România

România

harta patriei în Europa
Harta României în Europa. Autor: NuclearVacuum. Data: October 2009. Licenţă: Attribution-ShareAlike 3.0 Unported (CC BY-SA 3.0). Sursa: Wikimedia Commons.

Localizare:  centrul Europei, sud-estul Europei Centrale, cu ieşire la Marea Neagră

Suprafaţă: 238 391 km pătraţi

Populaţie : 19,760 milioane de persoane la 1 ianuarie 2016, soldul migrației internaționale temporare de lungă durată a fost negativ (-circa 58 000 persoane în 2015).

Densitatea populaţiei: 83,7 locuitori/km pătrat la 1 ianuarie 2014.

Capitala şi cel mai mare oraş: Bucureşti (circa 2 110 000 locuitori, pe locul 3 în lume în ceea ce priveşte aglomeraţia din trafic şi pe locul I în Europa; transport în comun în mare parte fără aer condiţionat şi fără căldură; cea mai nesigură capitală din punct de vedere seismic; poluare ridicată; o densitate ridicată de locuitori). Alte oraşe mari (320 000-200 000 locuitori):  Iaşi (circa 320 000), Cluj-Napoca (circa 305 000), Timişoara (circa 304 000), Constanţa (circa 298 000), Craiova (circa 295 000), Galaţi (circa 286 000), Braşov (circa 275 000), Ploieşti (circa 223 000), Brăila (circa 205 000).

Climă: temperat-continentală. Temperaturi uzuale: între -20 grade şi +40 grade. Secete (mai ales în regiunile de câmpie, cu precădere în Bărăgan şi Dobrogea) şi inundaţii (între ţările cu cel mai mare risc de inundaţii din Europa, 237 de decese în ultima jumătate de veac) frecvente. Oraşe cu probleme de canalizare. Au început să apară şi tornade.

Monedă: leu (=100 bani); 1Euro=cca 4,5 lei

Ziua Naţională: 1 Decembrie (Marea Unire)

10 mai- zi de sărbătoare naţională: Independenţa României în 1877, Intrarea lui Carol I în Bucureşti în 1866, România devine regat în 1881), dar este zi lucrătoare.

14 mai-zi de sărbătoare naţională: cinstirea martirilor din temniţele comuniste.

Zile libere (14) (în marea majoritate a cazurilor nu se lucrează): două zile pentru Anul Nou (1 ianuarie, 2 ianuarie), Paşte (dată variabilă), Rusalii (dată variabilă, la 50 de zile după Paşti) şi Crăciun (25, 26 decembrie) şi câte o zi pentru Ziua Unirii Principatelor Române (24 ianuarie, Unirea Mică, a Moldovei cu Ţara Românească), Ziua Internaţională a Muncii (1 mai), Ziua Copilului (1 iunie), Adormirea Maicii Domnului (15 august), Sfântul Andrei (30 noiembrie) şi Ziua Naţională a României (1 decembrie, Marea Unire).

Provinciile istorice: Ţara Românească, Transilvania şi Moldova. O altă împărţire include şi regiunile: Oltenia (între Dunăre la V și S, Olt la E și Carpații meridionali la N şi NV), Banat (între Carpaţii Meridionali, Dunăre, Tisa şi Mureş), Crişana (vestul Munţilor Apuseni, la nord de Mureş), Maramureş, Bucovina (parte integrantă a Moldovei, în NE Carpaţilor Orientali; denumirea provine de la apelativul slavon care înseamnă ,,pădure de fagi”) şi Dobrogea (sud- est)

Drapel: tricolor format din următoarele culori aşezate vertical: albastru, galben, roşu

Stemă: ,,Scutul mare, pe albastru, are o acvilă de aur cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă din aur, în gheara dreaptă o sabie, iar în gheara stângă un buzdugan”

Imnul naţional: ,,Deşteaptă-te române” (melodie a lui Anton Pann, versurile Andrei Mureşan)

Limbă oficială: română (origine latină). Alte limbi: maghiară (6%)

Naţionalităţi: română, romă (în jur de 10% (peste 2 milioane, din care doar 600 000 îşi recunosc originea), maghiară (cca 6%).

Religie: creştin-ortodoxă (83%), protestantism şi neoprotestantism 7%, catolicism 5%.

Principalele cursuri de apă: Dunărea (1075 km), Mureş (761 km), Prut (742 km), Olt (615km), Siret (559 km)

Litoral: 245 km, între gârla Musura (graniţa cu Ucraina) şi Vama Veche (graniţa cu Bulgaria)

Sistem politic: democraţie, republică bicamerală semiprezidenţială (preşedintele numeşte primul ministru), membră a UE (din 2007) şi a NATO (din 2004)

Corupţia: pe locul al 57-lea în lume (din 176 ţări evaluate, primele sunt cele mai puţin corupte ţări) cu 48 puncte (90 puncte este maximum, înregistrat de Danemarca şi Noua Zeelandă, cele mai puţin corupte ţări) în 2016.

Inegalitatea de venituri între regiunile ţării: cea mai mare inegalitate între regiunile ţării din Uniunea Europeană: Bucureşti- Ilfov (140% din media UE) faţă de Vaslui, Teleorman, Giurgiu (30-35% din media UE), pe baza indicelui GNI.

Nivelul de implicare cetăţenească (participare la mitinguri, semnare de petiţii, etc) în 2015: 3,6% printre cele mai scăzute din UE, faţă de media de cca 12% din UE.

Probleme cronice

1.Nivelul mare al sărăciei (penultimul loc în Uniunea Europeană, 25%)

2.Nivelul corupţiei

(în pofida unor rezultate foarte bune în ultimii ani cu privire la corupţia la nivel înalt: condamnări definitive pentru 66 de politicieni de rang înalt (parlamentari sau membri ai guvernului aflaţi la conducere după 1989), circa 15 primari, Mircea Băsescu, fratele fostului preşedinte Traian Băsescu, cei mai mulţi condamnaţi înregistrându-se din 2011 până acum; totuşi foarte multe achiziţii publice ascund afaceri de corupţie de multe miliarde de euro

3.Despăduririle masive ilegale

Cutremurele din România

4.Risc seismic ridicat în oraşele mari (26 000 de apartamente nesigure la cutremur; circa 600 de clădiri cu risc seismic I, din care mai mult de jumătate erau în Bucureşti (doar 79 au fost consolidate după 1989); legislaţia nu permite evacuarea forţată a locatarilor pentru consolidare)

5.Migraţia masivă (care lasă mulţi copii fără unul (cca 80 000) sau ambii părinţi (cca 20 000); în plus, lasă probleme mari în sistemul sanitar şi un deficit de meseriaşi; al doilea cel mai mare procent de emigranţi din statele europene (11%, circa 3 milioane de români), după Albania (38%)

 6.Scăderea demografică (pierdere de 110 000 locuitori între 2015 şi 2016, a doua ca mărime în Europa după Italia (130 000), dar care are o populaţie de trei ori mai mare

Transporturile în România

7.Calitatea lamentabilă a infrastructurii şi transportului: drumuri foarte proaste (cea mai proastă infrastructură rutieră şi feroviară din UE, şosele cu gropi, 36% drumuri de pământ sau pietruite în 2016), viteză de 40 km/h pe calea ferată, vârsta medie a locomotivelor şi vagoanelor de 30 de ani, nr. aproape dublu de accidente rutiere faţă de media UE, transport în comun în mare parte fără aer condiţionat şi fără căldură)

8.Munca la negru şi la gri foarte dezvoltată (îndeosebi în mediul rural, unde existau circa 700 000 de zilieri în 2016; existau 360 000 de contracte de muncă part-time ca unică sursă de venit în 2017)

9.Situaţia dezastruoasă din sănătate (cauzată în mare parte de plecarea masivă a medicilor şi asistentelor)

10.Insuficienta modernizare (foarte multe locuinţe fără toaletă în incintă, fără baie proprie şi fără canalizare, în mediul rural).

Repere istorice

1 ianuarie 2007- Aderarea la Uniunea Europeană

29 martie 2004- Aderarea la NATO

16-22 decembrie 1989- Revoluţia împotriva lui Ceauşescu şi a comunismului

1948-1989- Perioada comunistă (Petru Groza, Gheorghe Gheorghiu-Dej 1944-1965 şi Nicolae Ceauşescu 1965-1989)

Televizoare la Electronica din București în anii ’80. Autor: necunoscut. Licenţă: Domeniul Public.

1938-1944 –Regimurile autoritare. Dictatura regală al lui Carol al II-lea (1930-1940). Statul naţional-legionar condus de Corneliu Zelea Codreanu şi Horia Sima. Dictatura militară a mareşalului Ion Antonescu.(1940-1944)

Țăran român stând. Autor: necunoscut. Licenţă: Domeniul Public.

1918-1938- Perioada interbelică. Ferdinand I (1914-1927). Mihai I, sub regenţă (1927-1930, 1940-1947)

Ţărani români în cca 1915. Autor: necunoscut. Licenţă: Domeniul Public.

1 decembrie 1918- Marea Unire: unirea Basarabiei, a Bucovinei, a Transilvaniei cu România (formată atunci din Muntenia şi Moldova)

Oameni din Cuvin (comuna Ghioroc, județul Arad) în 1880. Autor: necunoscut. Licenţă: Domeniul Public. Sursa: colecția lui Viorel Chifan.

10 mai 1881- România devine regat

10 mai 1877- Independenţa României în raport cu Imperiul Otoman

10 mai 1866- Carol I este ales domnitor al României (1866-1881), devenind apoi rege (1881-1914)

24 ianuarie 1859- Mica Unire: unirea principatelor Muntenia şi Moldova prin dubla alegere a lui A. I. Cuza ca domnitor al ambelor principate

1848- Revoluţia de la 1848

1821- Revoluţia lui Tudor Vladimirescu

Sec XVII- XVIII Regimul fanariot

Sec XIV- XVII Evul Mediu

1352 sau 1353-întemeierea Moldovei sub conducerea lui Dragoş

1290-întemeierea Ţării Româneşti

275- hunii, gepizii, avarii, slavii (sec al VI-lea), bulgarii (sec al VII-lea), ungurii (sec al IX-lea), pecenegii, cumanii, tătarii

273-275 retragerea romanilor din Dacia

106 –cucerirea Daciei de către romanii conduşi de împăratul Traian

Sec VI î.Hr-106 dacii

Cadrul natural

Generalități

Munţii, dealurile, podişurile şi şesurile reprezintă fiecare cam o treime din suprafaţa României. Munţii Carpaţi sunt munţi de înălţime medie şi mică, având vârfuri care nu depăşesc 2544 m.(Moldoveanu, 2544 m).

Apele subterane

Apele României

O mare parte din apa subterană e poluată cu nitraţi, aşa că apa din fântâni conţine în tot mai multe cazuri nitraţi. Problema este gravă având în vedere că multe gospodării din mediul rural sunt dependente de fântâni.

Sol

Pădurile României
Brad din Bucureşti. Autor: Vladimir Maftei. Data: 1.05.2014. Licenţa: Toate drepturile rezervate.

Peste 80% din solul României era la limita încărcării cu nitraţi în 2013. Preţul mediu al unui hectar de pământ în România era de circa 3000-3500 euro în 2016, de câteva ori sub preţul mediu din UE. Cele mai scumpe terenuri sunt cele fertile, fără eroziune, cu acces la surse de apă şi care se găsesc aproape de şosea.

Păduri

Pădurile României

Pădurile acopereau 27% din suprafaţa României în 2015, sub media europeană (32%), în ultimul deceniu având loc numeroase şi masive despăduriri ilegale. Un hectar de pădure se vindea în 2012 în medie cu 2000 de euro, iar în 2013 cu 3000-3500 de euro, de câteva ori mai ieftin decât în UE.

Energie

Energia în România

Energii regenerabile

Ferma eoliană Fântânele-Cogealac. Autoare: Alexandra Sandri. Data: 2011 . Licenţa: Creative Commons Attribution Share Alike 2.0 Generic (CC BY-SA 2.0). Sursa: https://www.flickr.com/photos/sandrialexandra/5828822201/in/photolist-9T5eLv

România era în 2014 a treia ţară cea mai puţin dependentă de importurile de energie, cu 17%. Dependenţa României a scăzut din 1990, de la 34% până la 17% în 2014, în timp ce în Uniunea Europeană a crescut dependenţa de importurile de energie, de la 44% (1990) la 53% (2014). Ponderea energiilor regenerabile în consumul final de energie era de cca 25% în România, peste media UE, care era de 18%, în 2014. Puterea instalată a producătorilor de energie din surse regenerabile era de 4.710 MW la finele lunii noiembrie a lui 2016: parcuri eoliene 2.963 de MW, panouri fotovoltaice 1.323 de MW, microhidrocentrale 320 de MW şi biomasă 104 MW.
România are cel mai înalt potenţial eolian din sud-estul Europei, iar Dobrogea de sud-est are al doilea cel mai mare potenţial din Europa.

Poluare

România era în 2013 a doua cea mai poluantă ţară în ceea ce priveşte centralele pe cărbune, după Polonia (dar în Polonia cărbunele acoperă 90% din energia produsă). În România doar o treime din energia utilizată este produsă în termocentrale. 5 din cele 20 cele mai poluante centrale de cărbune din Uniunea Europeană sunt în România: Turceni, Rovinari, Drobeta Turnu Severin, Isalnița și Mintia. Energia solară şi energia geotermală sunt încă insuficient exploatate.

Faună

Animalele din România

Grădina Zoologică Bucureşti

Mamifere din România

Peşti din România

Crustacee din România

Moluşte din România

Reptile din România

Păsările din România

Păsările din România, partea I A-E

Păsări din România partea a II-a F-M

Păianjeni din România

Căpuşe din România

Fluturi diurni din România

Fluturi de noapte din România

Fluturi exotici vii din Casele Fluturilor din România

Libelule din România

Coleoptere (gândaci, cărăbuşi, etc) din România

Albine din România

Viespi din România

Ortoptere (greieri, lăcuste, cosaşi, coropişniţe) din România

Furnici din România

Muşte din România

Ţânţari din România

Tăuni din România

Alte insecte din România

Generalități

Există efective importante de animale care sunt extincte sau rare în multe părţi din Europa (cca 4000-6000 de urşi bruni eurasiatici (Ursus arctos arctos)  din cei cca 14 000 în Europa, 2000-3000 de lupi cenuşii (Canis lupus), cca 40% din populaţia europeană, 1500 de râşi eurasiatici (Lynx lynx), cca 40% din populaţia europeană, 4000 de cai sălbatici şi semisălbatici în Delta Dunării, cerbi, cca 2000 acvile ţipătoare mici, o cincime din populaţia europeană şi circa o zecime din populaţia globală şi capre negre (câteva mii). Există populaţii record de pelicani comuni (cca 18 000).

Specii protejate

În privinţa speciilor protejate, starea de conservare a acestora era inadecvată în 67% din cazuri, favorabilă în 19% din cazuri, necunoscută în 8% din cazuri, nefavorabilă în 5% din cazuri, în 2016, în România.

Grădini zoologice

Multe grădini zoologice din România întâmpină serioase şi diverse probleme cu privire la asigurarea unui cadru adecvat pentru animale.

Delta Dunării

Delta Dunării (unică în lume, în Patrimoniul UNESCO) reprezintă un paradis pentru foarte multe specii de animale, în special păsări şi peşti. Există circa 8-9000 de specii identificate de animale în Delta Dunării. Aici există şi două specii de plante carnivore: otrăţelul de baltă (Utricularia vulgaris L.) şi Aldrovanda vesiculosa. Există circa 6000 de locuri de cazare disponibile în Delta Dunării.

Larga Jijia

Larga Jijia, cunoscută şi sub numele de Delta Moldovei, adăposteşte peste 194 de specii de păsări, peste jumătate din speciile catalogate din România. Minidelta, aflată lângă Iaşi, este una din cele mai propice zone pentru înmulţirea păsărilor şi peştilor din România. Larga Jijia este un complex de 50 de heleşteie, care se întind pe o suprafaţă de 1250 hectare, la 24 de km de Iaşi, în comuna Movileni. Aici se găseşte a doua colonie de cerbi lopătari din ţară, prima aflându-se în Delta Dunării. Una dintre cele mai mari colonii de stârci din România îşi are sălaşul tot aici. Înainte de 1977, zona era o întindere de apă, cu stuf şi păpuriş. În 1977 a început să se lucreze cu excavatoarele la amenajarea unei ferme piscicole, iar lucrările au durat patru ani. Apoi lacul a fost populat masiv cu peşte şi păsările au început să vină.

Lacul Techirighiol

Lacul Techirighiol adăposteşte 263 specii de păsări, adică 65% din totalitatea speciilor din România.

Insula Sacalin

Insula Sacalin, aflată lângă localitatea Sfântu Gheorghe, este o oază de sălbăticie din Marea Neagră. Are o suprafaţă de 21 410 hectare, cam cât are capitala ţării. Autorităţile române au interzis popularea insulei încă din 1938 şi este interzis accesul turiştilor pe insulă. Circa 229 de specii de păsări, multe dintre ele migratoare, trăiesc pe Insula Sahalin. Mari colonii de chire de mare şi de pelicani creţi îşi au sălaşul pe insulă. Există aici numeroase plante rare printre care şi varza de mare şi canarul bălţii. În apele din apropiere găsim peşti rari, inclusiv sturioni. Acum cca 150 de ani au apărut două insule, Sacalinu Mare şi Sacalinu Mic, care s-au unit în timp şi formează acum o zonă compactă. Insula Sacalin se degradează din pricina eroziunii, care ajunge şi până la 19 metri pe an.

Balta Văcăreşti

Parcul Natural Văcăreşti

O zonă sălbatică de 184 hectare de lângă bulevardul Văcăreşti din Bucureşti a devenit arie naturală protejată în mai 2016. Peste 100 de specii de păsări trăiesc aici, pe lângă reptile, amfibieni şi unele mamifere. Parcul Văcăreşti este un parc natural urban de dimensiuni mari care, igienizat şi amenajat, ar putea deveni asemănător cu altele din Europa. Este prima arie protejată urbană din România şi cea mai mare zonă verde din Bucureşti.

Pajiştile din Transilvania

Pajiştile din Transilvania etalează cea mai mare biodiversitate din lume (cca 300-400 de specii). Prinţul Charles a devenit un mare admirator al biodiversităţii din Transilvania, un adevărat ambasador al frumuseţilor naturale transilvănene.

Păduri sit UNESCO

Cca 24 700 hectare de păduri de fag din România au fost declarate sit UNESCO în iulie 2017. Situl iniţial, care cuprindea păduri din Germania, Slovacia și Ucraina, a fost extins cu păduri de fag din alte 11 ţări europene: Albania, Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Germania, Italia, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Ucraina. Numele noului sit este ,,Păduri de fag antice și primitive din Carpați și alte regiuni ale Europei” („Ancient and Primeval Beech Forests of the Carpathians and Other Regions of Europe”).

Siturile aflate în administrarea Romsilva sunt în Parcul Național Domogled — Valea Cernei (Caraş-Severin), 10 321 hectare, în Parcul Național Semenic — Cheile Carașului (Caraş Severin), 4278 hectare, în Parcul Național Cheile Nerei — Beușnița (Caraş Severin), 4294 de hectare, în Parcul Național Cozia 3411 hectare, și mai sunt trei alte situri: Codrii Seculari Slătioara (Suceava), 609 hectare, Groșii Țibleșului (Maramureş), 346 hectare, și Codrii Strâmbu-Băiuți (Maramureş), 630 de hectare. A fost inclus şi Codrul Secular Șinca, 338 hectare, care este în proprietatea Primăriei Șinca din județul Brașov.

Mamutul de la Muzeul Antipa

Mamutul de la Muzeul Antipa, descoperit în 1891, este cel mai mare schelet complet al unui exemplar de elefant preistoric și este o specie descoperită în România: Deinotherium Gigantissimus (în traducere ,,animalul teribil gigantic”). În plus, este singurul gen la care incisivii sunt orientaţi în jos, fapt care nu este întâlnit la alţi elefanţi, mamuţi sau mastodonţi.

Apa minerală din satul Calina

Apa minerală extrasă dintr-un izvor de lângă comuna Dognecea, în satul Calina, în judeţul Caraş Severin, se afla pe locul 2 în lume în topul celor mai pure ape minerale din lume, după Evian, la o distanţă infimă, în 2009, conform Organizaţiei Mondiale a Apelor. Denumirea comercială a apei îmbuteliate este Perenna Premier.

Economie

Economia României

Agricultura în România

Comerţul în România

Nivelul de trai în România

Veniturile în România

Forţa de muncă în România

Transporturile în România

Sărăcie

24% din români erau săraci în 2015. Circa 30% din totalul persoanelor ocupate lucrează în agricultură. Trei sferturi din oamenii din mediul rural trăiau în condiţii precare la sfârşitul lui 2011. Aproape 40% din angajaţii români aveau salariu minim (1400 lei brut, 1065 net, cca 235 euro pe lună net) la sfârşitul lui 2016. Cele mai mari salarii se obţineau în judeţele: Bucureşti(2857 lei), Ilfov (2347 lei), Cluj (2328 lei), Timişoara (2217 lei), Sibiu (2138 lei), iar cele mai mici în Harghita (1483 lei), Teleorman (1503 lei), Suceava (1506 lei), Neamţ (1519 lei) şi Vrancea (1544 lei) în 2016.

Bugetari de lux

În 2012 existau circa 97 000 de salariaţi la stat (între ei se numără mulţi salariaţi din Ministerul de Interne, din Ministerul de Externe, SRI, din regiile care sunt încă în proprietatea statului, din băncile de stat) care câştigau peste 1000 de euro pe lună. În 2016 existau unii bugetari de lux cu venituri publice între 10 000-40 000 euro pe lună în bănci, regii, Fondul Proprietatea, etc. Circa 50% din pensionari aveau pensii de până în 800 lei în 2015. Pensia medie era de 886 lei (cca 200 euro) în 2015. În 2013 existau circa 6000 de pensii de peste 1000 euro. Cele mai mari pensii le aveau magistraţii, cu o medie de peste 9000 lei lunar, în 2015. Pensia medie a celor care lucrează în Ministerul Apărării, Ministerul de Interne şi SRI era de circa 2700 lei, de 4 ori pensia medie şi de 8 ori pensia minimă.

Raporturi

În România raportul dintre salariu minim şi cel mediu era în 2013 de 35%, aproape la jumătate faţă de cel prevăzut ca ideal de Carta Socială Europeană (60% în situaţii obişnuite şi minimum 50% în situaţii de criză). Raportul între cel mai mic salariu şi cel mai mare salariu dintr-o firmă era de 1-10 sau 1-15 în România, comparativ cu 1-5 în UE. Raportul dintre salariul mediu brut şi venitul preşedintelui sau premierului era de 1 la 8,7 în România (563E/4895E), pe când în alte ţări europene el varia între 2,9 în Spania şi 6,5 în Bulgaria.

Prețuri

Ponderea alimentelor (33%) în coşul de consum este cea mai mare din UE. Cele mai mari creşteri de preţuri (50%) din UE s-au înregistrat în România în perioada 2005-2012, cu o valoare dublă faţă de media UE.

Utilităţi

38% din casele românilor aveau WC-ul în curte, comparativ cu 2,7% în Uniunea Europeană, în 2011 şi circa 30% în 2017, România fiind detaşat pe ultimul loc în Europa (Bulgaria avea 16%). Circa 60% din case aveau baie şi toaletă în incintă în 2010. 12% din locuinţele urbane nu aveau baie proprie în 2010. 88% din gospodăriile rurale nu aveau baie proprie în 2010. Doar 13% din locuinţele rurale erau racordate la reţeaua de canalizare în 2009.

Electricitatea (99%) şi conexiunea la internet în gospodărie (56% în 2016, 72% în 2018) se aflau pe primele locuri între utilităţi în mediul rural. Urmează, în ordine, accesul la alimentare cu apă curentă (45%), la canalizare (45%), la baie/ duş în interiorul locuinţei (36%), la alimentare cu apă caldă (32%), la grup sanitar în interiorul locuinţei (28%) şi la reţeaua de gaze (10%) (2016).

Căldură

22% din români nu aveau dotările necesare pentru încălzirea sau răcirea locuinţei în 2018, comparativ cu doar 5% din europeni.

Multe blocuri vechi de locuinţe nu sunt suficient încălzite. Blocurile vechi pierd foarte multă căldură, transportul căldurii se face cu mari pierderi de căldură, de două ori mai mari ca în UE. Există un program de reabilitare termică a blocurilor, care se derulează în prezent. Românii cu posibilităţi materiale şi-au montat centrale de apartament. Unii români cu probleme financiare s-au debranşat de tot de la sistemul centralizat.

Obiecte de folosinţă îndelungată

La o sută de gospodării se găseau 158 de telefoane, 141 televizoare, 97 de aragaze, 56 de frigidere, 67 de maşini de spălat rufe şi 44 de calculatoare, în 2014. Din 100 gospodării 27 aveau un autoturism, 30 aveau o bicicletă, 0,4 aveau o motocicletă sau o motoretă în 2014.

La 100 gospodării existau 175 telefoane mobile, 150 televizoare, 50 calculatoare, 72 maşini automate de spălat rufe, 73 aspiratoare, 35 biciclete, 30 maşini în 2016.

Preţurile apartamentelor din blocuri

Cele mai scumpe apartamente în blocuri erau în 2016 în oraşele Cluj (1048E/m pătrat), Bucureşti (1018E/m pătrat), Timişoara (933E/m pătrat), Constanţa (897E/m pătrat), Iaşi (887 E/m pătrat), Braşov (827E/m pătrat), Craiova (776E/m pătrat), Sibiu (752E/m pătrat), Ploieşti (748E/m pătrat) şi Piteşti (737E/m pătrat).

Justiţie

Corupţia în România

Au rămas nerezolvate de zeci de ani de zile următoarele probleme:

1.restituirea proprietăţilor sau contravalorii lor către proprietarii furaţi de comunişti (doar unele cazuri au fost rezolvate, adesea preferenţial; Biserica Ortodoxă Română a primit între 15-18% din 1990 până în 2017.)

2.condamnarea tuturor vinovaţilor de la Revoluţia din 1989

3.condamnarea tuturor vinovaţilor de la mineriada din 1990

4.condamnarea torţionarilor comunişti (doar Alexandru Vişinescu (20 de ani de închisoare cu executare pentru infracţiuni contra umanităţii şi Ion Ficior (20 de ani de închisoare cu executare pentru infracţiuni contra umanităţii : 103 deţinuţi decedaţi în perioada 1 august 1958 — 1 noiembrie 1963) au fost condamnaţi definitiv; Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc acuză oficial 35 torţionari comunişti de omor deosebit de grav şi genocid).

Alimentaţia

Magiun de Topoloveni, de prune, România (articol de sinteză), Alimentaţia la români
Magiun de Topoloveni (de prune). Autor: Vladimir Adrian Maftei. Data: 1.05.2017. Licenţă: Toate Drepturile Rezervate

Alimentaţia la români

Românii mănâncă puţină carne (în special pui şi porc), foarte puţin peşte, puţine fructe (deşi merele româneşti sunt bune calitativ, iar producţia de prune este a 4-a în lume) şi legume (consumul de cartofi e cel mai mare din UE), puţină miere, puţin ceai verde. Românii mănâncă des ciorbă şi murături (în special iarna). Bucătăria românească tradiţională este în general lăudată şi apreciată atât de autohtoni, cât şi de străini. Sarmalele, micii şi ciorba de burtă sunt feluri de mâncare balcanice, populare între români. România are 6 mărci europene recunoscute şi protejate: magiunul de Topoloveni (2011), premiat internaţional de câteva ori, salamul de Sibiu (2016), telemeaua de Ibăneşti (2016), novacul afumat din Ţara Bârsei (2017), scrumbia de Dunăre afumată (2018), cârnații de Pleșcoi (2019).

Sănătate

Sănătatea în România

Sistemul de sănătate este ineficient şi în mare măsură împovărat de corupţie. La multe boli România este între ultimele ţări din UE.  În 2013 România era pe penultimul loc la numărul doctorilor raportat la populaţie: 2,5 doctori la mia de locuitori, mult sub media europeană (3,4 la mie). Din 2007 până la sfârşitul lui 2013 au plecat în străinătate cca 14 000 doctori. În perioada 2009-2015 au plecat la muncă în străinătate cca 28 000 de asistenţi medicali. Din 2015 salarizarea s-a îmbunătăţit simţitor în sănătate, iar în decembrie 2016 salariul net al unui medic rezident (sau al unui asistent medical) era în jur de 3000 lei. România era pe locul al 8-lea în lume la consumul de băuturi alcoolice în 2016 şi avea cea mai dezvoltată piaţă neagră din Europa. 100 români mor anual din pricina excesului de alcool (2012). 25% din decesele în rândul bărbaţilor tineri erau cauzate de alcool în 2010. 70 români au murit zilnic din pricina fumatului, în 2014. Cancerele pulmonare sunt descoperite prea târziu şi nu mai pot fi operate în 75% din cazuri. În 2015 fumau circa 26% din români (circa 17% femei, în creştere faţă de 14% în 2011). Poluarea a fost răspunzătoare pentru 28 000 decese premature în 2013. În 2016 se înregistra un deces la fiecare 2 zile în România din cauza incendiilor.

Educaţie

Educaţia în România

Rezultate mediocre la testele PISA, rată de cuprindere şcolară mică (78% în 2014), rată mare de abandon şcolar (18,5% în 2016, locul III din coada UE, foarte aproape de ultimul loc Malta 19,5%), performanţe liceale submediocre (37% din licee au înregistrat medii sub 6 la bac, deci sub nivelul de promovare la bac, 57 de licee fără niciun absolvent de bac, 75% dintre elevii de la liceele private nu au luat bacul în 2013), rată uriaşă de analfabetism funcţional (42% faţă de media de 20% a UE), puţine şcoli de meserii practice (doar 20% din elevi), învăţământ superior mediocru, mulţi studenţi care abandonează cursurile (circa o treime din studenţi), manuale prea dificile, cu probleme de claritate şi atractivitate, elevi care se simt singuri la şcoală, nefericiţi şi în stres continuu, destule şcoli fără autorizaţie sanitară (circa 2500 fără apă curentă şi/sau canalizare). Costul susţinerii unui copil la şcoală era de cca 1600 lei în mediul urban şi de cca 1400 lei în mediul rural în 2010. Introducerea unui bacalaureat supravegheat video în 2011 a redus fraudele uzuale de decenii până aproape de 0, procentul de admişi fiind de 45%. Nu există responsabilităţi şi sancţiuni pentru oficialii din Ministerul Educaţiei.  În România nu există încă un Muzeul al Comunismului, aşa cum există la Praga, Varşovia, Budapesta, etc.

Credinţe

Credinţe la români

Biserica Ortodoxă Română

Biserici ortodoxe din Bucureşti

Generalităţi

România deţinea locul al 6-lea în lume în privinţa religiozităţii în 2012.

Confesiuni

83% din români s-au declarat ortodocşi, 4% romano-catolici, 4% protestanţi, 3% neoprotestanţi, 1% greco-catolici, 1% atei sau agnostici, altă confesiune 4% în 2015.

Valorile creştine ortodoxe

Credinţele românilor sunt legate de valorile creştine ortodoxe. Românii resping în cea mai mare măsură sinuciderea (92%), prostituţia (83%) şi homosexualitatea (81%), sexul extraconjugal (69%) şi în cea mai mică măsură divorţul (39%) şi sexul premarital (47%).

Circa 90% din elevii care frecventau ora de Religie au depus cerere de înscriere pentru continuarea cursurilor, în 2015. Biblia era pe locul al II-lea în topul preferinţelor românilor în 2011.

Atitudinea faţă de alte naţiuni

Cele mai accentuate sentimente de respingere sunt faţă de romi, unguri, evrei, imigranţi şi ruşi. Cele mai simpatizate ţări sunt Moldova, statele occidentale, Statele Unite şi Japonia. Ungaria este considerată în proporţie de 41% duşman, iar Rusia în proporţie de 27%. Totuşi românii nu îi antipatizează pe ungurii de rând: enorma majoritate a românilor fiind de acord să aibă colegi de muncă maghiari (85%), vecini maghiari (78%), prieteni maghiari (80%) și membri ai familiei maghiari (71%).

În septembrie 2017 existau în România circa 2000 migranţi în centre de azil cu regim deschis sau închis.

Tradiţii şi obiceiuri

Tradiţii şi obiceiuri la români

Ou încondeiat cu cruce şi 4 ouă roşii, Paşti, Învierea Domnului, tradiţie românească
Ou încondeiat cu cruce şi 4 ouă roşii. Autor: Vladimir Maftei. Data: 25.04.2014. Licenţă: Toate drepturile rezervate
Mucenici munteneşti, tradiţie românească, Sărbătoarea Mucenicilor, 9 martie
Mucenici munteneşti. Autor: Nicubunu. Data: 10 martie 2012. Licenţa: Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0 Unported.

Principalele tradiţii şi obiceiuri ale românilor sunt: colindatul în ajunul Crăciunului, împodobirea bradului, Crăciunul (Naşterea Domnului, 25 decembrie; venirea lui Moş Crăciun cu cadouri pentru copii), Paştele (Învierea, dată variabilă; ciocnirea ouălelor roşii), Valentine’s Day (14 februarie, sărbătoare importată), Dragobetele (24 februarie), Mărţişorul (1 martie) , Ziua Femeii (8 martie), Sărbătoarea Mucenicilor (9 martie),  Ignat (20 decembrie), pomeni (la 3 luni după moarte, 6 luni, 9 luni, un an şi în fiecare an până la 7 ani), furatul miresei, scoaterea pantofilor la intrarea în casă (îndeosebi la ţară), lipsa mărunţişului, baterea covoarelor, punerea legumelor la murat în borcane şi butoaie.

Tezaure vii

2010

  • Maria Deac Poenaru – icoane pictate pe sticlă – Laz, com. Săsciori (judeţul Alba);
  • Dumitru Sofonea – cojocărit – Drăguş (judeţul Braşov);
  • Nicolae Veleanu – vătaf de căluşari – Giurgiţa (judeţul Dolj);
  • Barko Etelca – ouă încondeiate – Săcele (judeţul Braşov);
  • Augustin Păli – olărit – Corund (judeţul Harghita);

2011

  • Constantin Perţa – prelucrarea lemnului – Ceru Băcăinţi (judeţul Alba);
  • Olivia Tima – ţesut – Sălciua (judeţul Alba);
  • Vasile Ghica – rapsod popular – Călăraşii Vechi (judeţul Călăraşi);
  • Nicolae Piţiş – rapsod popular – Lăpuşul Românesc (judeţul Maramureş);
  • Vaier Burzo – rapsod popular – Suciu de Sus (judeţul Maramureş);

2012

  • Adela Petre – ţesut – Buzău (judeţul Buzău);
  • Floare Finta – costume şi podoabe populare – Negreşti-Oaş (judeţulSatu Mare);
  • Vasile Soporan – rapsod popular – Frata (judeţul Cluj);
  • Pera Bulz – taragotist – Vaţa de Jos (judeţul Hunedoara);

2013

  • Nicolae Muntean – iconar – Vinerea (judeţul Alba);
  • Nicodim Gligor – meşter popular, prelucrarea tradiţională a lemnului – Vidra (judeţul Alba);
  • Ioan Oancea – lădar – Budureasa (judeţul Bihor);
  • Gheorghe Rada – interpret popular şi constructor viori cu goarnă – Pomezeu (judeţul Bihor);
  • Amelia Papazissu – ţesut în păr de capră şi lână – Vintilă Vodă (judeţul Buzău);
  • Mircea Micu – constructor de instrumente muzicale – cimpoi şi bucium – Săruleşti (judeţul Buzău);
  • Ţuli Carol, Covaci Băbuţ, Covaci Alexandru, Bumb Cornel (Trio Transilvan Zorile) – interpreţi populari, Mociu (judeţul Cluj);
  • Constantin Curecheriu – meşter popular – creator de măşti populare – sat Sticlăria, Com. Scobinţi (judeţul Iaşi);
  • Dumitru Ifrim – olar – Sat Schitu Stavnic, Com. Voineşti (judeţul Iaşi);
  • Domnica Trop – interpret popular – Com. Isverna (judeţul Mehedinţi);
  • Silvia Tecoanţă – ţesut – Alţâna (judeţul Sibiu);
  • Dorin Cocârţă – dansator popular – Fundu Moldovei (judeţul Suceava);
  • Felicia Cuciureanu – horitoare – Bilca (judeţul Suceava);
  • Nicolae Purcărea – meşter popular – prelucrarea tradiţională a lemnului – Scheii Braşovului (judeţul Braşov);
  • Vasile Ungureanu – interpret popular, instrumente pastorale tradiţionale – Mălini (judeţul Suceava);

2014

  • Alexandru Ciurcui – instrumentist tradiţional (vioară) satul Soporu de Câmpie, com. Frata, (judeţul Cluj);
  • Lovâsz Francisc (Lovâsz Ferenc “Kuli”) – dansator tradiţional – satul Vişea, com. Jucu de Sus (judeţul Cluj);
  • loan Pumnea – instructor şi interpret popular – Braşov (judeţul Braşov);
  • Mariana Gligor – creatoare de costume populare şi interpretă la tulnic – oraşul Câmpeni (judeţul Alba);
  • Nicolae Coroiu – instructor şi meşter popular (ţitere) – comuna Avram lancu (judeţul Alba);
  • Rozalia Graur – meşter popular, împletituri din papură – sat Cîmpeniţa, com. Ceauşu de Cîmpie (judeţul Mureş);
  • Dumitru Liceanu – cojocar, comuna Vădastra (judeţul Olt);
  • Petre Feraru – vătaf de căluş, comuna Oporelu (judeţul Olt);2015
  • Traian Davidean – cojocar, comuna Frătăuţii Noi (judeţul Suceava);
  • Perechea de dansatori Moldovan Dumitru şi Elisabeta Rusu – comuna Frata (judeţul Cluj);

2018

  • Tibor Szoke – meşter dogar, satul Harale, comuna Ghelniţa (judeţul Covasna);
  • Pavel Caba – meşter popular, prelucrarea lemnului – Nereju (judeţul Vrancea);
  • Moise Gavra – meşter cojocar, prelucrarea pieilor şi blănurilor – Vărzarii de Jos (judeţul Bihor);
  • Mircea Lac – meşter în prelucrarea lemnului şi a metalelor – Deva (judeţul Hunedoara);
  • Anica Fichioş – meşter în prelucrarea fibrelor şi firelor textile (judeţul Bacău);
  • losif Iepure – păstrător şi transmiţător al obiceiului Junii din Şcheii Braşovului (judeţul Braşov);
  • Constantin Niţu – meşter popular în domeniul ţesăturilor şi cusăturilor, comuna Conrăţelu (judeţul Olt);
  • Şerban Terţiu – meşter în domeniul realizării măştilor tradiţionale, satul Chircari (judeţul Vrancea);
  • Teodora Purja – rapsod popular, satul Agrieş (judeţul Bistriţa Năsăud);
  • Gheorghe Tănase – sculptură tradiţională în lemn (judeţul Olt);
  • Nicolae Vădan, constructor de instrumente muzicale din lemn (judeţul Cluj);
  • Rafila Moldovan, rapsod popular, Idicel Pădure, comuna Brâncoveneşti (judeţul Mureş).

 

Sport

Sportul în România

Fotbalul în România

Tenisul în România

Tenisul de masă în România

Gimnastica în România

Handbalul în România

Canotajul în România

Atletismul în România

Alte sporturi în România

Generalităţi

În sport România a avut cele mai mari performanţe la gimnastică, handbal, canotaj, tenis de masă, atletism şi scrimă.

Nume reprezentative

Cele mai reprezentative nume din sportul românesc sunt: (gimnastică) Octavian Bellu, Mariana Bitang, Béla Károlyi şi soţia sa, Márta Károlyi, Nadia Comăneci, Daniela Silivaş, Cătălina Ponor, Sandra Izbaşa, Marian Drăgulescu, Flavius Koczi, Marius Urzică, Dan Grecu; (handbal) Nicolae Nedeff, Cristian Gaţu, Gheorghe Gruia, Cristina Neagu; (canotaj) Ivan Patzaichin, Elisabeta Lipă, Georgeta Damian Andrunache, Viorica Susanu, Doina Ignat, Constanţa Burcică; (tenis de masă) Angelica Rozeanu, Elisabeta Samara, Otilia Bădescu, Daniela Dodean, Andrei Filimon; (tenis) Ilie Năstase, Horia Tecău, Virginia Ruzici, Ion Ţiriac și Simona Halep; (atletism) Iolanda Balaş (săritura în înălţime), Maricica Puică (alergare), Doina Melinte (alergare), Gabriela Szabo (alergare), Paula Ivan (alergare), Constantina Diță-Tomescu (maraton şi semimaraton), Claudia Ştef (marş în sală); fotbal (Ştefan Covaci, Emerich Jenei, Anghel Iordănescu, Mircea Lucescu, Helmuth Duckadam, Miodrag Belodedici, Gheorghe Hagi, Gheorghe Popescu, Dan Petrescu, Cristian Chivu, Răzvan Raţ, Cristian Săpunaru, Adrian Mutu, Bogdan Stelea, Dudu Georgescu, Dorin Mateuţ, Rodion Cămătaru, Ionel Dănciulescu, Marius Lăcătuş; (scrimă) Ionel Drâmbă, Laura Badea, Mihai Covaliu, Rareş Dumitrescu, Ana-Maria Brânză, Simona Gherman; (ciclism) Eduard Novak; (înot) Camelia Potec; (şah) Liviu- Dieter Nisipeanu, Gabriela Olăraşu; (judo) Alina Dumitru, Corina Căprioriu; (tir) Alin Moldoveanu; (skandenberg) Ion Oncescu; (biliard artistic) Gabriel Vişoiu, (dans salsa) Simona Petric; (dans sportiv) Paul Moldovan şi Cristina Tătar, Mirona Gliga şi Roman Ciflicli, (popice) Ioana Văidăhăzan.

Arbitri

Cei mai titraţi arbitri români de fotbal sunt: Nicolae Rainea, Ion Crăciunescu, Adrian Porumboiu.

Comentatori sportivi

Cei mai cunoscuţi comentatori sportivi sunt: Cristian Ţopescu, Dumitru Graur şi Ilie Dobre.

Terenuri de sport

Au fost construite multe terenuri de sport de către autorităţile locale sau firme private după intrarea României în Uniunea Europeană, în 2007.

La Cluj a fost construită o sală polivalentă modernă uriaşă (7000-10 000 locuri) în 2014. Sala Sporturilor „Antonio Alexe” din Oradea a fost adusă la standarde europene în 2015.

Ion Ţiriac a construit un patinoar olimpic acoperit la Otopeni, în 2016.

Stadioane

România avea 6 arene la standarde europene în martie 2017: Arena Națională, Cluj Arena, Arena ,,Dr. Constantin Rădulescu”, Stadionul ,,Ceahlăul”, noul ,,Ilie Oană” din Ploiești și Stadionul Marin Anastasovici de la Giurgiu. În iunie 2011 a fost finalizat în Bucureşti un stadion nou şi modern în locul vechiului Stadion Naţional. Totuşi, noul Stadion Naţional Lia Manoliu, încadrat la categoria UEFA Elite, cu o capacitate de 55 200 de locuri, are mari probleme cu gazonul şi cu acoperişul. Stadionul Cluj Arena (categoria UEFA Elite), cu o capacitate de 30 500 de locuri, a fost inaugurat în octombrie 2011. Stadionul ,,Dr. Constantin Rădulescu”, stadionul echipei CFR Cluj, respectă standardele UEFA. Stadionul Ilie Oană (Ploieşti), care se încadrează la categoria UEFA III, cu o capacitate de 15 500 locuri, a fost finalizat în septembrie 2011, fiind proiectat exclusiv pentru fotbal. Stadionul Ceahlăul din Piatra Neamţ este în categoria UEFA III şi are 18 000 locuri. Stadionul Marin Anastasovici de la Giurgiu este omologat din partea UEFA, dar trebuie să aibă un gazon nou.

Istorici

Cronicari

Cei mai importanţi cronicari moldoveni au fost: Miron Costin, Grigore Ureche şi Ion Neculce. Cei mai reprezentativi cronicari munteni au fost: Radu Greceanu, stolnicul Constantin Cantacuzino, Zilot Românul.

Istorici

Cea mai veche carte poştală de pe teritoriul actual al României
Pavilionul Central al Expoziţiei Naţionale din Timişoara, 1891. Cea mai veche carte poştală de pe teritoriul actual al României. Expoziţia Industrială şi Agricolă din Parcul Franz Josef (actualul Parc al Rozelor). Colecţia Thomas Mochnacs.

Cei mai mari istorici români sunt consideraţi Nicolae Iorga (împuşcat de legionari pe 27 septembrie 1940; în aceeaşi zi este împuşcat de legionari şi Virgil Madgearu), A.D.Xenopol şi C.C. Giurescu (întemniţat de comunişti).

Alţi istorici de seamă au fost:

-sec al XVII-lea: Miron Costin, Grigore Ureche, Radu Greceanu, Constantin Cantacuzino,

-sec al XVIII-lea : Ion Neculce, Dimitrie Cantemir,

-sec.al XIX-lea: Nicolae Bălcescu, Ioan Budai Deleanu, Samuil Micu, Nicolae Densușianu, B.P. Hasdeu, Eudoxiu de Hurmuzachi, Gheorghe Lazăr, Petru Maior, Gheorghe Şincai, Grigore Tocilescu, Zilot Românul, Alexandru Odobescu (s-a sinucis pe 10 noiembrie 1895)

-sec al XX-lea:  Constantin Giurescu,  Gheorghe Brătianu (întemniţat de comunişti, nu este judecat, moare în închisoare în 1953, în condiţii încă neclarificate), Constantin Daicoviciu, Hadrian Daicoviciu, Vasile Pârvan,  P.P. Panaitescu, Andrei Oţetea, Mihnea Berindei, Dinu Giurescu, Vlad Georgescu (iradiat de securitatea comunistă din ordinul lui Ceauşescu după ce a citit cartea ,,Orizonturi Roşii” la postul Europa Liberă, în 1987, moare de cancer în 1988), Radu Florescu, Şerban Papacostea, Victor Papacostea, Zoe Petre, Florin Constantiniu.

Printre istoricii actuali se numără: Andrei Pippidi, Ioan Scurtu, Răzvan Teodorescu, Alexandru Zub, Neagu Djuvara, Mircea Păcurariu, Dan Berindei şi Marius Oprea.

Informaticieni

Printre cei mai cunoscuţi informaticieni români se numără: Ştefan Odobleja-întemeietorul ciberneticii, autorul lucrării  ,,Psychologie consonantiste I, volumul I, Editura Maloine, Paris, 1938, vol II în 1939, cu 10 ani înainte de  lucrarea americanului Norbert Wiener (,,Cybernetics or Control and Communication in the Animal and the Machine“ 1948), Grigore C. Moisil, Gheorghe Farkas, Marius Guran, Leon Livovschi, Emil Muntean, Gheorghe Păun, Mihai Pătraşcu, Alexandru Rogojan, Ion Stoica, Victor Toma.

Biologi

Printre cei mai cunoscuţi biologi români se numără: Grigore Antipa-zoolog ihtiolog, inventatorul dioramelor, Dimitrie Brândză, botanist şi fondatorul Grădinii Botanice din Bucureşti, Constantin Burduja, botanist, specialist în anatomia vegetală, Agricola Cardaş zoolog, specialist în zootehnie, Leon C. Cosmovici zoolog, specialist în fiziologie animală, Marian Traian Gomoiu, cercetător al Mării Negre, Alexandru V. Grossu, specialist în moluşte, Andy Z. Lehrer, specialist în diptere, Nicolae Leon, parazitolog, Constantin Levaditi-contribuie la dezvoltarea vaccinului împotriva poliomielitei, Eugen Macovschi-fondatorul şcolii româneşti de biochimie, Ștefan Milcu-endocrinologie, Constantin Motaș-fondatorul freatobiologiei, Emil Racoviţă-fondatorul biospeologiei, a descoperit balena cu cioc, Rudescu (Rodewald), Ludovic Iosif Urban- a studiat bentosul (organismele care trăiesc pe fundul apei), planctonul şi Delta Dunării, Traian Săvulescu-fitopatologia.

Geografi

Gheorghe Vâlsan, Lucia Apolzan-satul românesc, Marcian-David (Matty) Bleahu-tectonică, speologie, geografie, ecologie, Constantin I. Brătescu- Dobrogea, Delta Dunării, Ion Conea-geopolitică, geografie, Petre V. Coteț, Mihail D. David-geomorfologia din România, Petre Gâștescu –limnologie, Basil Iorgulescu- Buzău, Gheorghe I. Lahovary-unul din autorii cărţii ,,Marele dicționar geografic al României” (alături de C. I. Brătianu și Grigore Tocilescu), Ștefan Manciulea, Constantin Martiniuc-geomorfologie, Simion Mehedinți, Mihai Ielenicz, Vintilă M. Mihăilescu, Nicolae Milescu-China, Tiberiu I. Morariu, Gheorghe I. Năstase, Constantin S. Nicolaescu-Plopșor, Alexandru Obreja, Dimitrie Papazoglu- Bucureşti şi Atlasul geografic și statistic al României” (1864), Dimitrie Daniil Philippide, Grigore N. Posea, Nicolae Al. Rădulescu, Ioan Raica, Ioan Șandru, Victor Tufescu, Alexandru Ungureanu.

Psihologi

Mihai Aniţei-psihologia experimentală, istoria psihologiei, psihologia în transporturi, Andrei Cosmovici-inteligenţa, psihologia şcolară, psihologie generală, Leonard Gavriliu-psihologia educaţiei, inteligenţa, primul traducător al lui Freud şi Adler, Nicolae Mărgineanu-psihologia persoanei, psihologia muncii, psihotehnica, psihologia exerciţiului, psihometrie, Nicolae Mitrofan-teste, psihologia judiciară, viaţă cotidiană, psihologia cuplului, psihologie socială, Tudorel Butoi-psihologie judiciară, Adrian Neculau-psihologie socială, educaţia adulţilor, Vasile Pavelcu, Paul Popescu Neveanu-psihologie generală, psihologia creaţiei actoriceşti, învăţare, personalitate, Alexandru Roşca, C.R. Motru-psihologia martorului, psihologia industriaşului, psihologia revoluţionarului, psihologia poporului român, Ursula Şchiopu-psihologia copilului, psihologia vârstelor, psihologia adolescenţilor, psihologia jocului şi distracţiilor, psihologia artelor, psihologia diferenţială, Florian Ștefănescu-Goangă-orientarea profesională, inteligenţa, emotivitatea, adaptarea socială, teste, Gheorghe Zapan-orientarea şi selecţia profesională, psihologie experimentală, temperamentul, cunoaşterea şi aprecierea obiectivă a personalităţii, Mielu Zlate-psihologie generală, personalitatea, mecanisme cognitive, psihologie organizaţională, viaţă cotidiană.

Sociologi

Petre Andrei-sociologia valorilor, sociologia revoluţiei, fericirea, sociologie generală, fascism; s-a sinucis pe 4 octombrie 1940 pentru a nu fi arestat de legionarii care îi percheziţionau domiciliul; Lucia Apolzan-satul, Ilie Bădescu-istoria sociologiei, sociologie rurală, geopolitică, valori reprimate, Ernest Bernea-etnografie, Traian Brăileanu-sociologie generală, politică, Carmen Bulzan-sociologia educaţiei, Mihail M. Cernea-sociologie rurală, sociologie industrială, Ion Chelcea-etnografie, Septimiu Chelcea-chestionar, experiment, opinia publică, Constantin Constantinescu Mircești- a scris despre Vrancea, Mattei Dogan-politică, naţiuni, Dumitru Drăghicescu-psihologia poporului român, politică, partide, liberalism; s-a sinucis pe 14 septembrie 1945;  Anton Golopenția, Dimitrie Gusti-unul din întemeietorii sociologiei româneşti, Traian Herseni-sociologie generală, sociologie românească, sociologia literaturii, sociologia limbii, sociologia industrială, monografie, Virgil Madgearu-economie, Vintilă Mihăilescu- România, Roman Moldovan-economie, Dumitru Otovescu-sociologie generală, sociologie românească, Nicolae Petrescu-război şi pace, popoare primitive, Sorin M. Rădulescu-comportamentul deviant (infracţionalitate, delicvenţă juvenilă, sexualitate deviantă, violenţă în familie, droguri, sinucideri), Constantin Schifirneț-adolescenţi, studenţi, adulţi, Henri H. Stahl-monografie, Dumitru Ion Suchianu, Gheorghe Vlădescu-Răcoasa-istoria sociologiei româneşti, Mircea Vulcănescu, Romulus Vulcănescu-etnologie, Cătălin Zamfirsărăcie, romi, copiii din România, dicţionar de sociologie, istoria sociologiei româneşti, Ștefan Zeletin.

Teologi

Printre  cei mai cunoscuţi teologi români se numără: Antim Ivireanul (ucis de soldaţii turci care îl însoţeau pe drumul exilului, în 1716), Varlaam Moțoc (Vasile Moţoc), Ilarion Argatu, Arsenie Boca, Ene Branişte-liturgică, Gala Galaction şi Vasile Radu-şi Nicodim Munteanu- traducători ai Bibliei, Constantin Galeriu, Paisie Olaru, Mircea Păcurariu-istoric al BOR, Ilie Cleopa, Arsenie Papacioc, Nicolae Petrescu-autor de manuale, Dumitru Stăniloaie, Nicolae Steinhardt, Cristian Bădiliţă-traducător de texte biblice.

Arta

Patrimoniul arheologic antic al României

Patrimoniul arheologic medieval al României

Lăzi din România

Artiști cunoscuți pe plan internațional

Cei mai cunoscuți artiști români pe plan internațional sunt: Constantin Brâncuși, Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Dumitru Chipăruș, Nicolae Maniu şi Adrian Ghenie. Ceramica de Horezu este foarte căutată de străinii care vin în România.

Pictori

-sec al XVIII-lea: Pârvu Mutu

-sec al XIX-lea: Gheorghe Tattarescu, Ion Andreescu, Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Theodor Aman

-sec al XX-lea: Alexandru Ciucurencu, Camil Ressu, Corneliu Baba, Dumitru Ghiaţă, Francisc Şirato, Gheorghe Petraşcu, Ion Theodorescu Sion, Ion Ţuculescu, Iosif Iser, Nicolae Dărăscu, Nicolae Tonitza, Octav Băncilă, Theodor Pallady

-sec al XXI-lea: Adrian Ghenie, Ioan Florea, Victor Brauner.

Sculptori

Cel mai mare sculptor român este considerat Constantin Brâncuși.

-sec al XX-lea: Constantin Brâncuşi, Constantin Baraschi, Cornel Medrea, Dimitrie Paciurea, Frederic Storck, Ion Irimescu, Ion Jalea, Oscar Han.

Constantin Brâncuşi
Coloana Infinitului, operă de artă a lui Constantin Brâncuşi, Târgu-Jiu
Coloana Infinitului de Constantin Brâncuşi, aflată la Târgu-Jiu. Autor: Byrev. Licenţa: Domeniul Public, fotografie gratuită. Sursa: https://pixabay.com/ro/coloana-sculptura-brancusi-87553/

Operele monumentale ale lui Constantin Brâncuşi, Coloana Infinitului, Masa Tăcerii și Poarta Sărutului, se găsesc la Târgu Jiu.

Caricaturiști

Cei mai importanți caricaturiști români sunt: Constantin Jiquidi, Matty (Matei) Aslan, Ion Barbu, Alexandru Clenciu, Nell Cobar (creatorul personajului Mihaela din desenele animate pentru copii), Traian Furnea, Max Emanuel Gruder (Burschi) (ilustrator), Horațiu Mălăele, Nicolae Petrescu-Găină, Ștefan Popa Popa’s, Mihai Pânzaru-Pim, Neagu Rădulescu, Iosif Ross, Gabriel Rusu, Mihai Stănescu, Eugen Taru.

Umor

Printre scriitorii care au publicat şi opere umoristice se numără: Caragiale, Creangă, Topârceanu, Tudor Muşatescu, Vlad Muşetescu, Ioan Groşan, cei din grupul Divertis.

Artiști în exil

Printre artiștii români din exil s-au numărat și se numără: Constantin Brâncuşi (Paris), Victor Brauner (Paris), Paul Neagu (Londra), Dumitru Chipăruș (Paris), Nicolae Maniu (Paris), Adrian Ghenie (Berlin), Ioan Florea (Illinois, Statele Unite).

Cinematografie

Regizori

Printre cei mai cunoscuţi regizori români de film se numără: Lucian Pintilie, Dan Piţa, Mircea Daneliuc, Stere Gulea, Nicolae Mărgineanu, Sergiu Nicolaescu, Geo Saizescu, Ion Popescu Gopo, Nae Caranfil, Tudor Giurgiu, Cristian Mungiu, Corneliu Porumboiu, Cristi Puiu.

Actori şi actriţe

actor român
Iurie Darie. Autor: necunoscut. Licenţă: Domeniul Public.
actor român de comedie
Dem Rădulescu. Autor: necunoscut. Licenţă: Domeniul Public.

Printre cei mai cunoscuţi actori români se numără: Leopoldina Bălănuţă, Grigore Vasiliu Birlic, Radu Beligan, Nicu Constantin, Jean Constantin, Gina Patrichi, Margareta Pogonat, Mitică Popescu, Toma Caragiu, Dem Rădulescu, Alexandru Arşinel, Mircea Albulescu, Tamara Buciuceanu, Florin Călinescu, Ion Caramitru, Magda Catone,  Ilarion Ciobanu, George Constantin, Octavian Cotescu, Iurie Darie, Mircea Diaconu, Gheorghe Dinică, Mişu Fotino, Şerban Ionescu, Marcel Iureş, Mihai Mălaimare, Horaţiu Mălăele, Ovidiu Iuliu Moldovan, Maia Morgenstern, Draga Olteanu Matei, Sebastian Papaiani, Florin Piersic, Adrian Pintea, Florian Pittiş, Stela Popescu, Victor Rebengiuc, Valeria Seciu, Valentin Uritescu, Răzvan Vasilescu, Tora Vasilescu, Gheorghe Visu, Dorel Vişan, Florin Zamfirescu, Dan Puric, Nae Lăzărescu, Mircea Daneliuc, Claudiu Bleonţ și Dragoş Bucur.

Longevitate
Actriță română de comedie
Stela Popescu. Autor: necunoscut. Licenţă: Domeniul Public.

Alexandru Arşinel şi Stela Popescu au format un foarte longeviv cuplu de comedie, ei jucând împreună timp de 39 ani.[1]

Nae Lăzărescu şi Vasile Muraru au fost doi actori de comedie care au jucat împreună timp de circa 25 ani.[2]

actor român
Radu Beligan. Autor: necunoscut. Licenţă: Domeniul Public.

Radu Beligan a fost cel mai vârstnic actor profesionist de teatru încă în activitate la 29 noiembrie 2013, la vârsta de 94 ani şi 350 zile, intrând astfel în Guinness Book. Cariera sa a început în 1937.[3]

Fotografie

Carol Popp de Szathmári, Constantin Axinte, Iosif Berman, Ion Mihai Cochinescu, Mircea Faria, Iosif Kiraly, Dinu Lazăr și Hedy Löffler sunt câțiva din cei mai cunoscuți fotografi români.

Literatură

Autori de literatură creştină veche

Printre cei mai cunoscuţi autori de literatură creştină veche se numără: mitropolitul Moldovei Varlaam, mitropolitul Ardealului, Simion Ştefan, mitropolitul Moldovei, Dosoftei, Antim Ivireanul şi Dimitrie Ţichindeal.

Cronicari

Cei mai importanţi cronicari moldoveni au fost: Miron Costin, Grigore Ureche şi Ion Neculce. Cei mai reprezentativi cronicari munteni au fost: Radu Greceanu, stolnicul Constantin Cantacuzino și Zilot Românul.

Poeți

Cel mai mare poet român este considerat Mihai Eminescu. Printre cei mai apreciați poeți români se mai numără: Lucian Blaga, George Bacovia, Tudor Arghezi (Ion Nae Theodorescu), Ion Barbu (Dan Barbilian), Nichita Stănescu.

Prozatori

Printre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi prozatori români se numără: Ion Creangă, Ion Slavici, Titu Maiorescu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Marin Preda, George Călinescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu.

Dramaturgi

Cel mai mare dramaturg român este considerat I. L. Caragiale. Alți dramaturgi importanți: Vasile Alecsandri, Gheorghe Asachi, Lucian Blaga, George Călinescu, B.P.Hasdeu, Barbu Ştefănescu Delavrancea, Nicolae Breban, Marin Sorescu, Mihail Sebastian şi Matei Vişniec.

Critici literari

Printre cei mai cunoscuţi critici literari se numără: Titu Maiorescu, Eugen Lovinescu, Nicolae Cartojan, George Călinescu, Tudor Vianu, Şerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Zoe Dumitrescu Buşulenga, Adrian Marino, O.S. Crohmălniceanu, Eugen Simion, Nicolae Manolescu, Ovidiu Drimba, Sextil Puşcariu.

Fabule

În literatura română au scris fabule: Grigore Alexandrescu, Tudor Arghezi, Alecu Donici, Păstorel Teodoreanu, Gheorghe Tăutu, C. D. Aricescu, C. V. Carp, I. D.Sârbu, Dimitrie Ţichindeal, Gheorghe Asachi, Constantin Stamati, Gheorghe Săulescu, Constantin Facca, Anton Pann.

Proverbe, aforisme și cugetări

Au cules proverbe în literatura română: Iordache Golescu, Anton Pann (Antonie Pantoleon-Petroveanu), Cilibi Moise şi Iuliu A. Zanne.

Majoritatea scriitorilor au scris și aforisme și cugetări: Nicolae Iorga, Mihai Eminescu, Ion Creangă, Lucian Blaga, Ion Slavici, etc.

Basme

În literatura română au scris basme următorii scriitori: Nicolae Filimon, Alexandru Odobescu, Petre Ispirescu, Ion Creangă, Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Ioan Slavici, Barbu Ștefănescu-Delavrancea.

Scriitori interzişi de regimul comunist

Mulți scriitori (Blaga, Arghezi, Petre Ţuţea, Mircea Vulcănescu, N. Steinhardt, Vasile Voiculescu, Paul Goma, etc) au fost interziși de regimul comunist în perioada 1947-1989. Interzicerea era fie totală, fie parţială. În cazul interzicerilor parţiale doar anumite opere (de exemplu poezia ,,Doină” a lui Eminescu) erau cenzurate, noile ediţii neavând în cuprins acele opere.

Scriitori condamnaţi la închisoare de regimul comunist

Printre scriitorii condamnaţi la închisoare de regimul comunist se numără: Radu Gyr, Mircea Vulcănescu, Ion Ioanid, Radu Filipescu, Petre Ţuţea, Constantin Noica, Păstorel Teodoreanu, N. Steinhardt, Vladimir Streinu, Alexandru Paleologu, Vasile Voiculescu, Paul Goma, Nichifor Crainic. Mircea Vulcănescu a murit în închisoare.

Scriitori care au colaborat cu regimul comunist

Printre scriitorii care au colaborat cu regimul comunist se numără Mihail Sadoveanu, Adrian Păunescu, Corneliu Vadim Tudor, Zaharia Stancu, Geo Bogza, Mihai Ralea, etc. Unii scriitori au beneficiat de o viaţă de lux de pe urma colaborării cu puterea comunistă, alţii au făcut-o doar pentru a putea să trăiască din scris în continuare.

Scriitori care au simpatizat cu legionarii

Au existat mulţi scriitori români (Eliade, Ţuţea, Cioran, etc) care au afişat simpatii legionare din convingere, din oportunism, etc. Mulți dintre ei au renunţat la aceste afinităţi cu legionarii pe măsură ce aceştia îşi dezvăluiau adevărata faţă criminală: primul-ministru I. G.Duca a fost ucis de legionari pe 29 decembrie 1933, primul-ministru Armand Călinescu a fost omorât de legionari pe 21 septembrie 1939, Nicolae Iorga şi Virgil Madgearu au fost ucişi de legionari în aceeaşi zi (27 noiembrie 1940). Alţi scriitori au fost împotriva legionarilor.

Scriitori în exil

Din pricina regimului comunist au plecat sau au fost forţaţi să plece diverşi scriitori: Emil Cioran (Paris), Monica Lovinescu (Paris), Virgil Ierunca (soţul Monicăi Lovinescu, Paris), Paul Goma (Paris), Mircea Eliade (Statele Unite, Chicago), Victor Frunză (Danemarca), Petru Dumitriu (Franţa), Alexandru Lungu (Germania), Herta Müller (Germania) și Matei Vişniec (Franţa).

Presa

Mass-media din România

Aproape toţi scriitorii au practicat şi practică şi gazetăria.

Printre cei mai cunoscuţi gazetari se numără: Geo Bogza-întemeietorul reportajului literar românesc, Felix Brunea Fox-reportaje, Aristide Buhoiu-ciclul de reportaje ,,Drumuri Europene”, Cristian Tudor Popescu, Marius Tucă, Ion Cristoiu, Vartan Arachelian, Andreea Esca, Gabriela Vrânceanu Firea, Andreea Berecleanu, Petre Mihai Băcanu, Ralu Flip, Andrei Gheorghe, Virgil Ianţu, Ovidiu Ioaniţoaia (jurnalist sportiv), Cristian Ţopescu (jurnalist şi comentator sportiv).

Europa Liberă

În 1987 Vlad Georgescu a decis să citească fragmente din cartea ,,Orizonturi roşii” a lui Pacepa, o carte extrem de critică la adresa lui Ceauşescu, la Radio Europa Liberă, în 1987. În 1988 a fost diagnosticat cu cancer şi a murit în 1988. Noel Bernard şi Radu Gorun (Mihail Cismărescu pe numele adevărat) au murit amândoi de cancer (23 decembrie 1981, celălalt pe 26 februarie  1983). Preda Bunescu moare și el în aceeași perioadă. Cornel Chiriac a fost înjunghiat mortal în 1975 de oamenii Securităţii comuniste. Emil Georgescu a fost şi el înjunghiat în plămâni, a supravieţuit, dar a murit mai târziu de cancer la plămâni. Paul Goma a fost şi el ţinta unor încercări de atentate, dar acestea au eşuat. Crimele și tentativele de omor au fost comise de oamenii Securităţii din ordinul lui Nicolae Ceauşescu. Oamenii Securităţii au încercat şi lichidarea Monicăi Lovinescu pe 18 noiembrie 1977, dar aceasta a apucat să ţipe, cineva a vrut să intervină şi cei doi securiști au fugit. Uneori Securitatea recurgea la iradieri care provocau un cancer galopant.

Muzica

Compozitori

Cei mai cunoscuţi compozitori români sunt: Anton Pann, George Enescu, Ciprian Porumbescu, Dinu Lipatti, Gheorghe Zamfir, Marius Ţeicu, Cornel Fugaru, Alexandru Andrieş, Valeriu Sterian, Nicu Covaci, Marius Moga.

Formaţii

Cele mai cunoscute formații românești sunt: Phoenix, Celelalte Cuvinte, Savoy, Iris, ASIA, Fly Project, Holograf, N&D, Simplu, Deepcentral, Şuie Paparude, Class, Hi-Q, Mandinga, O-Zone, Voltaj, Direcţia 5, Pasărea Colibri, Pro Consul, Sarmalele Reci, Taxi și Vama Veche.

Cântăreţi şi cântăreţe

Muzică de operă

Între cântărețele și cântăreții de operă cei mai cunoscuți se numără: Felicia Filip, Angela Gheorghiu, David Ohanesian, Ludovic Spiess.

Muzică populară

Cele mai mari nume din muzica populară românească sunt: Maria Tănase, Ion Dolănescu, Ionuţ Dolănescu, Maria Dragomiroiu, Nicolae Furdui Iancu, Irina Loghin, Maria Lătăreţu, Romica Puceanu, Benone Sinulescu.

Muzică folk

Cei mai cunoscuţi cântăreţi de muzică folk sunt: Ştefan Hruşcă, Victor Socaciu, Vasile Şeicaru, Mircea Vintilă, Valeriu Sterian, Ducu Bertzi, Florin Chilian, Fuego, Tudor Gheorghe, Florian Pittiş.

Jazz

Cei mai cunoscuţi cântăreţi/cântăreţe de jazz sunt Anca Parghel şi Johnny Răducanu.

Muzică uşoară

Cei mai cunoscuţi cântăreţi şi cântăreţe de muzică uşoară sunt: Nicu Alifantis, Alexandru Andrieş, Doina Badea, Mircea Baniciu, Elena Cârstea, Anda Călugăreanu, Cătălin Crişan, Corina Chiriac, Mihai Constantinescu, Gabriel Cotabiţă, Nicu Covaci, Mirabela Dauer, Gil Dobrică, Gabriel Dorobanţu, Dida Drăgan, Silvia Dumitrescu, Laura Stoica, Cristian Minculescu, Margareta Pâslaru, Gică Petrescu, Angelea Similea, Dan Spătaru, Aurel Temişan, Marius Ţeicu, Anca Ţurcaşiu, Aura Urziceanu, Anda Adam, Andra, Luminiţa Anghel, Monica Anghel, Andreea Antonescu, Antonia, Ramona Bădescu, Andreea Bălan, Andreea Bănică, Ştefan Bănică junior, Ducu Bertzi, Dan Bittman, Horia Brenciu, Lidia Buble, Florin Chilian, Tudor Chirilă, Ştefan Bănică, Oana Sârbu, Mihai Despot, Adrian Enache, Elena Gheorghe, Loredana Groza, Inna, Anna Lesko, Mădălina Manole, Nicola, Nicole Cherry, Ion Gyuri Pascu, Marcel Pavel, Cristina Rus, Paula Seling, Smiley, Alexandra Stan, Pavel Stratan, Cleopatra Stratan.

Pe plan internaţional

Cele mai cunoscute cântăreţe române de muzică uşoară pe plan internaţional sunt Inna şi Alexandra Stan.

Turism

Turismul în România

Încasări

Turismul românesc era pe ultimul loc în UE în 2016, după încasările raportate la PIB, cu 1% din PIB. În turismul din România lucrează circa 120 000 angajaţi.

Principalele probleme

Principalele probleme ale turismului românesc sunt: lipsa forţei de muncă, lipsa investiţiilor şi infrastructura rutieră deficitară.

Vacanţe şi excursii

Un sfert dintre români au plecat în vacanţe sau excursii în 2016, plasând România pe ultimul loc în Uniunea Europeană, în care procentul este dublu. Bugetul insuficient a reprezentat principala cauză.

Castele

Castelul Bran, castel românesc din epoca medievală
Castelul Bran. Autor: Rafaelutza. Licenţă: Domeniul Public, fotografie gratuită. Sursa: https://pixabay.com/ro/rom%C3%A2nia-bran-castelul-2036691/
Castelul Peleş, castel românesc de lângă Sinaia, Carol I, vara
Castelul Peleş (detaliu). Autor: Raffaele Fronzi. Data: 4 noiembrie 2008. Sursa: Flickr. Licenţa: Creative Commons Attribution 2.0 Generic (CC BY 2.0)
Castelul Corvinilor, Castelul Huniazilor, important monument de arhitectură gotică, castel românesc
Castelul Corvinilor. Autor: Sbringser. Licenţă: Domeniul Public, fotografie gratuită. Sursa: https://pixabay.com/ro/castelul-hunedoara-medieval-880585/

Castelul Bran, Castelul Peleş şi Castelul Corvinilor sunt cele mai frumoase şi mai cunoscute castele româneşti.

Mitul lui Dracula

România este patria lui Vlad Ţepeş, domnitor muntean din sec al XV-lea, în jurul căruia s-a format mitul lui Dracula, pe baza povestirii lui Bram Stoker.

Litoral

România are ieşire la Marea Neagră, având un litoral parţial modernizat în Mamaia Sud, Tomis (Nord, Centru, Sud) și Eforie Nord în 2016.

Şosele lungi

Transfăgărăşanul, una din cele mai frumoase şosele din lume, România, şosea foarte lungă
Transfăgărăşanul. Autor: Antony Stanley (Gloucester, UK). Data: 27 octombrie 2012. Licenţa: Creative Commons Attribution-Share Alike 2.0 Generic

Transfăgărăşanul (considerată de unii cea mai frumoasă şosea din lume, 90 km) şi Transalpina (cea mai înaltă şosea din România, 2145 m, 148 km lungime, modernizată 2009-2016) sunt şosele care oferă privelişti splendide mai ales pasionaţilor de biciclete, motociclete şi maşini.

Staţiuni balneare

În jurul celor 2000 de izvoare minerale (unele cu proprietăţi curative certificate ştiinţific) se află numeroase staţiuni balneare (Sovata, Ocna Sibiului, Băile Olăneşti, Călimăneşti-Căciulata, Băile Felix, Covasna, 1 Mai, Eforie, Băile Tuşnad, Geoagiu Băi şi Buziaş). Ele reprezintă atracţii turistice de sute de ani şi unele dintre ele au fost modernizate în ultimii ani (Băile Felix, Vatra Dornei, Călimăneşti-Căciulata). Cele mai vizitate staţiuni balneare au fost în 2016: Sovata (circa 19 000 turişti), Băile Tuşnad (circa 5000), Băile Felix (circa 4500), Băile Herculane (circa 4000), Vatra Dornei (circa 2500), Covasna (circa 1700), Slănic Moldova (circa 1500), Călimăneşti (circa 1400), Olăneşti (circa 1200), Slănic (circa 1000), Geoagiu Băi (circa 800).

Nămolul de la Techirghiol, cel mai întins lac salin din România, aflat pe litoral, are diverse virtuţi terapeutice probate ştiinţific. Baza de tratament de la Techirghiol a fost modernizată în 2016.

Atracţii naturale unice sau rare în lume

Delta Dunării (zonă umedă unică în lume, paradis al păsărilor şi peştilor), Pădurea Letea (în Delta Dunării, loc foarte sălbatic, singurul loc cu liane din Europa), Larga Jijia (zonă umedă lângă Iaşi), vulcanii noroioşi din judeţul Buzău sau din Transilvania, Cascada Bigăr (considerată printre cascadele unice în lume) şi pajiştile transilvănene (care etalează cea mare biodiversitate de specii de plante din lume) sunt atracţii naturale unice sau rare în lume.

Patrimoniul UNESCO

În Patrimoniul UNESCO au fost incluse: Bisericile de lemn din Maramureș (Bârsana, Budești, Desești, Ieud, Plopiş, Poienile Izei, Rogoz and Surdești), Bisericile fortificate din Transilvania (Câlnic, Prejmer, Viscri, Dârjiu, Saschiz, Biertan, Valea Viilor), Bisericile cu pictură murală din nordul Moldovei din sec al XVI-lea, Fortăreţele dacice din Munţii Orăştiei, Centrul istoric al Sighişoarei şi Delta Dunării.

Crucea de pe Caraiman

Crucea de pe Caraiman, Enciclopedie.info, Turismul în România
Crucea de pe Caraiman. Autor: 1507844. Sursa: Pixabay. Licenţa: Domeniul Public

Construită în cinstea eroilor căzuţi în Primul Război Mondial, Crucea de pe Caraiman este cea mai înaltă cruce din lume de pe un vârf montan, fiind un important reper simbolic creştin.

Restaurare/modernizare

Au fost modernizate şi/sau restaurate următoarele atracţii turistice: Muzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa din Bucureşti (modernizat 2008-2011), Muzeul Ţăranului Român (care a primit în 1996 trofeul EMYA – European Museum of the Year Award), Palatul Culturii din Iaşi (restaurat în perioada 2008-2016, cel mai mare proiect de restaurare din România, adăposteşte Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul de Artă, Muzeul Etnografic şi Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii), Muzeul de Istorie din Suceava şi Cetatea de Scaun (modernizate şi deschise în 2016), Salina Turda (modernizată între 2008-2010, cel mai vizitat obiectiv turistic public din România, cca 618 000 de plătitori de bilete) , Cetatea Devei (modernizată în perioada 2013-2016), Cetatea Oradea (cea mai mare şi mai bine conservată cetate pentagonală din Europa Centrală), Cetatea Făgărașului (stil romantic renascentist, restaurată parţial în ultimii ani), Cetatea Rupea (modernizată între 2010-2013), Cetatea Râşnov (modernizată între 2010-2013), Cetatea Feldioara (restaurată în 2012-2018), staţiunile balneare Băile Felix, Vatra Dornei, Balvanyos, Călimăneşti-Căciulata.

Cele mai vizitate muzee

Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Naţional de Artă, Bucureşti, Palatul Regal
Muzeul Naţional de Artă al României. Autor: Vladimir Maftei. Data: 9.05.2010. Licenţă: Toate drepturile rezervate

Cele mai vizitate muzee din România au fost în 2012: Castelul Bran (546 000 vizitatori), Complexul Naţional Muzeal Astra din Sibiu (circa 410 000 vizitatori; cuprinde Muzeul în Aer Liber din Dumbrava Sibiului, Muzeul de Etnografie Universală ,,Franz Binder”, Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Săsească ,,Emil Sigerus”, Muzeul Civilizaţiei Transilvane ,,Astra” şi Studioul ,,Astra” Film), Muzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa din Bucureşti (394 000 vizitatori), Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu (378 000 vizitatori), Muzeul Naţional al Satului ,,Dimitrie Gusti”(circa 323 000), Muzeul Naţional Peleş din Sinaia (285 000 vizitatori), Muzeul Naţional al Ţăranului Român (circa 87 000 vizitatori), Muzeul Naţional de Artă al României (75 000 vizitatori), Muzeul Naţional de Istorie a României (46 000 vizitatori).

Diverse

Prostituţie

România se afla pe primul loc în Europa cu privire la procentul de prostituate exportate în Europa (12%) în 2009.

Concubinaje

În 2012 copiii născuţi din concubinaje reprezentau 26%, acelaşi procent ca şi în 2001. În 1993 procentul era de 15%.

Dispariții de copii

Din aprilie 2018 până în mai 2019 au fost dați dispăruți 5078 copii în România. 6 dintre ei nu au fost găsiți.

Violenţa în familie

România înregistrează printre cele mai ridicate rate ale violenţei în familie din UE. Au fost înregistrate 175 decese cauzate de violenţa domestică în 2010, 138 de decese în 2011, 141 de decese în 2012, 142 de decese în 2014, 186 decese în 2015. Toate victimele au fost femei. Nu există suficiente adăposturi pentru victime.

Doar 34 de agresori au fost condamnaţi definitiv în 2016. Circa 18 700 de acte de violenţă au fost sesizate oficial în 2016.

Trafic de persoane

România nu respectă standardele minime pentru combaterea traficului de persoane. România este şi furnizoare de victime şi exploatatoare de victime. Traficanţii au primit sentinţe slabe sau cu suspendare. Victimele nu au primit protecţie suficientă. Statul nu a oferit fonduri ONG-urilor care acordă asistenţă victimelor. În 2014 au fost salvate 757 persoane, iar în 2013 au fost salvate 896 de persoane. 74% erau femei, 38% erau copii. 475 de oameni au fost sclavi sexuali, 188 oameni erau exploataţi prin muncă. Instanţele de judecată au condamnat 269 de traficanţi în 2014 şi 252 în 2013. 67% dintre condamnări au fost cu executare în 2014, o creştere faţă de 59% în 2013. Cu toate acestea, în 2014 curţile de judecată au suspendat 73 de condamnări la închisoare, instituind amenzi împotriva a 15 traficanţi.

Greutate

44% din românii de peste 18 ani erau normoponderali, 33% erau supraponderali, 15% erau obezi şi 5% subponderali, în 2017. După 35 de ani numărul persoanelor normoponderale scade abrupt. După 55 de ani doar 3 din 10 români aveau o greutate normală, iar două treimi erau supraponderali sau obezi.

Ponderea obezităţii era de 21% în rândul populaţiei cu educaţie scăzută şi 12% în rândul persoanelor cu studii superioare.

23% din românii care se cred normali din punctul de vedere al greutăţii sunt de fapt supraponderali sau obezi.

3 din 10 români au declarat că au crescut consumul de fructe sau legume şi 4 din 10 au declarat că au diminuat consumul de zahăr sau dulciuri.

9% din români au renunţat la zahăr. 5% au renunţat la carnea de porc. 9% au renunţat la alimente prăjite. 5% au renunţat la sare.

Activităţi casnice

Româncele petrec zilnic 4,24 ore în activităţile casnice, iar bărbaţii 2,05 ore. (în total 3,17 ore). Pregătirea hranei, aşezarea mesei şi spălatul vaselor ocupă cea mai mare parte a timpului (1,13 ore). Femeile se ocupă de gestionarea alimentelor (gătit, spălat vase, etc) circa 2 ore pe zi, iar bărbaţii 21 minute. Elevii şi studenţii petrec cel mai puţin timp pentru îngrijirea gospodăriei şi familiei (1,03 ore), apoi patronii (1,40 ore). Persoanele cu studii superioare petrec 2,48 ore zilnic, iar cele cu studii medii cu 31 minute mai mult, iar persoanele cu cel mult gimnaziul petrec 3,22 ore. Locuitorii din mediul rural petrec cu 40 de minute pe zi mai mult în activităţile casnice decât cei din mediul urban.

Bibliografie generală

Institutul Naţional de Statistică , România în cifre 2015, http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Romania_in_cifre_2015final.pdf

Dicţionar Enciclopedic 1993-2009, 7 volume, Editura Enciclopedică, Bucureşti. Unele articole pot fi găsite şi online, în cadrul site-ului https://dexonline.ro/surse

Text promoţional

România este ţara în care ne-am născut, în care am copilărit împreună cu părinţii şi rudele noastre, în care am mers la şcoală, în care muncim, ne distrăm cu cei apropiaţi, ne facem planuri şi luptăm pentru ele. Unii români au ales să plece din ţară pentru un trai mai bun, dar cei mai mulţi din cei plecaţi sunt cu inima tot aici, printre români, cu care îşi petrec timpul liber pe Facebook şi pe alte site-uri. România este, până la urmă, ţara noastră, cu bune şi cu rele. Dar cum este în realitate România? Vei afla dând click pe următorul link

 

România România România România

Please follow and like us:

Note subsol:

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.