4%; câte 18 — Franța, Grecia (8 sexuală, 1 muncă, 9 cerșetorie/9 sexuală, 8 muncă, 1 cerșetorie) cca  2%; 16 — Irlanda (7 sexuală, 6 muncă, 1 cerșetorie, 1 furturi, 1 alte situații) cca 2%; câte 14 — Belgia, Elveția (6 sexuală, 5 muncă, 3 cerșetorie/13 sexuală, 1 cerșetorie) 1,9%; 13 — Austria (11 sexuală, 2 cerșetorie) 1,7%, etc.

Sclavie modernă

România se afla pe primul loc în UE în 2016 cu privire la riscul de sclavie modernă, alături de Grecia, Italia, Cipru şi Bulgaria. România (locul 66 din 198 ţări analizate) şi Italia (locul 133) au înregistrat cele mai grave încălcări în domeniu din UE, inclusiv forme severe de muncă forţată.[114] [115]

Terorism

Au fost încarcerate 20 persoane pentru terorism în România în perioada 2004-2017.[116]

Refugiaţi

7800 persoane au primit statutul de refugiat în România în perioada 1991-2018. În 2017 au primit statutul de refugiat 1234 persoane, majoritatea fiind din Irak, Siria şi Afganistan.[117]

Personal în educaţie, sănătate, religie şi cultură

235 800 de persoane-personal didactic (1 cadru didactic la 15 elevi) în 2016-2017.[118]

Personal medico-sanitar: 157 300 medici (un medic la 345 locuitori), 16 400 medici dentişti, 17 200 farmacişti, 137 200 personal cu pregătire sanitară medie, 66 300 personal sanitar auxiliar, 1400 fiziokinetoterapeuţi, 13 800 asistenţi medicali cu studii superioare. [119](409 600 persoane în total)

În Biserica Ortodoxă Română: cca 15 000 de preoţi şi diaconi, cca 17 700 de persoane ca personal neclerical; 19 000 de cântăreţi bisericeşti. [120]

În cadrul instituțiilor și companiilor de spectacole și concerte (teatre, ansambluri artistice, trupe de dans și de divertisment, etc) – 11 600 persoane, din care 60% aveau funcții artistice de specialitate.

Biblioteci-circa 10 800 de persoane, din care 91% personal de specialitate

Muzee- circa 6 900 de persoane, din care circa 53% personal de specialitate

Edituri (ziare şi reviste)- circa 4 900 persoane, din care 72% personal de specialitate.[121]

Puţini angajaţi în domeniul culturii

Patrimoniul arheologic antic al României

1,6% dintre angajaţii români lucrau în domeniul culturii în 2016, mult sub media UE, de 3,7%. Numărul a crescut cu 7% în perioada 2011-2016.[122]

Monumente istorice furate

Constanţa

-Grup statuar „Primăvara“ – bronz, autor Cornel Medrea, 1964, aflat în fața Hotelului Ovidiu;
– Grup statuar „Nou născut“ bronz, autor Oscar Han, 1958, aflat în fața Hotelului Rex;
– Statuia „Fecioara cu mărul“ bronz, autor Ion Jalea, 1943, aflată în fața Hotelului Cazinou;
– Statuia „Jucătoarea de tenis“ – autor Mac Constantinescu, 1961, aflată în fața Hotelului Tomis;
– Statuia „Fata cu căprioara“ – bronz, autor Constantin Baraschi, 1964, aflată în fața Cinema Albatros;
– Bustul lui Ovidiu – bronz, Cornel Medrea, 1958, aflat în fața Hotelului Ovidiu,

-Arta monumentală „Marea și Navigația“, care se găsea pe parapetul digului portului „Tomis“, operă realizată în anul 1965 de Zoe Băicoianu.[123]

Iaşi

Au fost demolate sau furate:

Conacul Poieni

Turnul de Apă al Fabricii Nicolina

Fosta Manufactură de Tutun

Conacul Cantacuzino-Paşcani din Cepleniţa

Casa scriitoarei Magda Isanos.

Au fost furate:

Bustul lui Nicolae Ganea,  autor Ion Mateescu, 1924, aflat în Parcul Copou

Bustul lui Barbu Ştefănescu Delavrancea, autor Richard P. Hette, 1943, aflat în Parcul Copou.[124]

Timişoara

Bustul lui Victor Babeş, din bronz, pe soclu realizat din marmura de Ruschita, sculptor Romul Ladea, 1930, aflat faţa Institutului de Sănătate Publică de pe bulevardul Victor Babeş,

Bustul lui Aurel Cândea, din bronz, de sculptorul Romul Ladea, 1931, aflat în faţa Clinicii de Obstetrică-Ginecologie Bega.[125]

Gorj

Vulturul din bronz creat în amintirea domnitorului Mihai Viteazul, în 1932. Opera marca locul în care Mihai Viteazul a înnoptat cu trupele înainte de a muri, numit Poiana lui Mihai.[126]

Galaţi

Roata hidraulică de la Moara de Apă din comuna Brăhăşeşti, din sec al XIX-lea. Era o moară de tip simplu, cu sistemul funcţional acţionând ,,prin cădere”, rar întâlnit la instalaţiile de tehnică populară.[127]

Construcţii dărâmate de Ceauşescu

Circa 40 000 de construcţii (locuinţe, edificii administrative, monumente de artă şi cultură, biserici şi mănăstiri) au fost dărâmate în România din ordinul lui Ceauşescu pentru a înfăptui o aşa-zisă sistematizare urbană. [128]23 de biserici, capele şi mănăstiri ortodoxe şi 11 biserici protestante şi neoprotestante au fost demolate doar în Bucureşti, unele fiind vechi de sute de ani şi adăpostind tezaure de artă şi pictură bisericească.[129][130]

Restaurare publică

În ultimii 25 de ani (1992-2017) au fost restaurate din bani publici 1000 de monumente istorice din cele 30 000 monumente istorice de mare importanţă din România. Printre ele se află şi Casa de târgoveţ, construită în jurul anilor 1790.[131]

Zgomot

Oraşele din România în care locuitorii sunt supuşi unui nivel de zgomot de peste 50 de decibeli sunt: Bucureşti (87% din populaţie), Constanţa (76%), Cluj (64%), Braşov şi Ploieşti (61%), Galaţi (55%), Timişoara (49%). Cel mai liniştit oraş mare este Iaşi (16%). Circa 2 900 000 de români trăiesc în astfel de zone poluate fonic.

Oraşele din România în care locuitorii suportă un nivel de zgomot de peste 75 decibeli sunt: Timişoara (7% din populaţie), Braşov (3%), Bucureşti (1%).[132]

Jocuri de noroc pe bani

Incidenţa jocurilor de noroc în România este de 15% (2,4 milioane persoane de peste 18 ani care au jucat cel puţin o dată în ultimul an). Numărul de dependenţi de jocurile de noroc este de 98 000 persoane de peste 18 ani) (0,6% din totalul persoanelor adulte). Aproape 7% din adolescenţii români sunt trataţi în cabinetele psihologice pentru dependenţa lor de jocurile de noroc. Dar procentul este mult mai mare pentru că părinţii nu-şi dau seama la timp de problemelor copiilor şi nu vin la medic.[133]România deţine locul I în Europa Centrală şi de Est cu privire la răspândirea dependenţei faţă de jocurile de noroc la categoria de vârstă între 11-19 ani, cu cca 3,5%. În Germania procentul era de 0,55%. Cca 23% din copii şi adolescenţi prezintă riscuri majore de a dezvolta dependenţa patologică.[134][135]Au existat câteva decese ale dependenţilor de jocuri de noroc în 2007, 2008, 2009 în România[136][137][138][139][140]

Bărbaţi ideali

Româncele tinere (25-40 de ani) au declarat că preferă bărbaţii siguri pe ei (60%), inteligenţi (57%), hotărâţi (54%), cu caracter puternic (49%). Tehnica ,,eye tracker”, care a analizat privirile a 13 femei sub 30 de ani, atunci când s-au uitat la imagini cu 22 de tipologii de bărbaţi, a scos în evidenţă că ele erau atrase de bărbaţii îndrăzneţi, protectori şi independenţi.[141]

Infidelitate

În România, în 2011, 21% din bărbaţi şi 12% din femei au recunoscut că şi-au înşelat partenerul stabil. [142]

Greutate

44% din românii de peste 18 ani erau normoponderali, 33% erau supraponderali, 15% erau obezi şi 5% subponderali, în 2017. După 35 de ani numărul persoanelor normoponderale scade abrupt. După 55 de ani doar 3 din 10 români aveau o greutate normală, iar două treimi erau supraponderali sau obezi.

Ponderea obezităţii era de 21% în rândul populaţiei cu educaţie scăzută şi 12% în rândul persoanelor cu studii superioare.

23% din românii care se cred normali din punctul de vedere al greutăţii sunt de fapt supraponderali sau obezi.

3 din 10 români au declarat că au crescut consumul de fructe sau legume şi 4 din 10 au declarat că au diminuat consumul de zahăr sau dulciuri.

9% din români au renunţat la zahăr. 5% au renunţat la carnea de porc. 9% au renunţat la alimente prăjite. 5% au renunţat la sare.[143]

Locuinţe

Suprafaţa medie locuibilă a unui spaţiu rezidenţial din România este de 41 mp, mult mai puţin decât media europeană, de 90 mp.

Circa 50% din români trăiesc în spaţii supraaglomerate.

150 000 de locuinţe sunt permanent neocupate.

Jumătate din locuinţe sunt construite înainte de 1971.

63% din tinerii între 18-35 ani trăiau cu părinţii în 2017.  în 2007 procentul era de 57%.

35% din gospodăriile din România conţin mai mult de trei adulţi, cel mai mare procent din UE şi mult peste valoarea din UE27, de 18%.

În 19% din gospodării există trei adulţi care locuiesc laolaltă cu copii în întreţinere.[144]

Părăsirea casei părinteşti

Tinerii şi tinerele din România părăseau casa părintească la 28 de ani în 2017, cu doi ani mai târziu decât media europeană.[145]

Activităţi casnice

Româncele petrec zilnic 4,24 ore în activităţile casnice, iar bărbaţii 2,05 ore. (în total 3,17 ore). Pregătirea hranei, aşezarea mesei şi spălatul vaselor ocupă cea mai mare parte a timpului (1,13 ore). Femeile se ocupă de gestionarea alimentelor (gătit, spălat vase, etc) circa 2 ore pe zi, iar bărbaţii 21 minute. Elevii şi studenţii petrec cel mai puţin timp pentru îngrijirea gospodăriei şi familiei (1,03 ore), apoi patronii (1,40 ore). Persoanele cu studii superioare petrec 2,48 ore zilnic, iar cele cu studii medii cu 31 minute mai mult, iar persoanele cu cel mult gimnaziul petrec 3,22 ore. Locuitorii din mediul rural petrec cu 40 de minute pe zi mai mult în activităţile casnice decât cei din mediul urban.

Articole înrudite

Bucureşti

Apele României

Energia în România

Cutremurele în România

Pădurile României

Animalele din România

Economia României

Transporturile în România

Alimentaţia la români

Sănătatea în România

Educaţia în România

Mass-media în România

Turismul în România

Patrimoniul arheologic antic al României

Sportul în România

Universitatea Craiova

Biserica Ortodoxă Română

Alte articole:

Rugăciune, Icoană, Biserică, Familie

Bibliografie

1.Institutul Naţional de Statistică , România în cifre 2015, http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Romania_in_cifre_2015final.pdf

2. Dicţionar Enciclopedic 1993-2009, Editura Enciclopedică, Bucureşti. Unele articole pot fi găsite şi online, în cadrul site-ului https://dexonline.ro/surse

Bibliografie suplimentară

Enciclopedii online

Portalul enciclopedic http://www.encyclopedia.com/,(engleză), care oferă acces la multe enciclopedii online, http://www.encyclopedia.com/places/spain-portugal-italy-greece-and-balkans/romanian-political-geography/romania

Britannica (engleză), https://www.britannica.com/place/Romania

Encarta (engleză), http://web.archive.org/web/20090426050710/http://encarta.msn.com/encnet/refpages/search.aspx?q=Romania

Larousse (franceză), http://www.larousse.fr/encyclopedie/pays/Roumanie/141632

Universalis (franceză) http://www.universalis.fr/encyclopedie/roumanie/

Treccani (italiană) http://www.treccani.it/enciclopedia/romania/

Muzee

Muzee şi Colecţii din România, Institutul National al Patrimoniului, http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/sel.asp

Institute de Cercetare

Institutul Naţional de Statistică (INS), http://www.insse.ro/cms/

Institutul National al Patrimoniului, http://cimec.ro/; Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice (arhivă), http://patrimoniu.gov.ro/ro/publicatii/buletinul-comisiei-monumentelor-istorice

Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), http://www.ires.com.ro/index

Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, http://www.iccv.ro/

Institutul de Științe ale Educației (ISE), http://www.ise.ro/

Academia Română, http://www.acad.ro/

http://www.iccv.ro/node/406

Site turistic

http://romaniatourism.com/

România în cifre

http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Romania%20in%20cifre_%202012.pdf

http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Romania%20in%20cifre%202013_ro.pdf

http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Romania_in_Cifre_2014.pdf

http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Romania_in_cifre_2015final.pdf

http://www.revistadestatistica.ro/old/index.html

Strategia de dezvoltare a României în următorii 20 de ani, Editura Academiei, 2015, http://media.hotnews.ro/media_server1/document-2016-06-3-21049787-0-strategia.pdf

Biblioteca Digitală a Bucureştilor,  http://www.digibuc.ro/

Guvernul României –Ministere, http://www.gov.ro/ministere__c16l1p1.html

Poliţia, http://b.politiaromana.ro/

Pentru subiectele legate de creștinismul ortodox

http://www.crestinortodox.ro/

http://www.patriarhia.ro/ro/

http://trinitastv.ro/

Economia Mondială 2015, Institutul Naţional de Statistică, 2015, http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/EconomiaMondiala2015_rom.pdf

The World Statistics Pocketbook

http://unstats.un.org/unsd/pocketbook/World_Statistics_Pocketbook_2013_edition.pdf, pag 163

2015, https://unstats.un.org/unsd/publications/pocketbook/files/world-stats-pocketbook-2015.pdf

Banca Mondială, http://www.worldbank.org/

Organizaţia Mondială a Sănătăţii, http://www.who.int/en/

Comisia Europeană, http://ec.europa.eu/index_en.htm

U.S. Department of State Background Note, http://www.infoplease.com/country/profiles/romania.html

 

 

România (articol de sinteză) România (articol de sinteză) România (articol de sinteză) România (articol de sinteză) România (articol de sinteză) România (articol de sinteză) România (articol de sinteză)

Note subsol:

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.