România

România

Ateneul Român
Ateneul Român. Autor: Pixi. Data: 10 septembrie 2007. Licenţa: Creative Commons Attribution 2.5 Generic

Localizare:  centrul Europei, sud-estul Europei Centrale, cu ieşire la Marea Neagră

Suprafaţă: 238 391 km pătraţi

Populaţie : 19,760 milioane de persoane la 1 ianuarie 2016, soldul migrației internaționale temporare de lungă durată a fost negativ (-circa 58 000 persoane în 2015).

Densitatea populaţiei: 83,7 locuitori/km pătrat la 1 ianuarie 2014.

Capitala şi cel mai mare oraş: Bucureşti (circa 2 110 000 locuitori, pe locul 3 în lume în ceea ce priveşte aglomeraţia din trafic şi pe locul I în Europa; transport în comun în mare parte fără aer condiţionat şi fără căldură; cea mai nesigură capitală din punct de vedere seismic; poluare ridicată; o densitate ridicată de locuitori). Alte oraşe mari (320 000-200 000 locuitori):  Iaşi (circa 320 000), Cluj-Napoca (circa 305 000), Timişoara (circa 304 000), Constanţa (circa 298 000), Craiova (circa 295 000), Galaţi (circa 286 000), Braşov (circa 275 000), Ploieşti (circa 223 000), Brăila (circa 205 000).

Climă: temperat-continentală. Temperaturi uzuale: între -20 grade şi +40 grade. Secete (mai ales în regiunile de câmpie, cu precădere în Bărăgan şi Dobrogea) şi inundaţii (între ţările cu cel mai mare risc de inundaţii din Europa, 237 de decese în ultima jumătate de veac) frecvente. Oraşe cu probleme de canalizare. Au început să apară şi tornade.

Monedă: leu (=100 bani); 1Euro=cca 4,5 lei

Ziua Naţională: 1 Decembrie (Marea Unire)

10 mai- zi de sărbătoare naţională: Independenţa României în 1877, Intrarea lui Carol I în Bucureşti în 1866, România devine regat în 1881), dar este zi lucrătoare.

14 mai-zi de sărbătoare naţională: cinstirea martirilor din temniţele comuniste.

Zile libere (14) (în marea majoritate a cazurilor nu se lucrează): două zile pentru Anul Nou (1 ianuarie, 2 ianuarie), Paşte (dată variabilă), Rusalii (dată variabilă, la 50 de zile după Paşti) şi Crăciun (25, 26 decembrie) şi câte o zi pentru Ziua Unirii Principatelor Române (24 ianuarie, Unirea Mică, a Moldovei cu Ţara Românească), Ziua Internaţională a Muncii (1 mai), Ziua Copilului (1 iunie), Adormirea Maicii Domnului (15 august), Sfântul Andrei (30 noiembrie) şi Ziua Naţională a României (1 decembrie, Marea Unire).

Provinciile istorice: Ţara Românească, Transilvania şi Moldova. O altă împărţire include şi regiunile: Oltenia (între Dunăre la V și S, Olt la E și Carpații meridionali la N şi NV), Banat (între Carpaţii Meridionali, Dunăre, Tisa şi Mureş), Crişana (vestul Munţilor Apuseni, la nord de Mureş), Maramureş, Bucovina (parte integrantă a Moldovei, în NE Carpaţilor Orientali; denumirea provine de la apelativul slavon care înseamnă ,,pădure de fagi”) şi Dobrogea (sud- est)

Drapel: tricolor format din următoarele culori aşezate vertical: albastru, galben, roşu

Stemă: ,,Scutul mare, pe albastru, are o acvilă de aur cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă din aur, în gheara dreaptă o sabie, iar în gheara stângă un buzdugan”

Imnul naţional: ,,Deşteaptă-te române” (melodie a lui Anton Pann, versurile Andrei Mureşan)

Limbă oficială: română (origine latină). Alte limbi: maghiară (6%)

Naţionalităţi: română, romă (în jur de 10% (peste 2 milioane, din care doar 600 000 îşi recunosc originea), maghiară (cca 6%).

Religie: creştin-ortodoxă (83%), protestantism şi neoprotestantism 7%, catolicism 5%.

Principalele cursuri de apă: Dunărea (1075 km), Mureş (761 km), Prut (742 km), Olt (615km), Siret (559 km)

Litoral: 245 km, între gârla Musura (graniţa cu Ucraina) şi Vama Veche (graniţa cu Bulgaria)

Sistem politic: democraţie, republică bicamerală semiprezidenţială (preşedintele numeşte primul ministru), membră a UE (din 2007) şi a NATO (din 2004)

Corupţia: pe locul al 57-lea în lume (din 176 ţări evaluate, primele sunt cele mai puţin corupte ţări) cu 48 puncte (90 puncte este maximum, înregistrat de Danemarca şi Noua Zeelandă, cele mai puţin corupte ţări) în 2016.

Inegalitatea de venituri între regiunile ţării: cea mai mare inegalitate între regiunile ţării din Uniunea Europeană: Bucureşti- Ilfov (140% din media UE) faţă de Vaslui, Teleorman, Giurgiu (30-35% din media UE), pe baza indicelui GNI.

Nivelul de implicare cetăţenească (participare la mitinguri, semnare de petiţii, etc) în 2015: 3,6% printre cele mai scăzute din UE, faţă de media de cca 12% din UE.

Probleme cronice

1.Nivelul mare al sărăciei (penultimul loc în Uniunea Europeană, 25%)

2.Nivelul corupţiei

(în pofida unor rezultate foarte bune în ultimii ani cu privire la corupţia la nivel înalt: condamnări definitive pentru 66 de politicieni de rang înalt (parlamentari sau membri ai guvernului aflaţi la conducere după 1989), circa 15 primari, Mircea Băsescu, fratele fostului preşedinte Traian Băsescu, cei mai mulţi condamnaţi înregistrându-se din 2011 până acum; totuşi foarte multe achiziţii publice ascund afaceri de corupţie de multe miliarde de euro

3.Despăduririle masive ilegale

Cutremurele din România

4.Risc seismic ridicat în oraşele mari (26 000 de apartamente nesigure la cutremur; circa 600 de clădiri cu risc seismic I, din care mai mult de jumătate erau în Bucureşti (doar 79 au fost consolidate după 1989); legislaţia nu permite evacuarea forţată a locatarilor pentru consolidare)

5.Migraţia masivă (care lasă mulţi copii fără unul (cca 80 000) sau ambii părinţi (cca 20 000); în plus, lasă probleme mari în sistemul sanitar şi un deficit de meseriaşi; al doilea cel mai mare procent de emigranţi din statele europene (11%, circa 3 milioane de români), după Albania (38%)

 6.Scăderea demografică (pierdere de 110 000 locuitori între 2015 şi 2016, a doua ca mărime în Europa după Italia (130 000), dar care are o populaţie de trei ori mai mare

Transporturile în România

7.Calitatea lamentabilă a infrastructurii şi transportului: drumuri foarte proaste (cea mai proastă infrastructură rutieră şi feroviară din UE, şosele cu gropi, 36% drumuri de pământ sau pietruite în 2016), viteză de 40 km/h pe calea ferată, vârsta medie a locomotivelor şi vagoanelor de 30 de ani, nr. aproape dublu de accidente rutiere faţă de media UE, transport în comun în mare parte fără aer condiţionat şi fără căldură)

8.Munca la negru şi la gri foarte dezvoltată (îndeosebi în mediul rural, unde existau circa 700 000 de zilieri în 2016; existau 360 000 de contracte de muncă part-time ca unică sursă de venit în 2017)

9.Situaţia dezastruoasă din sănătate (cauzată în mare parte de plecarea masivă a medicilor şi asistentelor)

10.Insuficienta modernizare (foarte multe locuinţe fără toaletă în incintă, fără baie proprie şi fără canalizare, în mediul rural).

Repere istorice

1 ianuarie 2007- Aderarea la Uniunea Europeană

29 martie 2004- Aderarea la NATO

16-22 decembrie 1989- Revoluţia împotriva lui Ceauşescu şi a comunismului

1948-1989- Perioada comunistă (Petru Groza, Gheorghe Gheorghiu-Dej 1944-1965 şi Nicolae Ceauşescu 1965-1989)

1938-1944 –Regimurile autoritare. Dictatura regală al lui Carol al II-lea (1930-1940). Statul naţional-legionar condus de Corneliu Zelea Codreanu şi Horia Sima. Dictatura militară a mareşalului Ion Antonescu.(1940-1944)

1918-1938- Perioada interbelică. Ferdinand I (1914-1927). Mihai I, sub regenţă (1927-1930, 1940-1947)

1 decembrie 1918- Marea Unire: unirea Basarabiei, a Bucovinei, a Transilvaniei cu România (formată atunci din Muntenia şi Moldova)

10 mai 1881- România devine regat

10 mai 1877- Independenţa României în raport cu Imperiul Otoman

10 mai 1866- Carol I este ales domnitor al României (1866-1881), devenind apoi rege (1881-1914)

24 ianuarie 1859- Mica Unire: unirea principatelor Muntenia şi Moldova prin dubla alegere a lui A. I. Cuza ca domnitor al ambelor principate

1848- Revoluţia de la 1848

1821- Revoluţia lui Tudor Vladimirescu

Sec XVII- XVIII Regimul fanariot

Sec XIV- XVII Evul Mediu

1352 sau 1353-întemeierea Moldovei sub conducerea lui Dragoş

1290-întemeierea Ţării Româneşti

275- hunii, gepizii, avarii, slavii (sec al VI-lea), bulgarii (sec al VII-lea), ungurii (sec al IX-lea), pecenegii, cumanii, tătarii

273-275 retragerea romanilor din Dacia

106 –cucerirea Daciei de către romanii conduşi de împăratul Traian

Sec VI î.Hr-106 dacii

Cadrul natural

Generalități

Munţii, dealurile, podişurile şi şesurile reprezintă fiecare cam o treime din suprafaţa României. Munţii Carpaţi sunt munţi de înălţime medie şi mică, având vârfuri care nu depăşesc 2544 m.(Moldoveanu, 2544 m).

Apele subterane

Apele României

O mare parte din apa subterană e poluată cu nitraţi, aşa că apa din fântâni conţine în tot mai multe cazuri nitraţi. Problema este gravă având în vedere că multe gospodării din mediul rural sunt dependente de fântâni.

Sol

Peste 80% din solul României era la limita încărcării cu nitraţi în 2013. Preţul mediu al unui hectar de pământ în România era de circa 3000-3500 euro în 2016, de câteva ori sub preţul mediu din UE. Cele mai scumpe terenuri sunt cele fertile, fără eroziune, cu acces la surse de apă şi care se găsesc aproape de şosea.

Păduri

Pădurile României

Pădurile României
Brad din Bucureşti. Autor: Vladimir Maftei. Data: 1.05.2014. Licenţa: Toate drepturile rezervate.

Pădurile acopereau 27% din suprafaţa României în 2015, sub media europeană (32%), în ultimul deceniu având loc numeroase şi masive despăduriri ilegale. Un hectar de pădure se vindea în 2012 în medie cu 2000 de euro, iar în 2013 cu 3000-3500 de euro, de câteva ori mai ieftin decât în UE.

Energie

Energia în România

Energii regenerabile

România era în 2014 a treia ţară cea mai puţin dependentă de importurile de energie, cu 17%. Dependenţa României a scăzut din 1990, de la 34% până la 17% în 2014, în timp ce în Uniunea Europeană a crescut dependenţa de importurile de energie, de la 44% (1990) la 53% (2014). Ponderea energiilor regenerabile în consumul final de energie era de cca 25% în România, peste media UE, care era de 18%, în 2014. Puterea instalată a producătorilor de energie din surse regenerabile era de 4.710 MW la finele lunii noiembrie a lui 2016: parcuri eoliene 2.963 de MW, panouri fotovoltaice 1.323 de MW, microhidrocentrale 320 de MW şi biomasă 104 MW.
România are cel mai înalt potenţial eolian din sud-estul Europei, iar Dobrogea de sud-est are al doilea cel mai mare potenţial din Europa.

Poluare

România era în 2013 a doua cea mai poluantă ţară în ceea ce priveşte centralele pe cărbune, după Polonia (dar în Polonia cărbunele acoperă 90% din energia produsă). În România doar o treime din energia utilizată este produsă în termocentrale. 5 din cele 20 cele mai poluante centrale de cărbune din Uniunea Europeană sunt în România: Turceni, Rovinari, Drobeta Turnu Severin, Isalnița și Mintia. Energia solară şi energia geotermală sunt încă insuficient exploatate.

Faună

Animalele din România

Grădina Zoologică Bucureşti

Păsările din România, partea I A-E

Păsări din România partea a II-a F-M

Păianjeni din România

Fluturi diurni din România

Fluturi de noapte din România

Fluturi exotici vii din Casele Fluturilor din România

Libelule din România

Coleoptere (gândaci, cărăbuşi, etc) din România

Albine din România

Viespi din România

Ortoptere (greieri, lăcuste, cosaşi, coropişniţe) din România

Furnici din România

Muşte din România

Ţânţari din România

Alte insecte din România

Generalități

Există efective importante de animale care sunt extincte sau rare în multe părţi din Europa (cca 4000-6000 de urşi bruni eurasiatici (Ursus arctos arctos)  din cei cca 14 000 în Europa, 2000-3000 de lupi cenuşii (Canis lupus), cca 40% din populaţia europeană, 1500 de râşi eurasiatici (Lynx lynx), cca 40% din populaţia europeană, 4000 de cai sălbatici şi semisălbatici în Delta Dunării, cerbi, cca 2000 acvile ţipătoare mici, o cincime din populaţia europeană şi circa o zecime din populaţia globală şi capre negre (câteva mii). Există populaţii record de pelicani comuni (cca 18 000).

Specii protejate

În privinţa speciilor protejate, starea de conservare a acestora era inadecvată în 67% din cazuri, favorabilă în 19% din cazuri, necunoscută în 8% din cazuri, nefavorabilă în 5% din cazuri, în 2016, în România.

Grădini zoologice

Multe grădini zoologice din România întâmpină serioase şi diverse probleme cu privire la asigurarea unui cadru adecvat pentru animale.

Delta Dunării

Delta Dunării (unică în lume, în Patrimoniul UNESCO) reprezintă un paradis pentru foarte multe specii de animale, în special păsări şi peşti. Există circa 8-9000 de specii identificate de animale în Delta Dunării. Aici există şi două specii de plante carnivore: otrăţelul de baltă (Utricularia vulgaris L.) şi Aldrovanda vesiculosa. Există circa 6000 de locuri de cazare disponibile în Delta Dunării.

Larga Jijia

Larga Jijia, cunoscută şi sub numele de Delta Moldovei, adăposteşte peste 194 de specii de păsări, peste jumătate din speciile catalogate din România. Minidelta, aflată lângă Iaşi, este una din cele mai propice zone pentru înmulţirea păsărilor şi peştilor din România. Larga Jijia este un complex de 50 de heleşteie, care se întind pe o suprafaţă de 1250 hectare, la 24 de km de Iaşi, în comuna Movileni. Aici se găseşte a doua colonie de cerbi lopătari din ţară, prima aflându-se în Delta Dunării. Una dintre cele mai mari colonii de stârci din România îşi are sălaşul tot aici. Înainte de 1977, zona era o întindere de apă, cu stuf şi păpuriş. În 1977 a început să se lucreze cu excavatoarele la amenajarea unei ferme piscicole, iar lucrările au durat patru ani. Apoi lacul a fost populat masiv cu peşte şi păsările au început să vină.

Lacul Techirighiol

Lacul Techirighiol adăposteşte 263 specii de păsări, adică 65% din totalitatea speciilor din România.

Insula Sacalin

Insula Sacalin, aflată lângă localitatea Sfântu Gheorghe, este o oază de sălbăticie din Marea Neagră. Are o suprafaţă de 21 410 hectare, cam cât are capitala ţării. Autorităţile române au interzis popularea insulei încă din 1938 şi este interzis accesul turiştilor pe insulă. Circa 229 de specii de păsări, multe dintre ele migratoare, trăiesc pe Insula Sahalin. Mari colonii de chire de mare şi de pelicani creţi îşi au sălaşul pe insulă. Există aici numeroase plante rare printre care şi varza de mare şi canarul bălţii. În apele din apropiere găsim peşti rari, inclusiv sturioni. Acum cca 150 de ani au apărut două insule, Sacalinu Mare şi Sacalinu Mic, care s-au unit în timp şi formează acum o zonă compactă. Insula Sacalin se degradează din pricina eroziunii, care ajunge şi până la 19 metri pe an.

Balta Văcăreşti

Parcul Natural Văcăreşti

O zonă sălbatică de 184 hectare de lângă bulevardul Văcăreşti din Bucureşti a devenit arie naturală protejată în mai 2016. Peste 100 de specii de păsări trăiesc aici, pe lângă reptile, amfibieni şi unele mamifere. Parcul Văcăreşti este un parc natural urban de dimensiuni mari care, igienizat şi amenajat, ar putea deveni asemănător cu altele din Europa. Este prima arie protejată urbană din România şi cea mai mare zonă verde din Bucureşti.

Pajiştile din Transilvania

Pajiştile din Transilvania etalează cea mai mare biodiversitate din lume (cca 300-400 de specii). Prinţul Charles a devenit un mare admirator al biodiversităţii din Transilvania, un adevărat ambasador al frumuseţilor naturale transilvănene.

Păduri sit UNESCO

Cca 24 700 hectare de păduri de fag din România au fost declarate sit UNESCO în iulie 2017. Situl iniţial, care cuprindea păduri din Germania, Slovacia și Ucraina, a fost extins cu păduri de fag din alte 11 ţări europene: Albania, Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Germania, Italia, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Ucraina. Numele noului sit este ,,Păduri de fag antice și primitive din Carpați și alte regiuni ale Europei” („Ancient and Primeval Beech Forests of the Carpathians and Other Regions of Europe”).

Siturile aflate în administrarea Romsilva sunt în Parcul Național Domogled — Valea Cernei (Caraş-Severin), 10 321 hectare, în Parcul Național Semenic — Cheile Carașului (Caraş Severin), 4278 hectare, în Parcul Național Cheile Nerei — Beușnița (Caraş Severin), 4294 de hectare, în Parcul Național Cozia 3411 hectare, și mai sunt trei alte situri: Codrii Seculari Slătioara (Suceava), 609 hectare, Groșii Țibleșului (Maramureş), 346 hectare, și Codrii Strâmbu-Băiuți (Maramureş), 630 de hectare. A fost inclus şi Codrul Secular Șinca, 338 hectare, care este în proprietatea Primăriei Șinca din județul Brașov.

Mamutul de la Muzeul Antipa

Mamutul de la Muzeul Antipa, descoperit în 1891, este cel mai mare schelet complet al unui exemplar de elefant preistoric și este o specie descoperită în România: Deinotherium Gigantissimus (în traducere ,,animalul teribil gigantic”). În plus, este singurul gen la care incisivii sunt orientaţi în jos, fapt care nu este întâlnit la alţi elefanţi, mamuţi sau mastodonţi.

Apa minerală din satul Calina

Apa minerală extrasă dintr-un izvor de lângă comuna Dognecea, în satul Calina, în judeţul Caraş Severin, se afla pe locul 2 în lume în topul celor mai pure ape minerale din lume, după Evian, la o distanţă infimă, în 2009, conform Organizaţiei Mondiale a Apelor. Denumirea comercială a apei îmbuteliate este Perenna Premier.

Economie

Economia României

Sărăcie

24% din români erau săraci în 2015. Circa 30% din totalul persoanelor ocupate lucrează în agricultură. Trei sferturi din oamenii din mediul rural trăiau în condiţii precare la sfârşitul lui 2011. Aproape 40% din angajaţii români aveau salariu minim (1400 lei brut, 1065 net, cca 235 euro pe lună net) la sfârşitul lui 2016. Cele mai mari salarii se obţineau în judeţele: Bucureşti(2857 lei), Ilfov (2347 lei), Cluj (2328 lei), Timişoara (2217 lei), Sibiu (2138 lei), iar cele mai mici în Harghita (1483 lei), Teleorman (1503 lei), Suceava (1506 lei), Neamţ (1519 lei) şi Vrancea (1544 lei) în 2016.

Bugetari de lux

În 2012 existau circa 97 000 de salariaţi la stat (între ei se numără mulţi salariaţi din Ministerul de Interne, din Ministerul de Externe, SRI, din regiile care sunt încă în proprietatea statului, din băncile de stat) care câştigau peste 1000 de euro pe lună. În 2016 existau unii bugetari de lux cu venituri publice între 10 000-40 000 euro pe lună în bănci, regii, Fondul Proprietatea, etc. Circa 50% din pensionari aveau pensii de până în 800 lei în 2015. Pensia medie era de 886 lei (cca 200 euro) în 2015. În 2013 existau circa 6000 de pensii de peste 1000 euro. Cele mai mari pensii le aveau magistraţii, cu o medie de peste 9000 lei lunar, în 2015. Pensia medie a celor care lucrează în Ministerul Apărării, Ministerul de Interne şi SRI era de circa 2700 lei, de 4 ori pensia medie şi de 8 ori pensia minimă.

Raporturi

În România raportul dintre salariu minim şi cel mediu era în 2013 de 35%, aproape la jumătate faţă de cel prevăzut ca ideal de Carta Socială Europeană (60% în situaţii obişnuite şi minimum 50% în situaţii de criză). Raportul între cel mai mic salariu şi cel mai mare salariu dintr-o firmă era de 1-10 sau 1-15 în România, comparativ cu 1-5 în UE. Raportul dintre salariul mediu brut şi venitul preşedintelui sau premierului era de 1 la 8,7 în România (563E/4895E), pe când în alte ţări europene el varia între 2,9 în Spania şi 6,5 în Bulgaria.

Prețuri

Ponderea alimentelor (33%) în coşul de consum este cea mai mare din UE. Cele mai mari creşteri de preţuri (50%) din UE s-au înregistrat în România în perioada 2005-2012, cu o valoare dublă faţă de media UE.

Utilităţi

38% din casele românilor aveau WC-ul în curte, comparativ cu 2,7% în Uniunea Europeană, în 2011 şi circa 30% în 2017, România fiind detaşat pe ultimul loc în Europa (Bulgaria avea 16%). Circa 60% din case aveau baie şi toaletă în incintă în 2010. 12% din locuinţele urbane nu aveau baie proprie în 2010. 88% din gospodăriile rurale nu aveau baie proprie în 2010. Doar 13% din locuinţele rurale erau racordate la reţeaua de canalizare în 2009.

Electricitatea (99%) şi conexiunea la internet în gospodărie (56% în 2016, 72% în 2018) se aflau pe primele locuri între utilităţi în mediul rural. Urmează, în ordine, accesul la alimentare cu apă curentă (45%), la canalizare (45%), la baie/ duş în interiorul locuinţei (36%), la alimentare cu apă caldă (32%), la grup sanitar în interiorul locuinţei (28%) şi la reţeaua de gaze (10%) (2016).

Căldură

22% din români nu aveau dotările necesare pentru încălzirea sau răcirea locuinţei în 2018, comparativ cu doar 5% din europeni.

Multe blocuri vechi de locuinţe nu sunt suficient încălzite. Blocurile vechi pierd foarte multă căldură, transportul căldurii se face cu mari pierderi de căldură, de două ori mai mari ca în UE. Există un program de reabilitare termică a blocurilor, care se derulează în prezent. Românii cu posibilităţi materiale şi-au montat centrale de apartament. Unii români cu probleme financiare s-au debranşat de tot de la sistemul centralizat.

Obiecte de folosinţă îndelungată

La o sută de gospodării se găseau 158 de telefoane, 141 televizoare, 97 de aragaze, 56 de frigidere, 67 de maşini de spălat rufe şi 44 de calculatoare, în 2014. Din 100 gospodării 27 aveau un autoturism, 30 aveau o bicicletă, 0,4 aveau o motocicletă sau o motoretă în 2014.

La 100 gospodării existau 175 telefoane mobile, 150 televizoare, 50 calculatoare, 72 maşini automate de spălat rufe, 73 aspiratoare, 35 biciclete, 30 maşini în 2016.

Preţurile apartamentelor din blocuri

Cele mai scumpe apartamente în blocuri erau în 2016 în oraşele Cluj (1048E/m pătrat), Bucureşti (1018E/m pătrat), Timişoara (933E/m pătrat), Constanţa (897E/m pătrat), Iaşi (887 E/m pătrat), Braşov (827E/m pătrat), Craiova (776E/m pătrat), Sibiu (752E/m pătrat), Ploieşti (748E/m pătrat) şi Piteşti (737E/m pătrat).

Justiţie

Corupţia în România

Au rămas nerezolvate de zeci de ani de zile următoarele probleme:

1.restituirea proprietăţilor sau contravalorii lor către proprietarii furaţi de comunişti (doar unele cazuri au fost rezolvate, adesea preferenţial; Biserica Ortodoxă Română a primit între 15-18% din 1990 până în 2017.)

2.condamnarea tuturor vinovaţilor de la Revoluţia din 1989

3.condamnarea tuturor vinovaţilor de la mineriada din 1990

4.condamnarea torţionarilor comunişti (doar Alexandru Vişinescu (20 de ani de închisoare cu executare pentru infracţiuni contra umanităţii şi Ion Ficior (20 de ani de închisoare cu executare pentru infracţiuni contra umanităţii : 103 deţinuţi decedaţi în perioada 1 august 1958 — 1 noiembrie 1963) au fost condamnaţi definitiv; Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc acuză oficial 35 torţionari comunişti de omor deosebit de grav şi genocid).

Alimentaţia

Magiun de Topoloveni, de prune, România (articol de sinteză), Alimentaţia la români
Magiun de Topoloveni (de prune). Autor: Vladimir Adrian Maftei. Data: 1.05.2017. Licenţă: Toate Drepturile Rezervate

Alimentaţia la români

Românii mănâncă puţină carne (în special pui şi porc), foarte puţin peşte, puţine fructe (deşi merele româneşti sunt bune calitativ, iar producţia de prune este a 4-a în lume) şi legume (consumul de cartofi e cel mai mare din UE), puţină miere, puţin ceai verde. Românii mănâncă des ciorbă şi murături (în special iarna). Bucătăria românească tradiţională este în general lăudată şi apreciată atât de autohtoni, cât şi de străini. Sarmalele, micii şi ciorba de burtă sunt feluri de mâncare balcanice, populare între români. România are 5 mărci europene recunoscute şi protejate: Magiunul de Topoloveni (2011), premiat internaţional de câteva ori, Salamul de Sibiu (2016), Telemeaua de Ibăneşti (2016), Novacul afumat din Ţara Bârsei (2017), Scrumbia de Dunăre afumată (2018).

Sănătate

Sănătatea în România

Sistemul de sănătate este ineficient şi în mare măsură împovărat de corupţie. La multe boli România este între ultimele ţări din UE.  În 2013 România era pe penultimul loc la numărul doctorilor raportat la populaţie: 2,5 doctori la mia de locuitori, mult sub media europeană (3,4 la mie). Din 2007 până la sfârşitul lui 2013 au plecat în străinătate cca 14 000 doctori. În perioada 2009-2015 au plecat la muncă în străinătate cca 28 000 de asistenţi medicali. Din 2015 salarizarea s-a îmbunătăţit simţitor în sănătate, iar în decembrie 2016 salariul net al unui medic rezident (sau al unui asistent medical) era în jur de 3000 lei. România era pe locul al 8-lea în lume la consumul de băuturi alcoolice în 2016 şi avea cea mai dezvoltată piaţă neagră din Europa. 100 români mor anual din pricina excesului de alcool (2012). 25% din decesele în rândul bărbaţilor tineri erau cauzate de alcool în 2010. 70 români au murit zilnic din pricina fumatului, în 2014. Cancerele pulmonare sunt descoperite prea târziu şi nu mai pot fi operate în 75% din cazuri. În 2015 fumau circa 26% din români (circa 17% femei, în creştere faţă de 14% în 2011). Poluarea a fost răspunzătoare pentru 28 000 decese premature în 2013. În 2016 se înregistra un deces la fiecare 2 zile în România din cauza incendiilor.

Educaţie

Educaţia în România

Rezultate mediocre la testele PISA, rată de cuprindere şcolară mică (78% în 2014), rată mare de abandon şcolar (18,5% în 2016, locul III din coada UE, foarte aproape de ultimul loc Malta 19,5%), performanţe liceale submediocre (37% din licee au înregistrat medii sub 6 la bac, deci sub nivelul de promovare la bac, 57 de licee fără niciun absolvent de bac, 75% dintre elevii de la liceele private nu au luat bacul în 2013), rată uriaşă de analfabetism funcţional (42% faţă de media de 20% a UE), puţine şcoli de meserii practice (doar 20% din elevi), învăţământ superior mediocru, mulţi studenţi care abandonează cursurile (circa o treime din studenţi), profesori debutanţi prost plătiţi, manuale prea dificile, cu probleme de claritate şi atractivitate, elevi care se simt singuri la şcoală, nefericiţi şi în stres continuu, destule şcoli fără autorizaţie sanitară (circa 2500 fără apă curentă şi/sau canalizare). Costul susţinerii unui copil la şcoală era de cca 1600 lei în mediul urban şi de cca 1400 lei în mediul rural în 2010. Introducerea unui bacalaureat supravegheat video în 2011 a redus fraudele uzuale de decenii până aproape de 0, procentul de admişi fiind de 45%. Nu există responsabilităţi şi sancţiuni pentru oficialii din Ministerul Educaţiei.  În România nu există încă un Muzeul al Comunismului, aşa cum există la Praga, Varşovia, Budapesta, etc.

Credinţe

Credinţe la români

Biserica Ortodoxă Română

Biserici ortodoxe din Bucureşti

Generalităţi

România deţinea locul al 6-lea în lume în privinţa religiozităţii în 2012.

Confesiuni

83% din români s-au declarat ortodocşi, 4% romano-catolici, 4% protestanţi, 3% neoprotestanţi, 1% greco-catolici, 1% atei sau agnostici, altă confesiune 4% în 2015.

Valorile creştine ortodoxe

Credinţele românilor sunt legate de valorile creştine ortodoxe. Românii resping în cea mai mare măsură sinuciderea (92%), prostituţia (83%) şi homosexualitatea (81%), sexul extraconjugal (69%) şi în cea mai mică măsură divorţul (39%) şi sexul premarital (47%).

Circa 90% din elevii care frecventau ora de Religie au depus cerere de înscriere pentru continuarea cursurilor, în 2015. Biblia era pe locul al II-lea în topul preferinţelor românilor în 2011.

Atitudinea faţă de alte naţiuni

Cele mai accentuate sentimente de respingere sunt faţă de romi, unguri, evrei, imigranţi şi ruşi. Cele mai simpatizate ţări sunt Moldova, statele occidentale, Statele Unite şi Japonia. Ungaria este considerată în proporţie de 41% duşman, iar Rusia în proporţie de 27%. Totuşi românii nu îi antipatizează pe ungurii de rând: enorma majoritate a românilor fiind de acord să aibă colegi de muncă maghiari (85%), vecini maghiari (78%), prieteni maghiari (80%) și membri ai familiei maghiari (71%).

În septembrie 2017 existau în România circa 2000 migranţi în centre de azil cu regim deschis sau închis.

Tradiţii şi obiceiuri

Tradiţii şi obiceiuri la români

Ou încondeiat cu cruce şi 4 ouă roşii, Paşti, Învierea Domnului, tradiţie românească
Ou încondeiat cu cruce şi 4 ouă roşii. Autor: Vladimir Maftei. Data: 25.04.2014. Licenţă: Toate drepturile rezervate
Mucenici munteneşti, tradiţie românească, Sărbătoarea Mucenicilor, 9 martie
Mucenici munteneşti. Autor: Nicubunu. Data: 10 martie 2012. Licenţa: Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0 Unported.

Principalele tradiţii şi obiceiuri ale românilor sunt: colindatul în ajunul Crăciunului, împodobirea bradului, Crăciunul (Naşterea Domnului, 25 decembrie; venirea lui Moş Crăciun cu cadouri pentru copii), Paştele (Învierea, dată variabilă; ciocnirea ouălelor roşii), Valentine’s Day (14 februarie, sărbătoare importată), Dragobetele (24 februarie), Mărţişorul (1 martie) , Ziua Femeii (8 martie), Sărbătoarea Mucenicilor (9 martie),  Ignat (20 decembrie), pomeni (la 3 luni după moarte, 6 luni, 9 luni, un an şi în fiecare an până la 7 ani), furatul miresei, scoaterea pantofilor la intrarea în casă (îndeosebi la ţară), lipsa mărunţişului, baterea covoarelor, punerea legumelor la murat în borcane şi butoaie.

Arta

Patrimoniul arheologic antic al României

Patrimoniul arheologic medieval al României

Lăzi din România

Mass-media

Mass-media din România

Sport

Sportul în România

Gimnastică

Octavian Bellu, cel mai bun antrenor din lume, România (articol de sinteză) , antrenor de gimnastică,
Octavian Bellu în 2011. Autor: Lulubon. Data: 8 aprilie 2011. Licenţa: Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0 Unported
Mariana Bitang, cea mai valoroasă antrenoare din lume, cea mai medaliată antrenoare de gimnastică din lume
Mariana Bitang. Autor: necunoscut. Data: 20 iunie 2014. Sursa: http://www.wnsstamps.post/en/stamps/RO058.14. Licenţa: Domeniul Public
Antrenorul de gimnastică Béla Károlyi şi două gimnaste Nadia Comăneci şi Teodora Ungureanu
Teodora Ungureanu, Béla Károlyi, Nadia Comăneci. Autor: Unknown (Comitetul Olimpic şi Sportiv Român). Data: anii 70. Sursa: http://www.cosr.ro/sportiv/nadia-comaneci/galerie-foto. Licenţa: Domeniul Public
Daniela Silivaş, gimnastă română de talie internaţională, una din cele mai bune gimnaste din istorie
Daniela Silivaş în 1987. Autor: Anefo / Croes, R.C. Sursa: Dutch National Archives, The Hague, Fotocollectie Algemeen Nederlands Persbureau (ANeFo), 1945-1989, Nummer toegang 2.24.01.05 Bestanddeelnummer 934-1035
http://www.gahetna.nl/collectie/afbeeldingen/fotocollectie/zoeken/weergave/detail/start/0/tstart/0/q/zoekterm/Silivas%20anefo. Data: 15 octombrie 1987. Locaţia: Rotterdam. Licenţa: Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0 Netherlands
Cătălina Ponor, una din cele mai bune gimnaste din istorie, bârnă şi sol, multiplă medaliată olimpică şi mondială şi europeană
Cătălina Ponor la Rio de Janeiro, în 2016. Autor: Fernando Frazão/Agência Brasil. Data: 15 august 2016. Sursa: https://www.flickr.com/photos/fotosagenciabrasil/28932540021/ Licenţa: Creative Commons Attribution 2.0 Generic

Antrenorii Octavian Bellu, Mariana Bitang- cei mai titraţi antrenori din istoria sportului, Bela Carolyi şi Márta Károlyi, Nadia Comăneci-primul 10 olimpic din istorie, 1976, 5 medalii olimpice de aur (1976-3, 1980-2); Daniela Silivaş (cele 9 medalii olimpice şi mondiale reprezintă un record în istoria gimnasticii), Cătălina Ponor (cea mai medaliată gimnastă română, cu 14 medalii; ea are 5 medalii de aur la bârnă la campionatele europene, deţinând recordul mondial), Sandra Izbaşa, Lavinia Miloşovici, Andreea Răducan, Simona Amânar, Corina Ungureanu, Claudia Presăcan, Larisa Iordache, Gina Gogean, Simona Păucă, Monica Roşu, Ecaterina Szabo, Lavinia Agache, Oana Ban, Cristina Bontaş, Sabina Cojocar, Laura Cutina, Maria Olaru, Daniela Sofronie, Ştefania Stănilă, Silvia Stroescu, Anamaria Tămârjan, Silvia Zarzu, Diana Bulimar, Diana Chelaru, Gabriela Drăgoi, Rodica Dunca, Emilia Eberle, Alexandra Eremia, Alexandra Marinescu, Dominique Moceanu (gimnastă americană de origine română), Andreea Munteanu, Steliana Nistor, Celestina Popa, Melita Ruhn, Aurelia Dobre, Oana Corina Constantin, Marian Drăgulescu (cel mai valoros gimnast român), Flavius Koczi, Dan Grecu (ca antrenor a intrat în Cartea Recordurilor pentru obţinerea a 5 titluri europene din 8 posibile: Marian Drăgulescu-4+Ioan Suciu cal cu mânere).

Handbal

Nicolae Nedeff, cel mai mare antrenor de handbal din lume, multiplu medaliat mondial, România
Nicolae Nedeff. Autor: necunoscut. Dată: necunoscută. Sursa: http://www.comunismulinromania.ro/Arhiva-foto/Amintiri-din-comunism/Amintiri-din-comunism-XIX-federatia-de-handbal-Cupa-Campionilor.htm, This image is available from the Project Communism in Romania Photo Collection, Muzeul Naţional de Istorie a României.
Cristian Gaţu, handbalist român de talie internaţională
Cristian Gaţu. Autor: necunoscut. Data: necunoscută. Sursa: http://www.comunismulinromania.ro/Arhiva-foto/Amintiri-din-comunism/Amintiri-din-comunism-XIX-federatia-de-handbal-Cupa-Campionilor.html
Gheorghe Gruia, handbalist român de talie internaţională
Gheorghe Gruia. autor: necunoscut. Dată: necunoscută. Sursa: http://www.comunismulinromania.ro/Arhiva-foto/Amintiri-din-comunism/Amintiri-din-comunism-XIX-federatia-de-handbal-Cupa-Campionilor.html

Antrenorul Nicolae Nedeff- cel mai mare antrenor de handbal din lume, având 7 titluri mondiale; Gheorghe Gruia, Cristian Gaţu, Cristina Neagu-cea mai bună jucătoare din lume de 4 ori-record mondial absolut),

Canotaj

Ivan Patzaichin, canotor român de talie internaţională, unul din cei mai buni canotori din istorie
Ivan Patzaichin. Autor : Unknown (Comitetul Olimpic şi Sportiv Român). Data: 1990. Sursa: http://www.cosr.ro/sportiv/ivan-patzaichin2/galerie-foto. Licenţă: Domeniul Public

Elisabeta Lipă-cea mai bună canotoare din secolul 20, Ivan Patzaichin, Georgeta Damian Andrunache

Atletism

Iolanda Balaş, atletă săritoare în înălţime română în anii 50
Iolanda Balaş, autor necunoscut, data: anii 60, Sursa: http://www.pressalert.ro/2015/03/viata-de-campioana-iolanda-balas-de-la-fetita-care-vindea-ziare-in-timisoara-postbelica-la-dubla-castigatoare-de-aur-olimpic/, licenţă: Domeniul Public

Iolanda Balaş săritura în înălţime- cea mai bună săritoare în înălţime din lume în perioada 1956-1966, alergare (Maricica Puică, Doina Melinte, Gabriela Szabo, Paula Ivan, Constantina Diță-Tomescu.

Tenis

Ilie Năstase jucând la Cupa Davis, cel mai valoros jucător de tenis român, jucător de talie internaţională
Ilie Năstase jucând la Cupa Davis la Den Haag (Olanda) în 1973. Autor: Verhoeff, Bert / Anefo. Data: 18 mai 1973. Sursa: http://www.gahetna.nl/collectie/afbeeldingen/fotocollectie/zoeken/weergave/detail/q/id/ac2cae66-d0b4-102d-bcf8-003048976d84, item number 926-4199. Licenţa: Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0

Ilie Năstase- 7 turnee de Mare Şlem;

Tenis de masă

Angelica Rozeanu ţinând în mână Cupa Mondială din 1955, jucătoare de tenis de masă de talie internaţională, una din cele mai bune jucătoare de tenis de masă, România
Angelica Rozeanu în 1955. Autor: Rossem, Wim van / Anefo. Sursa: Dutch National Archives, The Hague, Fotocollectie Algemeen Nederlands Persbureau (ANeFo), 1945-1989, Nummer toegang 2.24.01.09 Bestanddeelnummer 907-0838
http://www.gahetna.nl/collectie/afbeeldingen/fotocollectie/zoeken/weergave/detail/q/id/a933b466-d0b4-102d-bcf8-003048976d84
Data: 20 aprilie 1955
Locaţie: Utrecht
Licenţa: Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0 Netherlands

Angelica Rozeanu, 17 medalii de aur la Campionatele Mondiale şi 2 la Campionatele Europene,

Fotbal

Universitatea Craiova

FCSB (Steaua Bucureşti)

CFR Cluj

Miodrag Belodedici dă un interviu, cel mai titrat jucător de fotbal român, libero, Steaua, Steaua Roşie Belgrad
Miodrag Belodedici. Autor: Magglo7. Data încărcării fotografiei pe Flickr: 28 octombrie 2015. Licenţa:Creative Commons Attribution-ShareAlike 2.0 Generic (CC By-Sa 2.0)
Gheorghe Hagi bucurându-se pe terenul de fotbal, Maradona din Carpaţi, mijlocaş ofensiv român, Galatasaray, Barcelona, Real Madrid, Steaua Bucureşti, România, golgheter
Gheorghe Hagi. Autor: Dan avraham2000. Data: 1 septembrie 2010. Licenţa: Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0 Unported

Steaua Bucureşti- câştigarea Cupei Campionilor Europeni în 1986 şi a Supercupei Europei în 1987, fiind antrenată de Emerich Jenei, atingerea de către echipa naţională a sferturilor de finală ale Cupei Mondiale din 1994, când Anghel Iordănescu era antrenor).

Skandenberg

Skandenberg (Ion Oncescu, multiplu campion mondial şi european).

Terenuri de sport

Au fost construite multe terenuri de sport de către autorităţile locale sau firme private după intrarea României în Uniunea Europeană, în 2007.

La Cluj a fost construită o sală polivalentă modernă uriaşă (7000-10 000 locuri) în 2014. Sala Sporturilor „Antonio Alexe” din Oradea a fost adusă la standarde europene în 2015.

Ion Ţiriac a construit un patinoar olimpic acoperit la Otopeni, în 2016.

Stadioane

România avea 6 arene la standarde europene în martie 2017: Arena Națională, Cluj Arena, Arena ,,Dr. Constantin Rădulescu”, Stadionul ,,Ceahlăul”, noul ,,Ilie Oană” din Ploiești și Stadionul Marin Anastasovici de la Giurgiu. În iunie 2011 a fost finalizat în Bucureşti un stadion nou şi modern în locul vechiului Stadion Naţional. Totuşi, noul Stadion Naţional Lia Manoliu, încadrat la categoria UEFA Elite, cu o capacitate de 55 200 de locuri, are mari probleme cu gazonul şi cu acoperişul. Stadionul Cluj Arena (categoria UEFA Elite), cu o capacitate de 30 500 de locuri, a fost inaugurat în octombrie 2011. Stadionul ,,Dr. Constantin Rădulescu”, stadionul echipei CFR Cluj, respectă standardele UEFA. Stadionul Ilie Oană (Ploieşti), care se încadrează la categoria UEFA III, cu o capacitate de 15 500 locuri, a fost finalizat în septembrie 2011, fiind proiectat exclusiv pentru fotbal. Stadionul Ceahlăul din Piatra Neamţ este în categoria UEFA III şi are 18 000 locuri. Stadionul Marin Anastasovici de la Giurgiu este omologat din partea UEFA, dar trebuie să aibă un gazon nou.

Turism

Turismul în România

Încasări

Turismul românesc era pe ultimul loc în UE în 2016, după încasările raportate la PIB, cu 1% din PIB. În turismul din România lucrează circa 120 000 angajaţi.

Principalele probleme

Principalele probleme ale turismului românesc sunt: lipsa forţei de muncă, lipsa investiţiilor şi infrastructura rutieră deficitară.

Vacanţe şi excursii

Un sfert dintre români au plecat în vacanţe sau excursii în 2016, plasând România pe ultimul loc în Uniunea Europeană, în care procentul este dublu. Bugetul insuficient a reprezentat principala cauză.

Castele

Castelul Bran, Castelul Peleş şi Castelul Corvinilor sunt cele mai frumoase şi mai cunoscute castele româneşti.

Castelul Bran, castel românesc din epoca medievală
Castelul Bran. Autor: Rafaelutza. Licenţă: Domeniul Public, fotografie gratuită. Sursa: https://pixabay.com/ro/rom%C3%A2nia-bran-castelul-2036691/
Castelul Peleş, castel românesc de lângă Sinaia, Carol I, vara
Castelul Peleş (detaliu). Autor: Raffaele Fronzi. Data: 4 noiembrie 2008. Sursa: Flickr. Licenţa: Creative Commons Attribution 2.0 Generic (CC BY 2.0)
Castelul Corvinilor, Castelul Huniazilor, important monument de arhitectură gotică, castel românesc
Castelul Corvinilor. Autor: Sbringser. Licenţă: Domeniul Public, fotografie gratuită. Sursa: https://pixabay.com/ro/castelul-hunedoara-medieval-880585/

Mitul lui Dracula

România este patria lui Vlad Ţepeş, domnitor muntean din sec al XV-lea, în jurul căruia s-a format mitul lui Dracula, pe baza povestirii lui Bram Stoker.

Litoral

Marea Neagră colorată în turcoaz. Culoarea turcoaz este dată de fitoplancton. Fitoplanctonul coccolithophores, o prezenţă obişnuită în Marea Neagră, dă o nuanţă deschisă, lăptoasă apei. Nu toate tipurile de fitoplancton fac apa mai deschisă la culoare. Fitoplanctonul diatoms face apa mai închisă la culoare. Autor: NASA. Data: 11 iunie 2017. Sursa: https://earthobservatory.nasa.gov/IOTD/view.php?id=90318. Licenţa: Domeniul Public.

România are ieşire la Marea Neagră, având un litoral parţial modernizat în Mamaia Sud, Tomis (Nord, Centru, Sud) și Eforie Nord în 2016.

Şosele lungi

Transfăgărăşanul, una din cele mai frumoase şosele din lume, România, şosea foarte lungă
Transfăgărăşanul. Autor: Antony Stanley (Gloucester, UK). Data: 27 octombrie 2012. Licenţa: Creative Commons Attribution-Share Alike 2.0 Generic

Transfăgărăşanul (considerată de unii cea mai frumoasă şosea din lume, 90 km) şi Transalpina (cea mai înaltă şosea din România, 2145 m, 148 km lungime, modernizată 2009-2016) sunt şosele care oferă privelişti splendide mai ales pasionaţilor de biciclete, motociclete şi maşini.

Staţiuni balneare

În jurul celor 2000 de izvoare minerale (unele cu proprietăţi curative certificate ştiinţific) se află numeroase staţiuni balneare (Sovata, Ocna Sibiului, Băile Olăneşti, Călimăneşti-Căciulata, Băile Felix, Covasna, 1 Mai, Eforie, Băile Tuşnad, Geoagiu Băi şi Buziaş). Ele reprezintă atracţii turistice de sute de ani şi unele dintre ele au fost modernizate în ultimii ani (Băile Felix, Vatra Dornei, Călimăneşti-Căciulata). Cele mai vizitate staţiuni balneare au fost în 2016: Sovata (circa 19 000 turişti), Băile Tuşnad (circa 5000), Băile Felix (circa 4500), Băile Herculane (circa 4000), Vatra Dornei (circa 2500), Covasna (circa 1700), Slănic Moldova (circa 1500), Călimăneşti (circa 1400), Olăneşti (circa 1200), Slănic (circa 1000), Geoagiu Băi (circa 800).

Nămolul de la Techirghiol, cel mai întins lac salin din România, aflat pe litoral, are diverse virtuţi terapeutice probate ştiinţific. Baza de tratament de la Techirghiol a fost modernizată în 2016.

Atracţii naturale unice sau rare în lume

Delta Dunării (zonă umedă unică în lume, paradis al păsărilor şi peştilor), Pădurea Letea (în Delta Dunării, loc foarte sălbatic, singurul loc cu liane din Europa), Larga Jijia (zonă umedă lângă Iaşi), vulcanii noroioşi din judeţul Buzău sau din Transilvania, Cascada Bigăr (considerată printre cascadele unice în lume) şi pajiştile transilvănene (care etalează cea mare biodiversitate de specii de plante din lume) sunt atracţii naturale unice sau rare în lume.

Constantin Brâncuşi

Coloana Infinitului, operă de artă a lui Constantin Brâncuşi, Târgu-Jiu
Coloana Infinitului de Constantin Brâncuşi, aflată la Târgu-Jiu. Autor: Byrev. Licenţa: Domeniul Public, fotografie gratuită. Sursa: https://pixabay.com/ro/coloana-sculptura-brancusi-87553/

Operele monumentale ale lui Constantin Brâncuşi, Coloana Infinitului, Masa Tăcerii și Poarta Sărutului se găsesc la Târgu Jiu.

Patrimoniul UNESCO

În Patrimoniul UNESCO au fost incluse: Bisericile de lemn din Maramureș (Bârsana, Budești, Desești, Ieud, Plopiş, Poienile Izei, Rogoz and Surdești), Bisericile fortificate din Transilvania (Câlnic, Prejmer, Viscri, Dârjiu, Saschiz, Biertan, Valea Viilor), Bisericile cu pictură murală din nordul Moldovei din sec al XVI-lea, Fortăreţele dacice din Munţii Orăştiei, Centrul istoric al Sighişoarei şi Delta Dunării.

Crucea de pe Caraiman

Crucea de pe Caraiman, Enciclopedie.info, Turismul în România
Crucea de pe Caraiman. Autor: 1507844. Sursa: Pixabay. Licenţa: Domeniul Public

Construită în cinstea eroilor căzuţi în Primul Război Mondial, Crucea de pe Caraiman este cea mai înaltă cruce din lume de pe un vârf montan, fiind un important reper simbolic creştin.

Restaurare/modernizare

Au fost modernizate şi/sau restaurate următoarele atracţii turistice: Muzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa din Bucureşti (modernizat 2008-2011), Muzeul Ţăranului Român (care a primit în 1996 trofeul EMYA – European Museum of the Year Award), Palatul Culturii din Iaşi (restaurat în perioada 2008-2016, cel mai mare proiect de restaurare din România, adăposteşte Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul de Artă, Muzeul Etnografic şi Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii), Muzeul de Istorie din Suceava şi Cetatea de Scaun (modernizate şi deschise în 2016), Salina Turda (modernizată între 2008-2010, cel mai vizitat obiectiv turistic public din România, cca 618 000 de plătitori de bilete) , Cetatea Devei (modernizată în perioada 2013-2016), Cetatea Oradea (cea mai mare şi mai bine conservată cetate pentagonală din Europa Centrală), Cetatea Făgărașului (stil romantic renascentist, restaurată parţial în ultimii ani), Cetatea Rupea (modernizată între 2010-2013), Cetatea Râşnov (modernizată între 2010-2013), Cetatea Feldioara (restaurată în 2012-2018), staţiunile balneare Băile Felix, Vatra Dornei, Balvanyos, Călimăneşti-Căciulata.

Cele mai vizitate muzee

Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Naţional de Artă, Bucureşti, Palatul Regal
Muzeul Naţional de Artă al României. Autor: Vladimir Maftei. Data: 9.05.2010. Licenţă: Toate drepturile rezervate

Cele mai vizitate muzee din România au fost în 2012: Castelul Bran (546 000 vizitatori), Complexul Naţional Muzeal Astra din Sibiu (circa 410 000 vizitatori; cuprinde Muzeul în Aer Liber din Dumbrava Sibiului, Muzeul de Etnografie Universală ,,Franz Binder”, Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Săsească ,,Emil Sigerus”, Muzeul Civilizaţiei Transilvane ,,Astra” şi Studioul ,,Astra” Film), Muzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa din Bucureşti (394 000 vizitatori), Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu (378 000 vizitatori), Muzeul Naţional al Satului ,,Dimitrie Gusti”(circa 323 000), Muzeul Naţional Peleş din Sinaia (285 000 vizitatori), Muzeul Naţional al Ţăranului Român (circa 87 000 vizitatori), Muzeul Naţional de Artă al României (75 000 vizitatori), Muzeul Naţional de Istorie a României (46 000 vizitatori).

Diverse

Prostituţie

România se afla pe primul loc în Europa cu privire la procentul de prostituate exportate în Europa (12%) în 2009.

Concubinaje

În 2012 copiii născuţi din concubinaje reprezentau 26%, acelaşi procent ca şi în 2001. În 1993 procentul era de 15%.

Violenţa în familie

România înregistrează printre cele mai ridicate rate ale violenţei în familie din UE. Au fost înregistrate 175 decese cauzate de violenţa domestică în 2010, 138 de decese în 2011, 141 de decese în 2012, 142 de decese în 2014, 186 decese în 2015. Toate victimele au fost femei. Nu există suficiente adăposturi pentru victime.

Doar 34 de agresori au fost condamnaţi definitiv în 2016. Circa 18 700 de acte de violenţă au fost sesizate oficial în 2016.

Trafic de persoane

România nu respectă standardele minime pentru combaterea traficului de persoane. România este şi furnizoare de victime şi exploatatoare de victime. Traficanţii au primit sentinţe slabe sau cu suspendare. Victimele nu au primit protecţie suficientă. Statul nu a oferit fonduri ONG-urilor care acordă asistenţă victimelor. În 2014 au fost salvate 757 persoane, iar în 2013 au fost salvate 896 de persoane. 74% erau femei, 38% erau copii. 475 de oameni au fost sclavi sexuali, 188 oameni erau exploataţi prin muncă. Instanţele de judecată au condamnat 269 de traficanţi în 2014 şi 252 în 2013. 67% dintre condamnări au fost cu executare în 2014, o creştere faţă de 59% în 2013. Cu toate acestea, în 2014 curţile de judecată au suspendat 73 de condamnări la închisoare, instituind amenzi împotriva a 15 traficanţi.

Greutate

44% din românii de peste 18 ani erau normoponderali, 33% erau supraponderali, 15% erau obezi şi 5% subponderali, în 2017. După 35 de ani numărul persoanelor normoponderale scade abrupt. După 55 de ani doar 3 din 10 români aveau o greutate normală, iar două treimi erau supraponderali sau obezi.

Ponderea obezităţii era de 21% în rândul populaţiei cu educaţie scăzută şi 12% în rândul persoanelor cu studii superioare.

23% din românii care se cred normali din punctul de vedere al greutăţii sunt de fapt supraponderali sau obezi.

3 din 10 români au declarat că au crescut consumul de fructe sau legume şi 4 din 10 au declarat că au diminuat consumul de zahăr sau dulciuri.

9% din români au renunţat la zahăr. 5% au renunţat la carnea de porc. 9% au renunţat la alimente prăjite. 5% au renunţat la sare.

Activităţi casnice

Româncele petrec zilnic 4,24 ore în activităţile casnice, iar bărbaţii 2,05 ore. (în total 3,17 ore). Pregătirea hranei, aşezarea mesei şi spălatul vaselor ocupă cea mai mare parte a timpului (1,13 ore). Femeile se ocupă de gestionarea alimentelor (gătit, spălat vase, etc) circa 2 ore pe zi, iar bărbaţii 21 minute. Elevii şi studenţii petrec cel mai puţin timp pentru îngrijirea gospodăriei şi familiei (1,03 ore), apoi patronii (1,40 ore). Persoanele cu studii superioare petrec 2,48 ore zilnic, iar cele cu studii medii cu 31 minute mai mult, iar persoanele cu cel mult gimnaziul petrec 3,22 ore. Locuitorii din mediul rural petrec cu 40 de minute pe zi mai mult în activităţile casnice decât cei din mediul urban.

Bibliografie generală

Institutul Naţional de Statistică , România în cifre 2015, http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Romania_in_cifre_2015final.pdf

Dicţionar Enciclopedic 1993-2009, 7 volume, Editura Enciclopedică, Bucureşti. Unele articole pot fi găsite şi online, în cadrul site-ului https://dexonline.ro/surse

Text promoţional

România este ţara în care ne-am născut, în care am copilărit împreună cu părinţii şi rudele noastre, în care am mers la şcoală, în care muncim, ne distrăm cu cei apropiaţi, ne facem planuri şi luptăm pentru ele. Unii români au ales să plece din ţară pentru un trai mai bun, dar cei mai mulţi din cei plecaţi sunt cu inima tot aici, printre români, cu care îşi petrec timpul liber pe Facebook şi pe alte site-uri. România este, până la urmă, ţara noastră, cu bune şi cu rele. Dar cum este în realitate România? Vei afla dând click pe următorul link

 

Please follow and like us:

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.